#in ciucas iarna

[jurnaldeoltenia]

Premierul Nicolae Ciucă, reacție după propunerea Comisiei Europene: România nu va suferi de frig la iarnă

Premierul Nicolae Ciucă, reacție după propunerea Comisiei Europene: România nu va suferi de frig la iarnă

Premierul Nicolae Ciucă a dat asigurări, joi, că România va avea gaz pentru iarna 2022 – 2023. Ciucă a spus că la sfârșitul săptămânii trecute, România avea cu 200 de milioane de metri cubi de gaz peste ceea ce avea în depozite anul trecut în aceeași perioadă. Nicolae Ciucă a declarat că măsura de a reduce gazul cu 15% propusă de președintele CE, Ursula von der Leyen, este una de precauție și că…

View On WordPress

#depozite de gaz #frig #iarna #Nicolae Ciuca #Premier #premierul Nicolae Ciucă #președintele CE #Ursula von der Leyen

[stiridinromania]

Diana Sosoaca, mesaj usturător la adresa Ambasadei Ucrainei, dupa ce acestia au cerut anchetarea colindatorilor "Mascații" din Berzunți

In urma unui plugusor pamflet facut de catre colindatorii "Mascații" din Berzunți, Bacau (comuna cu binecunoscuta traditie in mascatii de sarbatorile de iarna), care au defilat cu cateva care alegorice cu "atomica" si unele marcate cu litera "Z", Ambasada Ucrainei in Romania a transmis ca "apeleaza la instituțiile de drept ale Românei să efectueze o anchetă rapidă și detaliată a evenimentului menționat". In urma cererii ambasadei, IPJ Bacău a transmis luni că a deschis un dosar penal în legătură cu evenimentele petrecute în ajunul Anului Nou la Berzunți, unde tinerii satului au defilat îmbrăcați în soldați ruși și au ținut un plugușor în care personajul Putin îndemna la viol, a transmis Libertatea.ro

Intre timp, principalii reprezentanti ai Romaniei, Klaus Iohannis, Nicolae Ciuca, reprezentantul MAE, tac ca in mormant. Urmand exemplul conducerii, pana la momentul scrierii articolului, nici George Simion si nici Claudiu Tarziu nu s-au catadicsit sa scrie macar un mesaj referitor la pozitia lor in legatura cu evenimentul.

Mesajul usturător transmis de Diana Sosoaca, presedintele partidului S.O.S. ROMANIA

"Excelentei Sale, dlui Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Ucraina in RomâniaIn calitate de Senator si Presedinte al Partidului S.O.S ROMÂNIA, subsemnata Diana Iovanovici-Sosoaca, am luat act cu stupefactie de comunicatul dvs de presa, astfel ca ma vad nevoita sa va răspund pe măsura insolentei dvs: In primul rând simtul umorului este apanajul omului inteligent. Dvs, se pare, ca nu-l detineti! Scuzati-mi impertinenta, dar este in conformitate cu principiul reciprocitatii din dreptul diplomatic si consular. In al doilea rand, nu aveti dreptul si este un grav atentat la suveranitatea si independenta României, sa va permiteti sa va implicati in politica interna a României, in acte de cultura ale tarii noastre, precum in niciun act de organizare interna sau de organizare judecatoreasca, judiciara sau politieneasca. In al treilea rand, sunteti de o insolenta impardonabila la adresa poporului român, mai ales dupa ce cetatenii ucraineni sunt primiti de noi, trăiesc gratis in România, nu plătesc chirie, copiii au ajutor de 3700lei lunar, nu platiti taxe vamale, combustibilul are pret preferential, scoli in limba materna, in timp ce țara dvs isi bate joc de minoritatea română din Ucraina si nu ii permite sa isi foloseasca limba materna, nu permiteti slujbe in limba română, iar romanii nostri au fost carne de tun in războiul contra Federatiei Ruse. In al patrulea rand, detineti fara drept tinuturi pe care ni le-ati furat efectiv: Nordul Bucovinei, Maramureșul istoric, Tinutul Hertei, Bugeacul. Va solicit de urgenta inceperea negocierilor pentru înapoierea lor. In al cincilea rand, va solicit scuze publice adresate poporului român si revizuirea atitudinii fata de problematica expusa in comunicat. In sens contrar solicit expulzarea dvs din România, ca personna non grata. In al saselea rand, va invederez incalcarea art. 41 din Conventia de la Viena: "1. Fără prejudiciul privilegiilor şi imunităţilor lor, toate persoanele care beneficiază de aceste privilegii şi imunităţi au datoria de a respecta legile şi regulamentele statului acreditar. Ele au, de asemenea, datoria de a nu se amesteca în treburile interne ale acestui stat." In al saptelea rand, va invit sa parcurgeti comunicatul de presa al Partidului S.O.S ROMÂNIA cu privire la Legea minoritatilor adoptata de Rada Suprema a Ucrainei. https://sosro.ro/comunicat-de-presa-al-partidului-s-o-s-romania-cu-privire-la-adoptarea-de-catre-rada-suprema-a-ucrainei-a-legii-minoritatilor-nationale-si-reactia-m-a-e/ https://sosro.ro/comunicat-de-presa-al-partidului-s-o-s-romania-cu-privire-la-adoptarea-de-catre-rada-suprema-a-ucrainei-a-legii-minoritatilor-nationale-si-reactia-m-a-e/ Senator Av. Presedintele Partidului S.O.S ROMÂNIA, Diana Iovanovici-Sosoaca" Read the full article

#2022 #ambasadaucrainei #berenzi #berezunti #berzunti #DianaSosoaca #mascati #romania #Sosoaca

[mergpemunte]

Pe Varful Ciucas, la -20 de grade.

New Post has been published on http://www.mergpemunte.ro/pe-varful-ciucas-la-20-de-grade/

Pe Varful Ciucas, la -20 de grade.

Pe Varful Ciucas nu ajunsesem desi cu Ciucasul facusem cunostinta cu o luna inainte, cand am urcat pe Varful Gropsoarele, toamna. Acum era 3 decembrie si iarna in Ciucas era deja prezenta. Auzisem cat de frumos este acest munte si il vausem in imagini si in video-uri. Ba chiar vazusem Ciucasul de pe Varful Postavaru si se pare ca tot alaturi de Ioan am ajuns si aici. Multe din drumetiile mele cat si primele contacte cu anumiti munti, au fost alaturi de Ioan. Traseul propus incepea din Pasul Bratocea, pana unde am ajuns cu masinile, trecand de statiunea Cheia. Aici zapada avea jumatate de metru si cumva ne dadea de inteles ce ne asteapta sus.Am pornit pe marcajul banda rosie, ce tine un drum forestier aproximativ 20 de minute. O panta printre copaci, ne-a dat putine batai de cap insa fara incidente. Intr-o ora eram deja la gol alpin, probabil in Poiana Bratocei, unde vantul batea batea din ce in ce mai tare. Partea buna era ca in ciuda vremii reci, era soare si aveam vizibilitate destul de buna. Iesiti din padure, am inceput sa vedem Muntii Grohotisului si speram la privelisti mai curpinzatoare, cu cat urcam mai sus. Am continut prin Saua Tigailor iar dupa putin timp, am facut o mica sedinta pentru a evalua starea grupului dar si posibilitatile pe care le aveam la acel moment.

S-a luat in discutie renuntarea la Varful Ciucas pentru a evita viscolul puternic insa mai nimeni din grup nu a agreat varianta asta. In fapt, venisem sa ajungem pe Varful Ciucas si iarna tocmai debutase, asa ca mari zapezi nu erau si pe vant tot mersesem pana aici. Zis si facut! Am continuat pana pe varf unde am ajuns dupa aproape o ora de la ultima oprire. Pe Varf erau doar cativa turisti veniti de la Cabana Ciucas iar pe traseu mai intalnisem un grup pe care l-am lasat sa ne depaseasca dar cu care nu imi aduc aminte sa ne mai fi intalnit la varf sau la coborare. Probabil au ajuns inaintea noastra si au avut un alt traseu de intoarcere, eventual tot pe Culmea Bratocea, pe unde si venisera.

Tot pe varf, viscolul era la el acasa. Temperaturile indicau cel putin -20 de grade iar viscolul iti ingheta fulgii de nea pe obraji. Nu aveam ochelarii potriviti iar in mers, de la buff, se aburau lentilele asa ca am avut de ales. Fie merg mai des cu bufful pe nas dar fara ochelari, fie fara buff dar cu ochelari.

Am mai alternat insa asta a fost ultima tura in care am venit fara ochelari de ski. In Cindrel, cateva luni mai tarziu am fost asa.

Nu am stat pe Varful Ciucas decat pentru cateva poze si fugariti de ger, am coborat din creasta la adapost. Era in plan si un ocol pe la Varful Tesla insa cum am ales sa urcam pe Varful Ciucas, Tesla putea sa mai astepte, intrucat nu era foarte mult timp. Iarna se intuneca foarte repede pe munte dar aveam frontale. Problema era oboseala si gerul care se regasea la altitudini mari. Valea pe care am coborat ne-a ferit de ger si ne-a coborat destul de rapid in padure. Zapada depusa ne-a pus ceva probleme in sensul ca nu stiam ce e sub ea, dar ne-am descurcat. Am profitat de moment si ne-am dat putin pe derdelusul improvizat. Ioan a imortalizat momentul 😀 Coborarea a fost lunga insa pe valea, vantul nu mai batea la fel ca in creasta iar totul devenise o plimbarica inspre masini. Pana sa intram in padure, am avut priveliste catre Varful Tesla, varf pe la care am fi putut ajunge si noi.

Este a doua oara cand vin in Ciucas dar nu m-am saturat de acest masiv minunat, asa ca va trebui sa revin vara, pentru a ma putea bucura la maxim de tot ce are de oferit Ciucasul, in special de peisajul stancos care a stat destul de ascuns in ceata si viscol.

#drumetie in ciucas #in ciucas iarna #pe varful ciucas

[smartseo4you]

Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pentru poziția de candidat la funcția de prim-ministru pe Nicolae Ciucă (PNL), ministrul interimar al Apărării în actualul guvern. Premierul desemnat: Vom negocia cu toate forțele responsabile, pentru a reuși să alcătuim guvernul.

New Post has been published on https://reporterliber.ro/presedintele-klaus-iohannis-l-a-desemnat-pentru-pozitia-de-candidat-la-functia-de-prim-ministru-pe-nicolae-ciuca-pnl-ministrul-interimar-al-apararii-in-actualul-guvern-premierul-desemnat-vom-nego/

Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pentru poziția de candidat la funcția de prim-ministru pe Nicolae Ciucă (PNL), ministrul interimar al Apărării în actualul guvern. Premierul desemnat: Vom negocia cu toate forțele responsabile, pentru a reuși să alcătuim guvernul.

Decizia președintelui vine la scurt timp după încheierea consultărilor cu partidele politice, în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru, și o la o zi după ce Guvernul Cioloș nu a primit votul de încredere al Parlamentului. După anunțul președintelui, premierul desemnat Nicolae Ciucă a susținut o declarație de presă, de la Palatul Cotroceni, unde a fost invitat de șeful statului.

Nicolae Ciucă trebuie să se prezinte în termen de maximum 10 zile în Parlament cu o propunere de guvern. În caz contrar, mandatul oferit de președintele României expiră. 

Principalele declarații ale președintelui Iohannis: 

”Tocmai am încheiat consultările cu formațiunile parlamentare. Discuțiile de astăzi au fost considerabil mai bune, după părerea mea, decât ultimele discuții. Am reiterat la fiecare întâlnire că acum este nevoie de o soluție reală. Criza politică trebuie să se încheie, fiind nevoie de un guvern care se apucă să rezolve problemele ce-i vizează pe români.

Această criză a durat deja prea mult, este inadmisibil să continuăm în acest stil. Avem criza pandemică, o situație dramatică în spitale, iarna e la ușă, prețurile la energie cresc. Este nevoie de un guvern cu puteri depline pentru a pune în practică soluțiile pe care le-am gândit.

În acest sens, am fost foarte mulțumit și bucuros că PNL a venit cu o nouă abordare. S-a votat în unanimitate un candidat ce mi-a fost propus în persoana domnului Nicolae Ciucă.

Analizând întreaga situație, discuțiile și trăgând concluziile ce se impun, am decis să-l desemnez drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe domnul Nicolae Ciucă.

Premierul desemnat:

”Am înțeles încredințarea acestui mandat ca pe un gest de responsabilitate pe care trebuie să-l avem în aceste momente dificile, încât cetățenii să poată beneficia de tot ceea ce poate un guvern să ofere prin deciziile și acțiunile pe care le întreprinde. Astfel, vom negocia cu toate forțele responsabile, pentru a reuși să alcătuim guvernul. Negociem pentru ca guvernul să fie aprobat în Parlament”.

Generalul Nicolae Ciucă a mai ocupat funcția de premier, dar interimar, între 7 decembrie 2020 – 23 decembrie 2020, după demisia lui Ludovic Orban. Actualul ministru al Apărării, Nicolae Ciucă, s-a înscris în PNL în luna octombrie 2020 și a câștigat un loc la Senat, la alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020. 

Între 2001 și 2004, Nicolae Ciucă, absolvent al Academiei de Înalte Studii Militare, a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (Scorpionii Roșii) din cadrul Armatei, cu care a participat la diferite misiuni militare din Afganistan (2002-2003), Irak (2004). Este printre puținii generali români care au condus personal o misiune de luptă. În anul 2003 a obținut titlul de doctor în științe militare. A fost numit în funcția de Șef al Statului Major, începând cu 1 ianuarie 2015, printr-un decret semnat de președintele Iohannis. La acea dată, Nicolae Ciucă avea gradul de general-locotenent cu trei stele.

Fost șef al Statului Major, Nicolae Ciucă, a cerut trecerea în rezervă la sfârșitul lunii octombrie 2019, înainte de a prelua funcția de ministru al Apărării pe care o deține din 4 noiembrie 2019. 

Nicolae Ciucă este un apropiat al președintelui Klaus Iohannis. Actualul ministru al Apărării Naționale s-a aflat în centrul unui scandal iscat la sfârșitul anului 2018, când Președintele României, Klaus Iohannis, a respins în cadrul ședinței CSAT propunerile Ministerului Apărării și că a prelungit în mod unilateral cu un an a mandatului lui Ciucă la conducerea Statului Major al Apărării. Decizia a fost atacată în instanța de către ministrul apărării de la acea vreme, Gabriel Leș (PSD), care îl dorea în acea funcție pe generalul Dumitru Scarlat, cunoscut ca fiind un apropiat al Palatului Victoria. 

Conflictul a fost rezolvat de către Curtea de Apel București, care a respins acțiunea prin care Ministerul Apărării cere anularea decretului de numire a generalului Nicolae Ciucă în funcția de șef al Statului Major al Armatei. Ulterior însă, CCR a declarat neconstituțională prevederea legală pe baza căreia președintele Klaus Iohannis i-a prelungit cu un an mandatul șefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

La vremea respectivă, G4Media nota că în spatele bătăliei pentru șefia Statului Major General stăteau mize strategice și financiare uriașe. Liviu Dragnea și PSD înclinau spre o colaborare cu firma olandeză Damen pentru contractul de livrare a patru corvete militare multifuncționale, în timp ce generalul Ciucă era reticent față de această soluție din motive financiare.

Foto: Inquam / Octav Ganea

Sursa stire biziday.ro – Stiri verificate

[mergpemunte]

Cu cortul in Piatra Mare

New Post has been published on https://www.mergpemunte.ro/cu-cortul-in-piatra-mare/

Cu cortul in Piatra Mare

In Piatra Mare am fost de mai multe ori, fiind un munte aproape de Bucuresti, cu trasee de dificultate usoara-medie. Intr-o iarna am parcurs Valea Horvatca, alta data am fost doar la Canionul 7 Scari, iar alta data am urcat din Timisul de Sus, pe la Tamina.

Totusi, nu ajunsesem la Cabana Piatra Mare niciodata, asa ca ne-am gandit sa mergem la cabana… cu cortul :)) Era primavara de cateva saptamani bune si vremea se anunta cat de cat stabila.

Inainte de a porni pe traseu, am dat un telefon la salvamont pentru a intreba de posibilitatea de a campa in zona cabanei, caci nu voiam sa am surprize cand ajung acolo. Am primit raspuns pozitiv si am luat-o la deal :))

Am plecat de dimineata, din Bucuresti, cu masina, ca sa ajungem la Dambul Morii, de unde urma sa incepem drumetia, pe jos. Doar ca nu am plecat foarte de dimineata, si ne-a prins ora 11 la intrarea pe traseu.

Am ales sa trecem prin Canionul 7 scari, fiind mai putin aglomerat ca deobicei, si asta ne-a costat 20 de lei :)) Mai parcursesem acest canion de doua ori insa ni s-a parut ca e mai fain sa urcam pe aici decat pe varianta ocolitoare. Din Dambul Morii pana la iesirea din canion am facut cam o ora si 45 de minute.

Din capatul canionului, am mai urcat mai bine de doua ore, cu ceva pauze, pana am ajuns la Cabana Piatra Mare. Imediat cum am iesit din padure, in golul alpin, am avut parte de privelisti spre Postavaru, si orasul Brasov.

Apoi ne apare in fata si Cabana Piatra Mare si ne bucuram ca am ajuns si avem ore bune de soare, liniste si relaxare. Am pornit noi tarziu pe traseu, dar fiind un traseu scurt si ziua destul de lunga, ne-a ajuns timpul pentru toate.

La cativa zeci de metri distanta, vedem si ruinele cabanei vechi. Trecem pe la cabana noua, inainte de a monta cortul, ca sa vedem ce avem in meniu si sa schimbam doua vorbe cu oamenii de acolo.

Pe langa cabana, ne-am intalnit si cu domnul de la salvamont cu care vorbisem la telefon.

Am montat cortul si am revenit la cabana sa mancam, sa bem un suc, o bere.

Cabana mi-a lasat o impresie foarte buna, fiind tare cocheta. Micuta, ce-i drept, insa nu conteaza asta. Important este faptul ca e curata, primitoare si, cel putin cand am fost noi, destul de linistita. Cine a dormit aici poate sa ne spuna mai multe despre innoptatul la aceasta cabana.

Ce stiu sigur e ca in weekend e full find atat de aproape de Brasov, iar rezervarile pentru zilele de weekend, se fac din timp. Ca la mai toate cabanele pe unde trec multi turisti.

Pe langa cabana, erau cativa magarusi, iar peisajul cu ei prin zona, era mai frumos. Bineinteles ca erau si caini. Cainii de la cabana. Cat am stat noi in cabana, cel mic (care intre timp s-a facut mare) a socializat cu noi, fiind hiperactiv :))

O mica paranteza. Postarile de pe blogul asta nu mai sunt de mult in ordine cronologica sau macar la zi. De exemplu, tura asta a fost facuta in primavara lui 2019 si eu o pregatesc acum de publicare, in ianuarie 2021.

Fac aceasta precizare pentru a evita confuzii, cu distantarea, accesul in interior, nepurtarea mastii, etc.

Revenind la povestioara noastra, dupa ce ne-am intors la cort, am stat afara la povesti, admirand privelistea spre Ciucas, Muntii Neamtului, Postavaru, orasul Brasov.

La un moment dat, spre apus, in Depresiunea Brasovului s-au adunat nori grosi, iar furtuna anuntata, s-a dezlantuit peste oras. La noi nu a ajuns nici o picatura de ploaie.

A fost interesant sa urmaresc furtuna care s-a abatut asupra Depresiunii Brasovului, fara sa imi fac griji ca ajunge si la mine.

Nu a plouat deloc, nici peste noapte. De ursi nu mai zic, nu am avut treaba si chiar am dormit bine. Niciodata nu las mancare in cort, nici macar ambalaje. M-am invatat asa, si dorm tare linistit oriunde pun cortul.

Apusul nu a fost extraordinar, si asta din cauza furtunii, insa tot a fost ceva de vazut, si anume furtuna.

Dimineata ne-a intampinat cu soare. Astfel de dimineti sunt preferatele mele. Sa ma trezesc pe munte, in bataia razelor soarelui care anunta o noua zi, senina, plina de intamplari si peisaje frumoase.

Pe langa cort, a venit si cainele mare, de la cabana. Foarte bland, ne-a privit cum am strans cortul si a stat la poze. Initial nu stiam care ii sunt intentiile, dar ne-am convins ca este doar curios si in cautare de socializare.

Locul de cort a fost perfect. Chiar daca eram aproape de cabana, tot nu am dormit cu mancarea in cort. Am gasit un loc sub niste pietre, la cativa zeci de metri. Niciodata nu dorm cu mancare in cort, indiferent ca sunt pe marginea drumului sau la 2000m.

Noaptea a fost linistita, fara vizite neplacute, fara galagie si fara vant, ceea ce ne-a permis sa ne odihnim chiar forte bine.

Ne-am apucat de strans cortul si sacii de dormit si cu parere de rau, am pornit la vale.

Coborarea am facut-o pe alt traseu, pe banda rosie, pe Drumul Familiar. Am pornit la 9 si dupa aproape doua ore eram in Dambul Morii, la intersectia tuturor traseelor din zona.

Ne intoarcem acasa cu gandul la cort, saci de dormit si poienite cu soare si abia asteptam sa mai prindem o fereastra in care sa putem dormi pe munte.

[mergpemunte]

Manastirea Suzana

New Post has been published on http://www.mergpemunte.ro/manastirea-suzana/

Manastirea Suzana

La Manstirea Suzana am ajuns dupa ce am coborat din Masivul Ciucas. Fiind in drum spre casa, am zis sa ii facem o vizita.

Mai trecusem pe aici de cateva ori, cand am urcat in Ciucas iarna, dar si vara, sau cand am urcat le Varful Nebunul Mare din Masivul Grohotis.

Manstirea este localizata pe DN1A, intre localitatile Cheia si Maneciu, la confluenta paraurilor Stanca si Epurasul cu Raul Teleajen.

Se urca putin de la drum, unde este loc pentru a lasa masina.

Manastirea este putin diferita prin prisma faptului ca langa ea, exista un mic sat, locuit de maicutele de la manastire.

Povestea Manastirii incepe odata cu anul 1740 cand se consemneaza formarea Schitului Sfantului Nicolae de pe apa Teleajenului, ctitora fiind o ardeleanca instarita din Sacele pe nume Stanca Arsicu, calugarita sub numele de Suzana.

Biserica ctitorita de catre Suzana, este ridicata pe ruinele fostului Schit Capra, incendiat de otomani in secolul 17. Nici aceasta nu a avut o soarta mai buna, iar dupa 100 de ani se reconstruieste.

Un cutremur darama si aceasta biserica, 40 de ani mai tarziu.

Spre sfarsitul secolului 19 si pana la jumatatea secolului urmator, se contureaza actuala biserica.

[mergpemunte]

Cabana Varful Ciucas - Valea Berii

New Post has been published on http://www.mergpemunte.ro/cabana-varful-ciucas-valea-berii/

Cabana Varful Ciucas - Valea Berii

Cabana Varful Ciucas nu este chiar o cabana tipica de munte ci mai degraba un hotel sau o pensiune mai mare. Totusi, datorita pozitionarii, ofera atat privelisti superbe cat si variante de trasee multiple. Exista mai multe variante de a ajunge la Cabana Vf. Ciucas, insa depinde de unde vii, cum ai gandit traseul si unde vrei sa ajungi.

In Ciucas am mai fost, atat pe Zaganu-Gropsoarele, cat si la Varful Ciucas, atat vara cat si iarna. Nu vazusem cabana si nici nu ma gandeam ca o sa trec prea curand pe acolo, dar, s-a intamplat.

Culmea e ca am gasit camera libera, sunand cu o zi inainte. Era si weekend, deci sanse mici sa gasesti cazare acolo, de pe o zi pe alta.

Chiar si doamna care ne-a facut rezervarea a mentionat ca am fost norocosi. Tocmai anulase cineva o rezervare. Cu rezervarea facuta, plecam sa sarbatorim o ocazie speciala, cu o seara inainte, undeva prin centrul vechi.

Nu mai iesisem prin centrul vechi de cativa ani, cred ca de pe vremea cand eram dj. Am incercat noi sa ajungem cat mai devreme acasa dar nu prea ne-a iesit.

Dimineata, cand a sunat ceasul, parca nu mai aveam chef sa mergem :)) dar am reusit sa ne mobilizam si sa ajungem in Cheia, de unde urma sa luam rucsacii in spate, pe Valea Berii.

Aveam si varianta Muntele Rosu, insa am ales Valea Berii. S-a dovedit a fi un traseu destul de anost, 100% pe drum forestier.

Fiind inceput de primavara, speram sa gasim ghiocei dar si zapada, mai sus.

Am avut parte de ghiocei din belsug, prin padure.

Pe la jumatatea drumului, unde ne intersectam cu traseul ce vine de la Muntele Rosu, intalnim un grup venind chiar de acolo. Jumatate din grup e in blugi si in tenesi, dar cum or fi zis si ei „lasa ca merge si asa”.

Tot pe aici se gaseste si Fantana Prof. Nicolae Ioan, amenajata intre drum si rau. Alimentam cu apa proaspata si continuam spre cabana.

Dupa cateva curbe, drumul urca din ce in ce mai abrupt.

In spate se vede putin din Grohotis.

Tot din spate, vin cateva SUV-uri, si ne dam la o parte ca sa le facem loc. Din ce am inteles, pe aici urca toata lumea cu masina, asa ca nu ne miram prea mult.

Panta devine mai abrupta pe masura ce luam altitudune.

Cu vreo 50-100 de metri inainte de cabana, coteste mult la stanga, la fel de abrupt.

De aici vedem mai bine spre Grohotis dar vedem si spre Zaganu.

Si cu cat mai inaintezi cativa pasi, cu atat se arata mai mult, si din cabana si din munte.

Traseul asta a durat aproximativ doua ore si jumatate fiind unul lejer, cu tot cu panta lui. Dupa cum am constatat, nu are prea multe repere dar privelistea din zona cabanei merita sa urci, chiar si pe Valea Berii.

Ajunsi la cabana, suntem intampinati de frumusetile astea de pisici.

Ne cazam si repede ne asezam la masa. Se mananca bine aici si la preturi decente iar noi suntem rupti de foame. Nu prea am apucat sa mancam pe traseu. Ce-i drept nici nu prea iti venea sa te opresti, cu exceptia momentelor care au fost intr-adevar dragute. Ghioceii, izvorul, iesirea in golul alpin.

Dupa masa, iesim pe afara, in cautare de peisaje. Ne uitam spre Varful Ciucas fara sa ne gandim sa il si urcam. Pana la cabana nu am dat de zapada, insa de aici inspre Varful Ciucas, mai era destula zapada.

Peisajul de la Cabana Vf. Ciucas este generos. Vezi zona stancoaasa cu Varful Ciucas, intreaga creasta Zaganau-Gropsoarele, dar si o buna parte din Muntii Grohotis, de vizavi.

Urcam putin, de la cabana, in cautare de alte peisaje. Zona cu Varful Ciucas se vede mai bine de aici. Cred ca suntem pe Varful Chirusca. Este o antena aici, sau un releu, ceva de genul.

Ma gandeam ca ar trebui sa vedem si Siriul si nu m-am inselat.

Masivul Tataru s-ar fi vazut in dreapta de Siriu, dar vederea este blocata de Culmea Zaganu-Gropsoarele.

Incepe sa se insereze si incerca sa prind si eu niste cadre dragute, asa cum imi ies ele :))

Ne retragem inapoi la cabana, unde atmosfera e destul de linistita, comparativ cu ce ma asteptam eu sa gasesc :))

Nu e haos, nu prea e galagie, dar parca nici nu sunt foarte multi turisti.

Ramanem la cina si ne bucuram de mancarea calda si buna, dar si de compania pisicilor torcatoare, care ne dau tarcoale pe la picioare.

Bineinteles ca impartim mancarea cu ele si ne imprietenim si mai tare :))

Mi-a placut cabana asta. Si interactiunea cu personalul si curatenia si mancarea. Nu mai zic de pisici 😀

Eu am o pisica acasa si imi plac la nebunie, mai ales daca sunt prietenoase si stau la mangaiat.

O sa revin cu siguranta la Cabana Varful Ciucas!

Dupa o noapte linistita, ne trezim mai odihniti si pregatiti sa ne intoarcem acasa. Este o vreme mai inchisa iar asta se resimte si la temperaturi.

Luam micul dejun si apoi incepem scurta coborare spre masina. Am facut cam o ora si jumatate la coborare si am avut suficient timp sa vizitam cele doua manastiri din zona, pe care nu avusesem timp sa le vizitez niciodata, Manastirea Cheia si Manstirea Suzana.

[mergpemunte]

Drumetie in Ciucas, Creasta Zaganului. Toamna la urcare, iarna pe creasta.

New Post has been published on http://www.mergpemunte.ro/drumetie-ciucas-creasta-zaganului-toamna-la-urcare-iarna-pe-creasta/

Drumetie in Ciucas, Creasta Zaganului. Toamna la urcare, iarna pe creasta.

Drumetia din Ciucas, a insemnat prima intalnire cu acest masiv minunat. Am nimerit toamna, cand culorile sunt deosebite. Fusesem cu 2 weekend-uri in urma in Cozia, cand am prins drag de toamna dar cand ne-a plouat non stop si nu m-am putut bucura la maxim de iesirea respectiva.

Acum am fost mai norocosi si vremea a tinut cu noi, oarecum. Nu a plouat, insa pana pe creasta si inapoi, am trecut prin 2-3 anotimpuri. In creasta ningea, era ger iar vizibilitatea redusa pe la 10 metri.

Traseul incepe din localitatea Valea Stanii iar pana acolo am ajuns cu masinile pe un drum forestier ce porneste din DN, de unde am virat dreapta, inainte de a ajunge in Cheia. Am mers cel putin 30 de minute pe drumul forestier care serpuieste pe munte pana in Valea Stanii.

Urcusul pana sub creasta mi s-a parut destul de usor, mai ales in padure, iar privelistile nu au lipsit la urcare, intrucat vedeam muntii Tataru si valea pe care am urcat. Dupa etajul padurilor, ne-am trezit deja sub creasta (asa repede?) iar de aici, totul devenise mai stancos si mai interesant.

Inainte de a urca in creasta, am reusit sa vedem si statiunea Cheia si foarte putin creasta principala a Ciucasului. Vremea s-a stricat foarte repede si ne-a prins chiar pe creasta.

Pana sa dam de iarna, pe stanci, Ionut a zarit o capra neagra pe care am fotografiat-o cu telefonul si fara zoom :)) Dupa editare, amr eusit sa dau zoom suficient cat sa nu distrug imaginea si cat sa puteti distinge silueta caprei. Un aparat foto profi ar fi fost bun acum, mai ales ca a fost prima si ultima oara cand am vazut capra pe munte.

Puteti vedea capra? Daca nu, incercati si poza de mai jos!

Vedeti capra? E acolo in mijloc, pacaleste gravitatia :))

In creasta nu am zabovit foarte mult, insa am avut ocazia sa facem un pic popas si o filmare in gluma, la un fel de refugiu foarte inghesuit.

Dupa repausul din mini-refugiu, am inceput coborarea, printr-o vale oarecum paralela cu cea pe care urcasem. In coborare, am trecut prin Cheile Vaii Stanei iar in aproximativ doua ore, am intersectat traseul pe care plecasem de dimineata. Mi s-a parut foarte interesant, modul brusc prin care am trecut de la toamna la iarna, pe neanuntate, parca nimic nu prevestea viscolul din creasta, mai ales ca la 15 minute si la cativa zeci de metri mai jos, situatia se prezenta cam asa.

Ajunsi la masini, niste caluti s-au dat in spectacol 😀 Dupa drumetia asta, m-am indragostit de toamna dar si de Masivul Ciucas, unde aveam sa mai ajung intre timp si am mai invatat ca Ciucasul este un munte batut de vanturi puternice iar discrepantele de temperaturi de jos pana sus, sunt ceva normal in acest masiv. Urmatorarele doua drumetii le-am facut in Muntii Baiului si iar in Ciucas, unde am ajuns pana pe Varful cu acelasi nume si unde ne-a asteptat un viscol la -20 de grade, dar despre asta va voi povesti in jurnalul viitor.

[mergpemunte]

Muntii Tataru, Varful Lui Crai, din Slon.

New Post has been published on https://www.mergpemunte.ro/muntii-tataru-varful-lui-crai-din-slon/

Muntii Tataru, Varful Lui Crai, din Slon.

Muntii Tataru sunt muntii aia mici, pe care ii vezi din Ciucas sau din Siriu si care se prezinta cu o creasta golasa si foarte lunga, usor de identificat. In imediata vecinatate se afla si Clabucetul Maneciului, iar la poale se afla Lacul de acumulare Maneciu.

Cel mai aproape de Muntii Tataru am fost atunci cand m-am plimbat prin Ciucas si Siriu, dar si pe Clabucetul Maneciului, asa ca era o premiera si pentru mine sa pasesc in acesti munti mici.

Tura asta am facut-o la sfarsit de toamna, in 2020, in vremuri inca de pandemie.

Discutasem de cateva zile cu tovarasul de la vantasticworld.com, cu care trebuia sa merg in drumetie, si cazusem de comun acord ca Tataru, pentru o zi scurta de toamna/iarna, este o varianta numai buna. Nici el nu mai fusese la Varful lui Crai.

Am ajuns rapid in zona, punctul de plecare in drumetie fiind satul Slon. Se poate si din Maneciu, insa fiind ziua scurta, am ales sa urcam din satul Slon, fiind ceva mai aproape de creasta principala.

Am parcat duba undeva pe la capatul satului, unde se risipeau casele si unde asfaltul nu se inventase inca.

De-altfel asta a si fost criteriul aplicat la fata locului.

“Pana unde mergem?”

“Pana unde se mai poate”

Si aici nu se mai putea.

Ploile din ultimele zile au facut drumul impracticabil pentru orice tip de auto. SI cu tractorul te-ai fi chinuit la cat de noroios era. In mod normal, pe acest drum se intra cu masinile de teren, ajungand exact in creasta principala. Noi am venit sa batem la pas muntele, chiar daca aveam drum pe creasta :))

Plecam cu rucsacii lejeri in spate iar in jumatate de ora, deja suntem in creasta principala. Prima panta, prin noroiul gros, ne-a pus putin la incercare. O alunecare aici si drumetia se transforma in baie de noroi.

Trecem cu bine de noroiele vietii si ajungem efectiv in creasta. Tot traseul, pana sub Varful lui Crai, tine drumul de creasta. Ne gandim la stane dar tragem nadejde ca au coborat toti ciobanii si toate oile.

Chiar si asa, la fata locuilui ne intampina niste caini. Latra de cateva ori dar apoi ne dau pace. Ba chiar unii sunt mai curajosi si arata intentii pasnice, venind aproape de noi.

Vremea e inchisa si rece. Nu prea se vede nimic.

Totusi, pe langa noi, zarim cateva culmi vecine, cu case risipite, si peisaj de toamna tarzie.

Colegul ridica drona, in speranta ca plafonul de nori nu e mai sus de 1300-1400 de metri si ca vom vedea ceva, atat prin intermediul dronei, cat si de la fata locului, cand vom ajunge la varf.

Ajungem la izvor, unde ne suprinde prezenta unui cos de gunoi metalic, de oras. Bineinteles ca pe langa cos se gaseau cutii de bere, dar asta e alta discutie.

Continuam singuri pe drum, pana ajungem sub Varful lui Crai, unde parasim drumul, ca sa urcam direct la varf.

La varf, ne aflam la limita plafonului de nori, si de-abia zarim soarele. Privelisti spre muntii din jur nu avem, asa ca ridicam drona iar. Vedem Ciucasul si Grohotisul spre nord, si ne multumim cu privelistea pe care o admiram pe ecranul telefonului.

La varf iarna se instalase, desi nu cu drepturi depline. Vegetatia uscata era inghetata iar vantul rece te facea sa simti ca e iarna aici, sus.

Fara priveliste si cu frig, nu stam mai mult de 10 minute la Varful lui Crai, si pornim la vale, pe acelasi traseu.

Dupa izvor, intalnim si un prim grup de drumeti, care urcau tot la Vf, lui Crai. Nu era chiar tarziu, insa mai aveau de parcurs cam o ora din traseu. Cand le-am dat vestea asta, au fost putin dezamagiti, ei venind din Maneciu si avand un traseu mai lung de parcurs.

Probabil i-a prins noaptea la intoarcere, insa era un grup mare si aveau sa se descurce in acesti munti mici.

Inainte de a parasi drumul de cresata si sa revenim la masina, am ridicat iar drona pentru a admira peisajul din jur. Parca acum se vedea mai bine ca dimineata, desi lumina nu era foarte buna.

De aici vedem Lacul Maneciu, iar cadrele filmate cu drona colegului, au fost perfecte pentru finalul acestei drumetii, cat si pentru finalul episodului postat pe canalul de YT mergpemunte.ro

Incheiem plimbarea de toamna cu drumul noroios unde lasasem masina. Nu ne-am gandim sa ne luam incaltaminte de schimb, asa ca incercam sa ne curatam pe cat posibil si improvizam cu niste pungi, ca sa nu murdarim tot prin masina.

Daca era ziua mai lunga si daca am fi avut timp suficient, am fi mers pana la Cimitirul Eroilor din Tabla Butii. Nu-i bai, caci ramane pentru o data viitoare.

In zilele care au urmat, am reusit sa montez ce am filmat, si a iesit un episod dragut.