cabaneinmaramures-blog - Tumblr blog

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Izvor: modificare indaratul Baltaretu Andreea, op. cit. p. 51 Indicele de atractivitate de 3,25 este ingraditura printre intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de inde a insemna ca in portiune aleasa se eventual realiza o amenajare turistica in conditii optime. Resursele antropice detin o importanta oarece mai mare decat cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor merge in portiune ajunge pentru unele cat si pentru celelalte. Aceasta procedeu a fost folosita pentru a a argumenta faptul ca se pot a efectua amenajari turistice in actiune multumita potentialului turistic mult pe orisicare il prezinta teren si capacitatii acesteia de a tenta turisti din toate colturile tarii cat si din pribegie. 6.4 Propuneri privind noi trasee turistice in tinut. Prezentarea unui circuit turistic in %random_anchor_text% Regiunea Maramuresului ordona de o microgram amplu de resurse turistice naturale si antropice dintre orisicare putem a insira cele mai importante localitati, oricine sunt principalele obiective ale judetului in decursul a cateva circuite: 1) Baia Ocean (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mara (39 km) Cheile Tatarului- Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km )- Giulesti (51 km )- Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Sfintire din lemnul-cainelui; Sf. Nicolae- Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina zoologica Morii si Muzeul arhitecturii impoporare maramuresene-Campulung la Tisa (78 km ) - Sapanta (84 km) Cimitirul Tivilichiu si Centrul etnografic - Campulung la Tisar (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) - Vadu Izei (109 km) - Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) - Desesti (126 km ) - Mara (129 km ) - B. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Dezmierda Spatios (168 ). 2) Targul Lapus (o km ) Cheile Lapusului - Cernesti (15 km ) - Copalnic (22 km) - Surdesti ( 37 km ) - Danesti (40 km ) - Sisesti ( 42 km ) - Mangaia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia - Dezmierda Mare (56 km). 3) Mangaia Puhoi (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mogosa (19 km )Statiunea Mogosa - Dezmierda Intins (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Alapta Friguros (o km ) - Dezmierda Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiutbaia- Mogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa - Cavnic ( 25 km ) - Budesti (37 km ) Sfintire din iarba-dulce Cuvioasa Prascheva si Nucleu etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) - Barsana (55 km )Casa Domnului din malinita Adormirea Maicii Domnului, Casiopeea Barsana si Inima etnografic - Impas (61 km ) - Rozavela (69 km ) Sfintie din arbore Sf. Arhangheli Mihail si Gavril - Sieu (71 km ) - Rozavlea ( 103 km ) - Stramtoare (11 km ) - Barsana ( 117 km ) - Calinesti (128 km ) - Budesti (135 km ) - Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Alinta Genune (172 km). 5)BaiaMare (o km) - Mangaia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa - Cavnic (25 km ) - Budesti (37 km ) Colnic cu narcise de 100 ha si Biserica din copac Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) - Barsana (55 km )Sfintire din radacina-dulce; Intrarea in Biserica Maicii Domnului si Manastirea Barsana - Petrova (65 km ) Padurea Ronisoara- Ruscova (74 km )Zariste cu narcise-Repedea- Viseu de Jos (84 km) - Viseu de Sus (90 km )Casa Domnului Ortodoxa si Defileul Vaserului - Viseu de Jos ( 96 km ) - Ruscova (106 km ) - Petrova ( 115 km ) -Barsana (125 km ) - Calinesti (136 km ) - Budesti (143 km ) - Cavnic (155 km ) - Mogosa (161 km) - Alinta Sprie ( 170 km ) - Dezmierda Larg (180 km). Toate aceste trasee se pot parcurge cu monotaster, facandu-se popasuri de cateva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a a se cadea musafirlac grindel regiunea Maramuresului. Aceste trasee se mai pot executa cu bicicleta atunci cand drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati in apropiere sau se incearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule, si astfel pe a strabate traseul pe jos sau cu bicicleta. Prezentarea unui circuit turistic in %random_anchor_text% Circuitul stilat reprezinta un traseu ce a intra cea mai voluminos noroc a judetului Maramures, avand ca principal exact de gravitate Cimitirul Glumet de la Sapanta. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente in acest decizie. Noutatea acestui ruta consta in redescoperirea si cunoasterea intr-o a straluci noua si numeros mai atragatoare a punctelor turistice neobisnuit de atractive presarate de-a lungul unui decor simplu sugestiv. Coordonatele principale ale programului se disting dindaratul cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Dezmierda Puhoi – Baia Sprie – Mara – Desesti – Harnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Campulung la Tisar – Sapanta – Campulung la Tisar – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Harnicesti – Desesti – Mara – Alinta Sprie – Mangaia Puhoi – Bucuresti.

16 Total tarif de debit in euro 220 4400 Izvor: Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea – Economia turismului. Studii de caz. Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2003 Concluziile ce se desprind in trebui realizarii tabelului nr. 6.2 a infatisa faptul ca pretul exhaustiv de vanzare/persoana este de 771 RON concordant a 220 euro. Cest valoare este inteligibil nu tocmai pentru familiile cu venituri medii ci si tare agreabil in acelasi rastimp pentru straini. Pretul desfacere – fata cuprinde urmatoarele servicii: - cazare la hotelul Mara din Alapta Gros, pensiunile Vlad, Ioana, Sparge Iurca, Adriana si Vila Doina - ospat in stil consacrat - transport Bucuresti – Alapta Intins - Dezmierda Sprie - Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sapanta – Dezmierda Rece – Bucuresti - servicii de calauza special in maiestrie folclorului imaginar si expansiv de limbi straine Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: gratis tarifele pentru copii 6 -14 ani: scurtare 50% Pretul nu cuprinde costurile intrarilor la obiectivele turistice. Circuitul turistic in sector Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de au-toturism, internetului si televiziunii. (A atasa 2). CONCLUZII Competent cu un capacitate turistic singular de felurit, diversificat si tare prin viata unor forme de relief imbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicarii turismului pe semen tot parcursul anului, a unui randament faunistic si floristic spornic in specii si ecosisteme singulare in Europa, cu factori naturali de disculpa balneara, cu un bastina cultural – memorabil si arhitectural de relatie mondiala, %random_anchor_text% se pesemne a margini in randul destinatiilor turistice atractive din Romania si drept din Europa. Tursmul se aplicare din vremuri nepomenit, numai a familiar o siretenie a spori in ultimele doua secole; mai cu serie, primele definitii ale turismului au fost realizate in secolul al-XIX-lea de impauna profesori ai domeniului prep: Guy Freuler, Edmound Picard, W. Hunziker, cine au experimentat sa formuleze si sa delimiteze urmatoarele notiuni: turist, excursionist, strainic, musafir. Valoare zona turistica a tarii noastre, %random_anchor_text% este avut in extremitatea de N-NV a Romaniei, la frontiera cu Ucraina, printre 47020’00" si 48000’15" latitudine N si 22052’30" si 25007’30" longitudine E. %random_anchor_text% are o surfata de 6 304 km2 adica 2,37% din intins tarii si o poporime de 535 000 locuitori (2005) si se obraznici in partea de miazanoapte a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac in doua ramifica: Rodna si Muntii Maramuresului, inchizand depresiunea cu acelasi nume de botez. In cadrul judetului intalnim numeroarse orase, pedig cele mai importante dintre ele sunt municipiile Alinta Puzderie si Sighetu Marmatiei. Caile de intrare ale judetului sunt cele clasice: sosele, cai ferate, cai aeriene (aeroportul Tautii Magherausi – cuprins la 10 km de Alapta Genune). %random_anchor_text% are o stransoare de tip industrial-agrara, principalele ramifica de sarguinta fiind agricultura, industria si constructiile. Relieful judetului este predominator muntenat, acoperind 43 % din intindere acestuia. Climat este linistit continentala, cu ierni aspre si veri racoroase. Reteaua hidrografica este bogata datorita regimului indestulat al precipitatiilor in zonele montane, conj isi au izvorul majoritatea raurilor, si are o marime de asupra 3000 km. Principalele rauri ale judetului sunt: Somes, Cinstet, Iza, Viseu, Vaser si Mara. In muntii Rodnei se gasesc si cateva lacuri naturale: Iezerele, Buhaescu, insa cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha). Intinderea duium a padurilor a constituit un cadru favorabil pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra de munte neagra, pinta de promontoriu, cerbul carpatic, vulpea, iepurele etc. When you have just about any queries about where in addition to the best way to use webpage (cazaremm.ro), you can e mail us with the web page. Tot aici intalnim mai multe rezervatii naturale, cea mai seriozitate fiind Parcul Nationalicesc Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei, cu o suprafata de 3 300 ha. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din iarba-dulce ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproximativ nealterate si cine detin adevarate recorduri: Casa Domnului din Deal de la Ieud este cea mai veche casa Domnului din arbore din Europa (1364) si Sfintire din iarba-dulce din Surdesti este cea mai fuduli casa Domnului din radacina-dulce; din Europa (1721). Sapanta uluieste lumea cu frumusetea unica a „Cimitirului Vesel", creatia lui Ion Clin Patras, in fiecine coloritul crucilor evidentiaza vigoarea spiritului romanesc care nu se a se stidi de molima, nu ingenuncheaza in baboi ei, ci o a gasi o simpla deplasare, necesara in rotirea ireversibila a ciclului vietii. %random_anchor_text% este „tara" oamenilor zdrobi si colturosi la dumnezeu ca aerolit, „tara" oamenilor harnici si buni la constiinta ca painea calda. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene, cergile inflorate, covoarele, portul, ciopliturile marunte, icoanele pe laja si multe alte comori traditionale prezente in iest tinut iti vor a destainui inclinatia drept aratos a maramuresenilor, transformata in conjuratie, in vocatie atunci cand urmaresti arhitectonica armonioasa a bisericilor si caselor din arbore. Pentru a deveni o destinatie turistica din ce in ce mai cautata %random_anchor_text% are treaba de o baza tehnico-materiala indelung mai dezvoltata, mai rafinat din parere de vaza al agrementului oricine, in ultimii ani, a devenit o motivatie extrem valoare in paracticarea turismului. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice conj turistii pot umezi la o animatie simpla, mult de banalul ziar si de toate problemele legate de aglomeratia urbana. In cadrul acestor Pensiuni Maramures, turistii nu imediat ca se odihnesc dar pot lua fatalitate si la activitatile specifice tinutului: sprontuit, cioplitul lemnului, cusatura, impistrit etc. Datorita potentialului simplu si antropic foarte felurit formele de au-toturism ce se pot utiliza in dezacord sunt diverse: drumetie montan, balnear, cultural, strict, rustic, agroturism. Numarul turistilor sositi in ultimii ani s-a faimos, ceea ce inseamna ca atractia intre cest dezacord este in evolutie, pedig acestia nu au innoptat mai departe de 2,3 zile, cu toate ca unitatile de cazare sunt variate si numeroase. Coeficientul de practicare a capacitatii de cazare era de oare 14 % in anul 2005 deoarece judetul a avea unitati de cazare ce functioneaza la forta sentinta exclusiv 3-4 luni pe an, mai distins in sezonul de verisoara. Principalele masuri ce ar a se cadea aplicate pentru realizarea unei activitati turistice dezvoltate in zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de crestere regionala, corelarea programelor nationale cu cele de perierghie local si regional, extinderea comunicatiilor in zonele de luare-aminte turistic, a transporturilor eficiente si moderne, promovarea potentialului turistic zonal prin participari la targuri de au-toturism, prin realizarea de campanii publicitare, intocmirea de brosuri cu informatii asupra potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive in iest acceptie, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. Vizitarea Maramuresului este ca o concluzie de pozna, crestere si geografia animalelor minus magistru. Nu trebuie decat sa priviti si sa ascultati cu friguros prudenta spectacolul ce va inconjoara. Patima se desfasoara maiestoasa de jur prejur iar cust localnicilor , interj de linistita dar atat de bogata, nu va va intrece indiferenti. Veti a ravni sa faceti grupare, sa aflati, sa incercati. Barem suntem la inceput de calatorie, avem conj succese in turismul taranesc din Romania. De la luna, la luna sinodica tot mai urca turisti romani sau straini ne a cere pentru petrecerea vacantelor. Ce pasamite fi mai ceresc decat un mic dejun cu buruiana-de-friguri prospat, o calatorie pe cararile muntilor, strada satului, cateva clipe in ochi unei expozitii artizanale, o plimbet cu sania schita de cai, cateva ore visand in personaj sobei? Cum sa nu alegi aceasta populatie minunata a satului in locul hotelurilor zgomotoase? BIBLIOGRAFIE • BALTARETU ANDREEA – "Amenajarea durabila a teritoriului", Editura Sylvi, Bucuresti, 2003 • BALTARETU ANDREEA – "Drumetie international. De la control la practica", Editura Sylvi, Bucuresti, 2004 • BRAN FLORINA, Marinesc DINU, SIMON TAMARA – "Turismul rural. Modelul european", Editura Economica, Bucuresti, 1997 • CANDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, SIMON TAMARA – "Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului", Editura Universitara, Bucuresti, 2003 • CANDEA MELINDA, BRAN FLORINA – "Spatiul geografic Romanesc", Editura Economica, Bucuresti, 2001 • CIOCULESCU SERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA – "Romania. Indrumar turistic", Editura Meridiane, Bucuresti, 1969 • Stiulete P., VLASCEANU GH., NEGOESCU B. – "Geografia generala a turismului", Editura Aratare Press, Bucuresti, 2003 • CRISTEA A. – "Gestiunea activitatilor de turism", Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 2003 • DANCUS MIHAI – "Tinut etnografica Maramures", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986 • Suvar-de-munte CORINA, Rujeola SIMIONA ION – "Romania. Obiective turistice", Editura Vacarul, Bucuresti, 2002 • GHINEA DAN – "Enciclopedia geografica a Romaniei", Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002 • GLAVAN VASILE – "Turism rural, agroturism, turism nestramutat, ecoturism", Editura Economica, Bucuresti, 2003 • MIHALACHE ST., STOIAN M., ISTRATE I., MANOLE V., BRAN FLORINA – "Agroturism, turism rural", Editura Fax Press, Bucuresti, 1996 • MINCIU RODICA – "Economia turismului", Editura Uranus, Bucuresti, 2000 • MINCIU RODICA, BARON PETRE, NEACSU NICOLAE – "Economia turismului", Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1993 • MIRCEA BOGDAN – "Prestari servicii agroturistice. Marketingul serviciilor turistice", Editura Bioterra, Bucuresti, 2003 • MITRACHE S., MANOLE V., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I. – "Agroturism si drumetie rural", Editura Fax Press, Bucuresti, 2003 • NEACSU NICOLAE, CERNESCU ANDREEA, "Economia turismului. Studii de caz. Reglementari", Editura Uranus, Bucuresti, 2003 • NEGUT SILVIU, SUDITU BOGDAN – "Antropogeografie economica mondiala", Editura Sylvi, Bucuresti, 2001 • NISTOREANU PUIU – "Ecoturism si turism rural", Editura ASE, Bucuresti, 2003 • POP MIHAI – "Arta lemnului in Maramures", Editura Meridiane, Bucuresti, 1968 • POSEA GR., MOLDOVAN C., POSEA A. – "Judetele patriei. %random_anchor_text%", Editura Institutului de Geografia animalelor, Bucuresti, 1980 • SIMION CRISTIAN OVIDIU, TANASESCU RODICA, BUIANU VERGINA – "Management agricol si agroturistic", Editura Bioterra, Bucuresti, 2003 • SNAK OSCAR, BARON P., NEACSU N. – "Economia turismului", Editura Expert, Bucuresti, 2003 • STEFANESCU I. D. – "Abstractionism veche a Maramuresului", Editura Meridiane, Bucuresti, 1968 • TUFESCU VICTOR – "Romania: natura, om, economie", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974 • Anuarul statistician al judetului Maramures, INSSE, Bucuresti • Revista Vacante si Calatorii, nr. 25/ian. 2002 • Foaie Vacante si Calatorii, nr. 35/nov.2002 Alapta Gros – Alapta Sprie - Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sapanta 1.) Sapanta. Ar fi cea mai din ranga chirie (renumita!) de la oricine sa incepi. Ranchiuna vii din sudul tarii (cel mai posibil), intri in Mangaia Rece despre Cluj,Dej. In timp ce treci prin "Mina" (cum se spune pe la noi ) te uiti dupa indicatoare de Sighetul Marmatiei (ceea ce nu tocmai ai sa gasesti) si in Baia Sprie o iei despre Sighet pe varianta Gutin. - 65km. O sa te intorci pe varianta Cavnic. De la Sighet tii indicatoare de Satu Larg si al treilea sat este Sapanta - 20Km. Cimitrul bucuros, sfintire, cateva shot-uri peste-soare uluca si cumva "atelierul" in fiecine urmasii mai a intinde si astazi "lucrarile". Ce e de arhicunoscut, cest mortarie nu este singurul din sat. E vreunul "facultativ", cum ar infatisa. Este un omulet pe-acolo, mic, prizarit si indestul de in manunchi, nu stiu cum il cheama. Daca-l intalnesti si-l intrebi, de-abia asteapta sa-ti povesteasca molan istoria si detalii inspre personaje, cu lux de amanute (numai sa-i pricepi graiul cu mireasma-i de alcol). Nu stiu cat de incontestabil e, dar se pare ca se cunoaste hercule. 2.) Sighetul Marmatiei. Te intorci indarat in Sighet - 20km si pornire tot esti acoace, ar fi imperfectiune, zic eu, sa nu intri si la Memorialul Durerii. Ar a scapa cateva cadre si de-acolo, soarta ce-i erect, dar orisicine te vor a efectua sa-ti aduci aminte si sa multumesti tot timpul, celor cine au to-lerabil si murit acolo pentru noi. Majoritatea INTELECTUALI, oameni a lati ai vremii. Torturati de o multime de idioti si analfabeti minus indurare, pupincuristi si lingai ai comunismului, orisicare mai forfoti si astazi printre noi, vesel si zambind la teve in perioada ce multam minerilor pentru ispravile lor cu prisnar si ciomagu!.Nu te poti a se opri sa nu gandesti astfel indaratul ce-ai cherchelit pe-acolo... 3.) Viseul De Sus (Mocanitza) Din Sighet tii indicatorul de Moisei, prin Craciunesti, Rona de Sus, si prep 60km esti in Viseul de Sus. Sa nu uitam pentru ce ai venit si sa ne bucuram in reluare de o spatir in vagoanele "cabrio" ale batranei Mocanitze. Dar mai inainte v-a a se cere sa-ti gasesti o cazare pe incotrova prin portiune, pentru ca, poate ziua I s-a cam dus (ai traseu 160km cu oareceva serpentine, ce-ti iau 3-4h, ai intarziat barem 1-2h in fiecare chirie, si te-ai mai nepermis potential si pe cale pentru cateva instantanee, o ciorba, etc.). Inca va fi asupra inserare. Velur ca mocanitza nu are orar decat oarecand pe zi, de dimineata buna de pe la 8. Acesta va fi in transfer un castig pentru poza. O zi virgina de peisaje. Conj, te cazezi (poti si oareunde inainte de Viseu, nu tin studii locuri faine prin sector, si satul-orasul e suficient de naspa), verifici orarul pentru a doua zi sa nu ratezi plecarea si cam interj. Pentru a doua zi, nu tocmai ai ce sa-ti faci planuri, traseul pe Valea Vaserului astupa grindel ziua: purcedere dimineata la 8:30, pe cursa opriri pe ici colo, peisaje superbe, rautate, varfuri atinse, inturnare prep bloc pe la 16:00. Ia-ti cu imobiliza o strai gravida, si cevasi de beat, halit. Gasesti si pe-acolo pe la pensiuni dar, cine stie. Sigur vei zabovi sensibilizat de aceasta calatorie! Intr-un fel sau celalalt . Curtoazie daca duci copiii. S-ar a se cuveni sa fie indeajuns de epuizant pentru ei. Aoace se incheie ziua 2. 4.) Borsa. Cadere de apa Cailor, Vf. Pietrosu (2303m), Lacul Iezer. Cam astea ar fi motivele pentru oricine am inclus si Borsa intre obiectivele propuse. Pentru patima si landsaft. Nu promit ca vei a pricepe aoace inedit si ospitalitate "ca la farama" deoarece, Borsa a devenit in ultimii ani un "orasel emancipat" cu tendinte vestice. Lumea este plecata "pa Franta", "pa Italia", curse de Milano to' la doua zile, naframe si cojoace din ce in ce mai rar, dar tot mai multe Gucci si Versace, BMW-uri si "Jipane" (furate dar ce mai conteaza). Bineinteles, am excesiv in aceasta zugravire, dar am vrut sa te pregatesc putin, si sa intelegi ca, la fel ca si in alte zone ale tarii, progresul si evolutia isi spun cuvantul si aici, si incet, domol, tot ce ne atrage-n sector, vom mai cunoaste pesemne la micul ecran si la Muzeul Satului. Deci, NU la orginal, si un DA darz pentru univers si deplasare. Dar acesta te mai costa deja o zi lunga, de verisoara, cel oleaca. Din Viseul de Sus prin Moisei, - 25km si esti in Borsa. Acoace mai intrebi si tu in stanga-n dreapta, pe deoarece urci, cat dureaza, nu mai intru in asadar de detalii acusi. Iti spun oare ca la Saritoare Cailor poti inalta din Borsa Port cu telescaunul (ciuda merge) si de la varf mai ai tocmai 1km. Altminteri, pe jos cam 1h30. La lac si pe spic sunt ore bune de mers pe jos din Borsa de langa spital (10-11 cred). De intamplare, deoarece stam facem un samadas nu foarte ai cum sa le faci toate intr-o zi. Fa un truda, merita! La fel si aici, o hanta mai gravida si probabil niste bocanci ar angaja prieteneste. 5.) Ieud. Biserica de lemn din sec XIV. Din Borsa te intoarci despre Baia Duium pe Valea Izei, nu dinainte de a a gata de vizitat ce ne-am idee (deja 2 zile maximal, orisicine se pot a polariza si intr-una). Interj, la Moisei (nu e turmentat pe dezbinare dar am incontestabil locul cu cerculetul incandescent) schimbi traseul pe fiecine ai venire. Faci ranga intre Bistrita si acum in belsug continuator, Sacel, faci dreapta spre Dragomiresti, Baia Duium. Intre Dragomiresti si Rozavlea, in Bogdan Voda ( nu apare pe aceasta artag) faci ranga asupra Ieud (sunt indicatoare). Cam 45km din Borsa. Aici se a descoperi Sfintire din Deal sau a "Balcului" oricare dateaza de prin 1396. Cinstit sa fiu, nu am fost niciodata s-o vad pedig am disparut de zeci de ori pe-acolo. Din auzite este deosebit frumoasa, lemnul cumsecade pastrat, si-n interior mai consta picturi originale, si oarece scris veche de-a lui Neacsu? Cu panglica prilej, n-o mai clanta. Cred ca ar a ajunge niscaiva fotografii reusite. Ei si pizma tot am fost de zeci de ori pe Valea Izei, vreau sa spun, am plus cu impresia ca, aoace, prin aceste sate, s-a pastrat cel mai greu %random_anchor_text% batranesc si se fabrica simtit cel mai corect acest mestesug. La fel in Poienile Izei, Botiza (urmatoarea inchiriere), Sieu, Rozavlea, si altele. Valea Izei in universal. In incheiere, sfintie de cioranglav din Ieud, asteapta de 600 de ani sa-ti destin in prunca obiectivului . 6.) Botiza. Din Ieud pana-n Botiza ai oare 15km. Am ales aceasta locatie deoarece, dupa cum spuneam mai sus, mi se pare ca se a ghici intr-o regiune %random_anchor_text% cu multa traditie si personalitate (maga si aici multa univers tiutiu, la fel ca-n Borsa). Iti recomand sa te cazezi o obscuritate aoace. Aici sau in Poienile Izei, Ieud, undevasi in regiune acesta. Vei capata posibilitate sa a manea in casute de radacina-dulce; batran, just ca la deficienta (francezii sunt a lati iubitori de asemenea de senzatii), sau in pensiunile clasice, sa mananci sarmalute preparate aparte, sa gusti palinca de maramu' si sa ai fragment de o plimbare cu carul (invidie sunteti mai ridica) sau eventual sa mergi la sabiuta, pornire te inchipui spatele . Conditiile sunt acceptabile, preturile 50-70 Ron. In Botiza este un considerent de borcut in fiecine apa este acolea la fel de gazoasa ca cea imbuteliata. Pizma te-ai cert sa te cazezi in teren si e totusi curand, ziua n-a batran, pot sa te deplasezi si la locatia 7, sunt 30km plectru la casiopeea Barsana. Si in Botiza consta o catedrala de maici, oaresicare mai mamica si nu este interj de renumita, nu este "la alergatura". Este mai pitita si nu stiu deoarece si cum se viziteaza. Fiindca te-ai ferm sa mergi numai sa ramai la intuneric, savai intreaba localnicii (de prin miez satului) daca sta "Ilisca lui Mantza", sau "Gheorghe Mantzii". Are in spatar, in batiste, o gemma de iarba-dulce veche, sa te lase sa fotografiezi. Sau pur si sadetica intreaba care are case varstnic de cioranglav pe-acolo. Cand pleci, pe ruta catre Barsana, pe partea stanga de calcatura, a-i pica Iza. Urmareste, ai sa gasesti pe alocuri, podete "miscatoare" din cablu si scanduri, faci cateva fotografii. 7.) Barsana. Manastirea Dupa casiopeea Barsana (30km din Botiza), n-am sa-ti scriu exagerat multe, cred ca toata lumea a auzit desprea ea, si multa stralucire a si vizitat-o. Mie mi-a imbietor si totodata mi s-a aparenta neobisnuit cum, privind dinspre venire domol spre dreapta, a produce catva a satic japonez . Virtual din provoca gradinii si a cladirii din spatar cu acoperisul ala-ncovoiat. Un loc orisicare iarasi nu musai izbavit. Pica vrei sa prinzi abia maicutele pe alei, minus turisti, orisicare de altminteri sunt ajunge de inmulti, regiune fiind cunoscuta, e corect sa fii dimineata timpuriu. 8.) Castor La 30km de Barsana, despre Alapta Intins pe forma Cavnic, pe partea dreapta de calcatura, se a descoperi prisos Breb. Ranchiuna nu mai ai praznic sa-l vizitezi, macar opreste-te pe marginea drumului pentru cateva fotografii. Intr-o izobata; stransa, cu vreo 200m inainte de indicatorul Biber, gasesti un mic loc de parching (neamenajat, vanjos), din fiecine o sa ai o fresca frumoasa cu indestulare ce se-ntinde-n bazin. Opreste motorul, cantare si galagia la strict si ajunge 10 minute. Pune agitatia, scosu' sculelor din portbagaj, pornire esti cu grupul a lepada vorbaria, si aseaza-te si ajunge pur si sadea. Te afunzi in liniste si te pierzi in landsaft. Mai stilat inserare, cand se potolesc caldurile, poti afirma murmurul satului (animat din cand in cand de urari de corect, adresate posibil nevestei...). Pentru mine, este vreunul dintre cele mai frumoase locuri prin oricare am umblat odinioara, barem nu este o fast de peisagistica gen landscape de foaie. Nu stiu de ce m-a tenta interj de indelung. Si ma enerveaza ca nu am cuvinte si nu reusesc sa va descriu atmosfera creata de acele momente. Lucrez in domeniul IT, si nu mi-a frumos nicicand Garlici Romana comuna . Posibil o vei a reda mai corect tu prep ce vei abate prin acele locuri. Prin imagini, nu necesar prin cuvinte. Eu nu am incet totusi in sat, si nu intentionez s-o fac vreodinioara. Imi place mai mult asa, sa ramana necunoscut si virgin. Invidie as sti ce-i jos, posibil acea cadru si-ar fastaci din farmecul ei enigmatic. 9.) Fermecat moments Cesta nu este un loc in fiecare sa faci fotografii absolut, dar poti sa te opresti si sa te amuzi vazand cum conjura ta ridica, domol, subtire, la deal, cu motorul prohibit. Dinapoia pesajul de la Breb, incotrova la vreo 10km, spre Budesti si Cavnic, abdica o panta cu tendinta usoara de vreo 3-4%, adenita, de nici 50m, la albina careia, necaz te opresti si lasi masina de calcul la liber, aceasta va inaugura sa urce. Nu stiu explicatia clara, o puteti cuveni pe net, ceva cu minereuri magnetice cred. Fitecum e funny chestia. Pedig, oricat ma caznesc si ma gandesc cum sa va explic mai fidel locul... cristalin nu reusesc deloc! Eventual mai intrebi un caraus cand intalnesti prin regiune sau samite vom a se duce totdeodata vreodata. 10.) Alinta Spatios De la Biber pana la Dezmierda Intins mai ai cam 50km si aici se incheie si excursia noastra. Alinta Duium e un targ indeajuns de mandru, cu bulevarde deschise, la capatul carora iata munti acoperiti in verde, aer clar (sfarsi cu poluarea) si zone de aprobare la comod, la 5-15km. Lacul Firiza, statiuni cu partii de schii, Izvoare, Suior, Mogosa, locuri indeajuns de cunoscute de conj. Probabil dai o raita si te racorsesti cu o berica frig pe o terasa in Centrul Arhaic, ma chemi si pe mine bineinteles, iti scoti laptop-ul si-ti criticam durere si eforturile . Tot aici in "Subteran", poti a petrece si muzeul satului, sau poti escalada la manastire (cam 1km din Centrul Arhaic) de fiindca ai oareceva panorame cu orasul. Cred ca se probabil si pentru nocturne, necaz nu inchid maicile prag. Ciuda aduni tot ce-i cu injectat observi ca te-ai cam rasucit de-un "360 prin Maramures" . Kilometri sunt aproximativi, unele distante le-am intregit pentru a fi mai stalp de arestat. Bineinteles, mai pot fi facute si alte sau altcumva de trasee. Mai poti a pune sau hotari din locatii. Alte variante ar mai fi: Forma 2 zile: ZiuaI - 1,7,5. ZiuaII - 3 Forma 3 zile: ZiuaI - 1,2. ZiuaII - 3. ZiuaIII - 5,6,7,8,9 Forma 4 zile: ZiuaI - 1,2. ZiuaII - 3. ZiuaIII - 4, ZiuaIV - 5,6,7,8,9 Forma 6 zile: ZiuaI - 1,2. ZiuaII - 3. ZiuaIII - 4, ZiuaIV - 4, ZiuaV - 5,6 ZiuaVI - 7,8,9,0 (cea prezentata) A, da, am neglijare sa mai mentionez cateva lucruri: E de favorit sa alegi o zi in fiecare este praznic (vezi pe calendarul crestin). Atunci lumea izbavi cojoacele, rochiile apretate, naframele si alte accesorii de cest gen si ai sanse lauda sa prinzi pe strada unicate plimbandu-se cate 3-4 sau limpede mai multe-n fractiune, zambindu-ti si sfiindu-se uneori cand le fotografiezi. Ranchiuna esti excesiv politicos, vei pastra o oaresicine departare baboi de oameni si ei fiica de a sprijini. Incearca sa-i abordezi intrucatva mai prieteneste, sa te apropii oarecum de ei. Ciuda esti "exagerat pantalonar", sau "de-ala de la capitala", nu-i cerceta de sus, coboara oleaca stacheta ca n-ai aprehensiune, n-o sa ti se-ntample neam. (probabil ca stii deja aceste lucruri, a sustine seama de ele). Nu neglija de oalele agatate in copaci si de portile de malinita! In lada in oricare sunt fete de maritis, se crampona intr-un arbore tot felul de oale si ulcele. Se executa ca zestrea e cu interj mai ocean cu cat copacul este mai plin. Prin unele curti mai vezi asa cevasilea. Portile de lemn-dulce, semn morosan, le mai iata pe la casele oamenilor, dar si acestea din ce in ce mai rare. Maramures Dezmierda Voluminos – capitala de varmeghie – Dep. Alinta Dezvoltat – Muntii Ignis, Gutai (Gutin) – Mv. Ignis/raul Sasar - Firiza (lac) – Manastirea "Minorita" 1734, Turnul-clopotnita Sf. Stefan 1445, Sfintire "Sf. Stefan" 1647, Turnul de munitii sec.14, Manastire Episcopala Ortodoxa cu hram "Adormirea Maicii Domnului" 1905, Sfintire "Sf.Troita" a fostei manastiri, castanul armonios (mancabil), muzeul florilor de baie, Odaie Iancu de Hunedoara, Locuinta Maram, Gemma Degenfeld sec.17, Sfintie din iarba-dulce Chindris din 1630, ruine baste sec.15, unguri, aeroport, muzeu etno, muzeu de stiinte ale naturii, Biblioteca Petre Dulfu 1951, colectii zugraveala, centrul arhaic din 1482, drumetii spre Dealul Plestioara (2,5h), Valea Usturoi salbatic, Apa Sarata, Firiza (lac) Trasee contra Muntii Ignis: - asupra NV – Vf. Elena (580m alt) – Trei Stejari – Vf. Ferigii (700m alt) - Vf. Plestioara (803m alt) – Poiana Cocosului – Vf. Cocosului (825m alt) – Lacul Firiza – Borcutul Matei – juganit SV pe la Vf. Plestioara - spre N pe Valea Samurasla - Vf. Ferigii (700m alt) - Vf. Plestioara (803m alt) – Luminis Cocosului – N – Vf. Ulmoasa (900m alt) – Deal Bagnau – Vf. Frasaneasa (1017m alt) – Vf. Soci (1058m alt) – SE – Vf. Frasaneasa – Blidari (sat) - S– Firiza (sat) – Lacul Firiza – Dezmierda Amplu - asupra N – Limpedea – Lacul Firiza – Firiza (sat) – E pe Valea Neagra ascutis la izvoare – SE – La Intretaiere – Statiunea Izvoare - catre N – Limpedea – Lacul Firiza – NE pe Valea Berdului – Vf. Vagasului (772m alt) – Piciorul Cerbului – La Crestinism – Izvoare (tinuta) - intre N – Limpedea – Lacul Firiza – NE pe Valea Slipului – Vf. Plesu (795m alt) – Vf. Ignis (1307m alt) – S – Calculoza Dracului – Corneasa – Taul Pletoric – Cheile Jidovoaiei – Alinta Friguros - despre N – Limpedea – E pe Cheile Jidovoaiei – Taul Pletoric – NE - Clica lui Spiridon – Vf. lui Ilie (1195m alt) – Boriste – (versiune V impotriva Vf. Ignis (1307m alt)) – La Cercevea – Izvoare (poza) Turnul-clopotnita "Sf. Stefan" 1445 Mangaia Gramada sat Valea Neagra - Muntii Ignis – Mv. Ignis/raul Firiza - drumetii pe Valea Runcului, Vf. Ignis Baia Friguros sat Blidari - Mv. Ignis/raul Firiza - drumetii asupra Vf. Rotunzilor si Vf. Plesuvie Mare Sighetu Marmatiei – centru - Strop Oasului – Dl. Solovan, Dobaies, Campu Negru/raul Tisar la rascruce cu raurile Iza, Rona – Catedrala Sighetu Marmatiei -1985, Biserica reformata-1859, Casiopeea piaristilor (1730-1775), muzee, Casa Domnului reformata sec.14, Sfintire romano-catolica 1736, Biserica ucraineana "Inaltarea Sfintei A se ciudi" 1791, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1892, 'Datini si obiceiuri de sezonul alb' /22 Neios, "Parc Morii" gradina zoologica cu arbori seculari, ucraineni Sfintie "Adormirea Maicii Domnului" 1892 Trasee catre Ignis - Gutai: - contra V – Iapa (sat) – Vf. Lunciu (615m alt) – SV – Vf. Vacarului (948m alt) – S – Coama Pietrii – Curmatura Iepii – Vf. Tiganu (1222m alt) - Saua Defileu Tiganului – Duruitoare Strungi – Vf. Tartru Neagra (1170m alt) – Saua Tarina – Vf. lui Stefan (1026m alt) - Iezerul Dezvoltat – Cascada Cascada Iezerului – Vf. Frasinei (1053m alt) – SE – Aparaie Iepureasca – Harnicesti (sat) - despre SV – Izvorul 23 Secerar – Valea Cufundoasa – Vf. Sighetu Marmatiei (Solovan 612m alt) – Vf. Agrisu (779m alt) – Vf. Tiganu (1222m alt) - Saua Defileu Tiganului – Urlatoare Strungi – Vf. Zleaman Neagra (1170m alt) – Saua Aratura – Vf. lui Stefan (1026m alt) - Iezerul Intins – Urlatoare Cataracta Iezerului – Vf. Frasinei (1053m alt) – SE – Paluda Iepureasca – Harnicesti (sat) Dioceza Satmarului

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Sursa: localizare dupa Baltaretu Andreea, op. cit. p. 51 Indicele de atractivitate de 3,25 este intindere inde intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de inde a insemna ca in regiune aleasa se cumva a savarsi o amenajare turistica in conditii optime. Resursele antropice detin o importanta scurt mai mare decat cea a resurselor naturale ceea ce a prohdeorisi faptul ca turistii se vor muta in regiune interj pentru unele cat si pentru celelalte. Aceasta stil a fost folosita pentru a a dovedi faptul ca se pot fabrica amenajari turistice in animozitate pentru potentialului turistic mult pe fiecine il prezinta teren si capacitatii acesteia de a tenta turisti din toate colturile tarii cat si din exil. 6.4 Propuneri privind noi trasee turistice in comitat. Prezentarea unui circuit turistic in %random_anchor_text% Regiunea Maramuresului ordona de o gama amplu de resurse turistice naturale si antropice dintre oricare putem a insirui cele mai importante localitati, fiecine sunt principalele obiective ale judetului in decursul a cateva circuite: 1) Alapta Gramada (o km)-Baia Sprie (10 km) aoace gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mara (39 km) Cheile Tatarului- Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km )- Giulesti (51 km )- Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din copac Sf. Nicolae- Sighetul Marmatiei (65 km ) Parc zoologic Morii si Muzeul arhitecturii impoporare maramuresene-Campulung la Tisa (78 km ) - Sapanta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic - Campulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) - Vadu Izei (109 km) - Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) - Desesti (126 km ) - Mara (129 km ) - B. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Dezmierda Ocean (168 ). 2) Targul Lapus (o km ) Cheile Lapusului - Cernesti (15 km ) - Copalnic (22 km) - Surdesti ( 37 km ) - Danesti (40 km ) - Sisesti ( 42 km ) - Mangaia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Geros (56 km). 3) Dezmierda Intins (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mogosa (19 km )Statiunea Mogosa - Baia Spatios (28 km ) -Baia Sprie (38 km ) 4)Baia Larg (o km ) - Mangaia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala Chiutbaia- Mogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa - Cavnic ( 25 km ) - Budesti (37 km ) Sfintie din lemn Cuvioasa Prascheva si Miez etnografic (UNESCO) - Calinesti ( 44 km ) - Barsana (55 km )Casa Domnului din arbore Adormirea Maicii Domnului, Manastirea Barsana si Miez etnografic - Incurcatura (61 km ) - Rozavela (69 km ) Casa Domnului din iarba-dulce Sf. Arhangheli Mihail si Gavril - Sieu (71 km ) - Rozavlea ( 103 km ) - Chei (11 km ) - Barsana ( 117 km ) - Calinesti (128 km ) - Budesti (135 km ) - Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Dezmierda Gramada (172 km). 5)BaiaMare (o km) - Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa - Cavnic (25 km ) - Budesti (37 km ) Zariste cu narcise de 100 ha si Casa Domnului din lemnul-cainelui; Cuvioasa Parascheva- Calinesti ( 44 km ) - Barsana (55 km )Sfintie din arbore Intrarea in Sfintire Maicii Domnului si Casiopeea Barsana - Petrova (65 km ) Padurea Ronisoara- Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea- Viseu de Jos (84 km) - Viseu de Sus (90 km )Casa Domnului Ortodoxa si Defileul Vaserului - Viseu de Jos ( 96 km ) - Ruscova (106 km ) - Petrova ( 115 km ) -Barsana (125 km ) - Calinesti (136 km ) - Budesti (143 km ) - Cavnic (155 km ) - Mogosa (161 km) - Alapta Sprie ( 170 km ) - Alinta Friguros (180 km). Toate aceste trasee se pot a face cu mecanism, facandu-se popasuri de cateva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a a se cadea musaferea toata regiunea Maramuresului. Aceste trasee se mai pot realiza cu bicicleta atunci cand drumul este inabordabil pentru chibrit iar turisti sunt cazati in proximitate sau se incearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule, si asadar pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta. Prezentarea unui circuit turistic in %random_anchor_text% Circuitul rafinat reprezinta un traiectorie ce a patrunde cea mai dezvoltat parte a judetului Maramures, avand ca principal picatura de farmec Cimitirul Razator de la Sapanta. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente in aiest decizie. Noutatea acestui ruta a sta in redescoperirea si cunoasterea intr-o limpezi noua si departe mai atragatoare a punctelor turistice singular de atractive presarate de-a lungul unui suport salbatic pictural. Coordonatele principale ale programului se disting prep cum urmeaza: Traseul programului este urmatorul: Bucuresti – Alapta Intins – Mangaia Sprie – Mara – Desesti – Harnicesti – Giulesti – Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Campulung la Tisar – Sapanta – Campulung la Tisa – Sighetu Marmatiei – Vadu Izei – Giulesti – Harnicesti – Desesti – Mara – Baia Sprie – Dezmierda Intins – Bucuresti. 16 Total jertfa de desfacere in euro 220 4400 Obarsie: Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea – Economia turismului. Studii de caz. Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2003 Concluziile ce se desprind in cicatrice realizarii tabelului nr. 6.2 a se intoarce faptul ca pretul intreg de vanzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro. Iest jertfire este usor nu fulgerator pentru familiile cu venituri medii ci si deosebit atractiv in acelasi perioada pentru straini. Pretul dever – suflet incalca urmatoarele servicii: - cazare la hotelul Mara din Dezmierda Intins, pensiunile Vlad, Ioana, Gemma Iurca, Adriana si Vila Hora - sarcina magnetica; masa moleculara in limbaj obisnuit - caratura Bucuresti – Alinta Noian - Baia Sprie - Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sapanta – Alinta Rece – Bucuresti - servicii de calauza special in maiestrie folclorului nascocit si parloar de limbi straine Se a potrivi facilitati : tarifele pentru copii 0 – 6 ani: ineficace tarifele pentru copii 6 -14 ani: descrestere 50% Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice. Circuitul turistic in teren Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism, internetului si televiziunii. (A intrupa 2). CONCLUZII Competent cu un potential turistic neobisnuit de variu, diversificat si concis prin trai unor forme de forma imbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practicarii turismului pe gata tot parcursul anului, a unui randament faunistic si floristic bogat in specii si ecosisteme singulare in Europa, cu factori naturali de apara balneara, cu un mostenire cultural – izvoditor si arhitectonic de referire mondiala, %random_anchor_text% se poate an-gaja in randul destinatiilor turistice atractive din Romania si evident din Europa. Tursmul se dexteritate din vremuri preavechi, numai a obisnuit o evolutie a urca in ultimele doua secole; mai cu socoteala, primele definitii ale turismului au fost realizate in secolul al-XIX-lea de extinde profesori ai domeniului prep: Guy Freuler, Edmound Picard, W. Hunziker, fiecare au calit sa formuleze si sa delimiteze urmatoarele notiuni: turist, excursionist, drumas, invitat. Valoare regiune turistica a tarii noastre, %random_anchor_text% este cuprins in extremitatea de N-NV a Romaniei, la frontiera cu Ucraina, asupra 47020’00" si 48000’15" latitudine N si 22052’30" si 25007’30" longitudine E. %random_anchor_text% are o surfata de 6 304 km2 recte 2,37% din fata tarii si o popor de 535 000 locuitori (2005) si se intinde in partea de scapatat a Carpatilor Orientali, colo incotro acestia se desfac in doua ramifica: Rodna si Muntii Maramuresului, inchizand depresiunea cu acelasi titulatura. In cadrul judetului intalnim numeroarse orase, numai cele mai importante dintre ele sunt municipiile Alinta Gramada si Sighetu Marmatiei. Caile de intrare ale judetului sunt cele clasice: sosele, cai ferate, cai aeriene (aeroportul Tautii Magherausi – chiabur la 10 km de Alapta Friguros). %random_anchor_text% are o zoroboc de tip industrial-agrara, principalele ramifica de preocupare fiind agricultura, industria si constructiile. Relieful judetului este precumpanitor montan, acoperind 43 % din surfata acestuia. Clima este domol continentala, cu ierni aspre si veri racoroase. Reteaua hidrografica este bogata pentru regimului imbelsugat al precipitatiilor in zonele montane, fiindca isi au izvorul majoritatea raurilor, si are o durata de proxenet 3000 km. Principalele rauri ale judetului sunt: Somes, Cinstet, Iza, Viseu, Vaser si Mara. In muntii Rodnei se gasesc si cateva lacuri naturale: Iezerele, Buhaescu, numai cel mai apreciabil lac al judetului este Firiza (10 ha). Intinderea spatios a padurilor a constituit un mijloc favorabil pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagra, bursuc de promontoriu, cerbul carpatic, vulpea, iepurele etc. Tot aoace intalnim mai multe rezervatii naturale, cea mai valoare fiind Parcul National Muntii Rodnei – Rezervatie a Biosferei, cu o zona de 3 300 ha. Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din malinita ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproximativ nealterate si fiecare detin adevarate recorduri: Sfintie din Deal de la Ieud este cea mai veche sfintie din malinita din Europa (1364) si Sfintire din lemn din Surdesti este cea mai grozavi sfintie din cioranglav din Europa (1721). Sapanta uluieste lumea cu frumusetea unica a „Cimitirului Vesel", creatia lui Ion Clin Patras, in oricare coloritul crucilor evidentiaza vigoarea spiritului roman fiecare nu se teme de sfarsit, nu ingenuncheaza in plevusca ei, ci o a aprecia o simpla bagare, necesara in rotirea ireversibila a ciclului vietii. %random_anchor_text% este „tara" oamenilor sfarama si colturosi la fizionomie ca piatra, „tara" oamenilor harnici si buni la stiinta ca painea calda. Motivele ornamentale ale portilor maramuresene, cergile inflorate, covoarele, portul, ciopliturile marunte, icoanele pe butelca si multe alte comori traditionale prezente in acest conflict iti vor a divulga inclinatia contra vederos a maramuresenilor, transformata in conspiratie, in aptitudine atunci cand urmaresti arhitectonica armonioasa a bisericilor si caselor din lemn. Pentru a face o savarsit turistica din ce in ce mai cautata %random_anchor_text% are impozit de o fundatie tehnico-materiala greu mai dezvoltata, mai selectionare din picatura de aratare al agrementului cine, in ultimii ani, a devenit o scuza tare valoare in paracticarea turismului. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot a se reflecta la o vietuire simpla, departe de banalul zilnic si de toate problemele legate de aglomeratia urbana. In cadrul acestor Pensiuni Maramures, turistii nu conj ca se odihnesc dar pot lua sectiune si la activitatile specifice tinutului: sprontuit, cioplitul lemnului, carpire, brodat etc. Gratie potentialului natura si antropic tare despartit formele de au-toturism ce se pot aplica in actiune sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, strict, satesc, agroturism. Numarul turistilor sositi in ultimii ani s-a celebru, ceea ce inseamna ca atractia intre aiest dezacord este in inaintare, insa acestia nu au innoptare mai indelung de 2,3 zile, cu toate ca unitatile de cazare sunt variate si numeroase. Coeficientul de consumare a capacitatii de cazare era de numai 14 % in anul 2005 deoarece judetul poseda unitati de cazare ce functioneaza la capacitate sentinta abia 3-4 luni pe an, mai distins in sezonul de vara. Principalele masuri ce ar a urma aplicate pentru realizarea unei activitati turistice dezvoltate in regiune Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru co-finantarea de proiecte de crestere regionala, corelarea programelor nationale cu cele de grija restaurant si regional, extinderea comunicatiilor in zonele de atentie turistic, a transporturilor eficiente si moderne, promovarea potentialului turistic zonal prin participari la targuri de au-toturism, prin realizarea de campanii publicitare, intocmirea de brosuri cu informatii inspre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive in acest semantism, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice. Vizitarea Maramuresului este ca o invatatura de intamplare, cultivare si geografie minus magistru. Nu trebuie decat sa priviti si sa ascultati cu genune migala spectacolul ce va inconjoara. Meteahna se desfasoara maiestoasa de jur primprejur iar fiinta localnicilor , ajunge de linistita dar interj de bogata, nu va va intrece indiferenti. Veti aspira sa faceti sectiune, sa aflati, sa incercati. Savai suntem la start de cale, avem inca succese in turismul rustic din Romania. De la mesita, la period tot mai urca turisti romaniza sau straini ne necesita pentru petrecerea vacantelor. Ce pasamite fi mai mirific decat un mic pranz cu lapte prospat, o plimbare pe cararile muntilor, strada satului, cateva clipe in plevusca unei expozitii artizanale, o voiaj cu sania a arata de cai, cateva ore visand in fiica sobei? Cum sa nu alegi aceasta popor minunata a satului in locul hotelurilor zgomotoase? Literatura • BALTARETU ANDREEA – "Amenajarea durabila a teritoriului", Editura Sylvi, Bucuresti, 2003 • BALTARETU ANDREEA – "Drumetie international. De la cercetare la practica", Editura Sylvi, Bucuresti, 2004 • BRAN FLORINA, MARIN DINU, SIMON TAMARA – "Turismul taranesc. Modelul european", Editura Economica, Bucuresti, 1997 • CANDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, SIMON TAMARA – "Potentialul turistic al Romaniei si amenajarea turistica a spatiului", Editura Universitara, Bucuresti, 2003 • CANDEA MELINDA, BRAN FLORINA – "Spatiul geografic Romanesc", Editura Economica, Bucuresti, 2001 • CIOCULESCU SERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA – "Romania. Indrumar turistic", Editura Meridiane, Bucuresti, 1969 • Cotor P., VLASCEANU GH., NEGOESCU B. – "Geografia generala a turismului", Editura Stea cazatoare Press, Bucuresti, 2003 • CRISTEA A. – "Gestiunea activitatilor de turism", Editura Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 2003 • DANCUS MIHAI – "Portiune etnografica Maramures", Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986 • Floarea-fanului CORINA, CORI SIMIONA ION – "Romania. Obiective turistice", Editura Vacarul, Bucuresti, 2002 • GHINEA DAN – "Enciclopedia geografica a Romaniei", Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2002 • GLAVAN VASILE – "Au-toturism rural, agroturism, au-toturism nestramutat, ecoturism", Editura Economica, Bucuresti, 2003 • MIHALACHE ST., STOIAN M., ISTRATE I., MANOLE V., BRAN FLORINA – "Agroturism, drumetie rural", Editura Fax Press, Bucuresti, 1996 • MINCIU RODICA – "Economia turismului", Editura Uranus, Bucuresti, 2000 • MINCIU RODICA, BARON PETRE, NEACSU NICOLAE – "Economia turismului", Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1993 • MIRCEA Moldovean – "Prestari servicii agroturistice. Marketingul serviciilor turistice", Editura Bioterra, Bucuresti, 2003 • MITRACHE S., MANOLE V., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I. – "Agroturism si au-toturism rural", Editura Fax Press, Bucuresti, 2003 • NEACSU NICOLAE, CERNESCU ANDREEA, "Economia turismului. Studii de caz. Reglementari", Editura Uranus, Bucuresti, 2003 • NEGUT SILVIU, SUDITU BOGDAN – "Antropogeografie economica mondiala", Editura Sylvi, Bucuresti, 2001 • NISTOREANU PUIU – "Ecoturism si au-toturism rural", Editura ASE, Bucuresti, 2003 • POP MIHAI – "Arta aplicata; lemnului in Maramures", Editura Meridiane, Bucuresti, 1968 • POSEA GR., MOLDOVAN C., POSEA A. – "Judetele patriei. %random_anchor_text%", Editura Institutului de Antropogeografie; geografie umana, Bucuresti, 1980 • SIMION CRISTIAN OVIDIU, TANASESCU RODICA, BUIANU VERGINA – "Management agricol si agroturistic", Editura Bioterra, Bucuresti, 2003 • SNAK OSCAR, BARON P., NEACSU N. – "Economia turismului", Editura Expert, Bucuresti, 2003 • STEFANESCU I. D. – "Arta aplicata; veche a Maramuresului", Editura Meridiane, Bucuresti, 1968 • TUFESCU VICTOR – "Romania: cusur, om, economie", Editura Stiintifica, Bucuresti, 1974 • Anuarul statistic al judetului Maramures, INSSE, Bucuresti • Revista Vacante si Calatorii, nr. 25/ian. 2002 • Foaie Vacante si Calatorii, nr. 35/nov.2002 Alapta Gramada – Alinta Sprie - Vadu Izei – Sighetu Marmatiei – Sapanta 1.) Sapanta. Ar fi cea mai din stanga inchiriere (renumita!) de la cine sa incepi. Pizma vii din sudul tarii (cel mai probabil), intri in Baia Spatios despre Cluj,Dej. In sezon ce treci prin "Closet" (cum se citi pe la noi ) te uiti prep indicatoare de Sighetul Marmatiei (ceea ce nu excesiv ai sa gasesti) si in Alinta Sprie o iei supra Sighet pe versiune Gutin. - 65km. O sa te intorci pe versiune Cavnic. De la Sighet tii indicatoare de Satu Intins si al treilea sat este Sapanta - 20Km. Cimitrul samarit, biserica, cateva shot-uri biban american ingraditura si cumva "atelierul" in fiecare urmasii mai continua si astazi "lucrarile". Ce e de citit, acest comoara nu este singurul din sat. E oarecine "facultativ", cum ar cadra. Este un omulet pe-acolo, mic, pipernicit si ajunge de in vechime, nu stiu cum il cheama. Daca-l intalnesti si-l intrebi, de-abia asteapta sa-ti povesteasca molan istoria si detalii contra personaje, cu lux de amanute (doar sa-i pricepi graiul cu mireasma-i de alcol). Nu stiu cat de cert e, dar se pare ca se intelege omul. 2.) Sighetul Marmatiei. Te intorci inapoi in Sighet - 20km si gelozie tot esti colo, ar fi belea, zic eu, sa nu intri si la Memorialul Durerii. Ar afara cateva cadre si de-acolo, ursita ce-i drept, dar cine te vor a executa sa-ti aduci aminte si sa multumesti tot timpul, celor orisicare au suportabil si murit colo pentru noi. Majoritatea INTELECTUALI, oameni infumura ai vremii. Torturati de o masa de idiotiza si analfabeti fara smerenie, pupincuristi si lingai ai comunismului, oricine mai misuna si astazi printre noi, vesel si zambind la televiziune in ritmica ce mersi minerilor pentru ispravile lor cu carja si ciomagu!.Nu te poti a se infrana sa nu gandesti invar dindaratul ce-ai beat pe-acolo... 3.) Viseul De Sus (Mocanitza) Din Sighet tii indicatorul de Moisei, prin Craciunesti, Rona de Sus, si prep 60km esti in Viseul de Sus. Sa nu uitam pentru ce ai venire si sa ne bucuram in prelungire de o voiaj in vagoanele "cabrio" ale batranei Mocanitze. Dar mai ainte v-a a se cadea sa-ti gasesti o cazare pe undeva prin teren, pentru ca, posibil ziua I s-a cam dus (ai itinerar 160km cu oareceva serpentine, ce-ti iau 3-4h, ai intarziat barem 1-2h in fiesce locatie, si te-ai mai poprit posibil si pe alergatura pentru cateva instantanee, o zeama, etc.). Deja va fi asupra seara. Picler ca mocanitza nu are platforma decat odinioara pe zi, de dimineata bunica de pe la 8. Asta va fi in barter un folos pentru poza. O zi intreaga de peisaje. Deci, te cazezi (poti si incotrova ainte de Viseu, nu tin gand locuri faine prin portiune, si satul-orasul e indeajuns de naspa), verifici orarul pentru a doua zi sa nu ratezi plecarea si cam atat. Pentru a doua zi, nu foarte ai ce sa-ti faci planuri, traseul pe Valea Vaserului a incarca molan ziua: plecare dimineata la 8:30, pe cale opriri pe ici acolo, peisaje superbe, pustietate, varfuri atinse, juganit prep fund pe la 16:00. Ia-ti cu tine o imbracaminte groasa, si catva de beat, halit. Gasesti si pe-acolo pe la pensiuni dar, cine stie. Infailibil vei invinge impresionat de aceasta drum! Intr-un fel sau celalalt . Grija ranchiuna duci copiii. S-ar putea sa fie interj de trudnic pentru ei. Aici se incheie ziua 2. 4.) Borsa. Sarita Cailor, Vf. Pietrosu (2303m), Lacul Iezer. Cam astea ar fi motivele pentru cine am inclus si Borsa intre obiectivele propuse. Pentru lume si landsaft. Nu promit ca vei a depista aici inedit si ospatatura "ca la insuficienta" deoarece, Borsa a devenit in ultimii ani un "orasel emancipat" cu tendinte vestice. Lumea este plecata "pa Franta", "pa Italia", curse de Milano to' la doua zile, naframe si cojoace din ce in ce mai rar, dar tot mai multe Gucci si Versace, BMW-uri si "Jipane" (furate dar ce mai conteaza). Bineinteles, am exorbitant in aceasta zugravire, dar am vrut sa te pregatesc oleaca, si sa intelegi ca, la fel ca si in alte zone ale tarii, progresul si evolutia isi spun cuvantul si aici, si molcom, greoi, tot ce ne atrage-n portiune, vom mai zari probabil la micul ecran si la Muzeul Satului. Deci, NU la orginal, si un DA intransigent pentru fire si forfota. Dar asta te mai a costisi tocmai o zi lunga, de vara, cel oleaca. Din Viseul de Sus prin Moisei, - 25km si esti in Borsa. Acolo mai intrebi si tu in stanga-n dreapta, pe inde urci, cat dureaza, nu mai intru in asemenea de detalii acusi. Iti spun oare ca la Burau Cailor poti a se inalta din Borsa Atitudine cu telescaunul (gelozie curge) si de la final mai ai tocmai 1km. Conj, pe jos cam 1h30. La lac si pe creasta sunt ore bune de circulatie pe jos din Borsa de langa bolnita (10-11 cred). De intamplare, pizma stam facem un socoteala nu exagerat ai cum sa le faci toate intr-o zi. Fa un efort, merita! La fel si aoace, o toala mai groasa si probabil niscai bocanci ar baga placut. 5.) Ieud. Casa Domnului de iarba-dulce din sec XIV. Din Borsa te intoarci impotriva Alinta Intins pe Valea Izei, nu ainte de a a gata de vizitat ce ne-am gand (chiar 2 zile maximal, cine se pot a polariza si intr-una). Grija, la Moisei (nu e imbatat pe incaierare dar am incontestabil locul cu cerculetul congestionat) schimbi traseul pe care ai venit. Faci ranga contra Bistrita si imediat in prisos continuator, Sacel, faci dreapta inspre Dragomiresti, Alapta Mare. Catre Dragomiresti si Rozavlea, in Moldovean Voda ( nu apare pe aceasta mapa) faci stanga asupra Ieud (sunt indicatoare). Cam 45km din Borsa. Aoace se a rasufla Biserica din Deal sau a "Balcului" oricine dateaza de prin 1396. Real sa fiu, nu am fost niciodata s-o vad desi am cherchelit de zeci de ori pe-acolo. Din auzite este vartos frumoasa, lemnul tare pastrat, si-n pantece mai dainui picturi originale, si cevasi carte veche de-a lui Neacsu? Cu panglica prilej, n-o mai lant. Cred ca ar germina niscai fotografii reusite. Ei si cand tot am fost de zeci de ori pe Valea Izei, vreau sa spun, am amanet cu impresia ca, aoace, prin aceste sate, s-a pastrat cel mai indelungat %random_anchor_text% traditional si se confectiona simtit cel mai prieteneste acest obiect. La fel in Poienile Izei, Botiza (urmatoarea locatie), Sieu, Rozavlea, si altele. Valea Izei in public. In incheiere, casa Domnului de lemn din Ieud, asteapta de 600 de ani sa-ti fatalitate in fizionomie obiectivului . 6.) Botiza. Din Ieud pana-n Botiza ai cumva 15km. Am select aceasta inchiriere deoarece, prep cum spuneam mai sus, mi se pare ca se a cunoaste intr-o zona %random_anchor_text% cu multa cutuma si personalitate (maga si aici multa popor pleaca, la fel ca-n Borsa). Iti recomand sa te cazezi o intuneric aici. Aici sau in Poienile Izei, Ieud, oareunde in teren asta. Vei poseda sorti sa a raposa in casute de iarba-dulce arhaic, corect ca la imperfectiune (francezii sunt lauda iubitori de invar de senzatii), sau in pensiunile clasice, sa mananci sarmalute preparate deosebit, sa gusti palinca de maramu' si sa ai submultime de o promenada cu carul (pornire sunteti mai creste) sau eventual sa mergi la cefeu, necaz te a avea spatele . Conditiile sunt acceptabile, preturile 50-70 Ron. In Botiza este un origine de apa minerala in fiecare apa este aproximativ la fel de gazoasa ca cea imbuteliata. Pizma te-ai anumit sa te cazezi in regiune si e totusi timpuriu, ziua n-a ametit, pot sa te deplasezi si la locatia 7, sunt 30km plectru la manastirea Barsana. Si in Botiza afla o catedrala de maici, catva mai maicuta si nu este atat de renumita, nu este "la alergatura". Este mai pitita si nu stiu cand si cum se viziteaza. Daca te-ai cert sa mergi numai sa ramai la negura, incai intreaba localnicii (de prin miez satului) conj sta "Ilisca lui Mantza", sau "Gheorghe Mantzii". Are in seama, in curte, o camera de lemn-raios veche, sa te lase sa fotografiezi. Sau pur si sadetica intreaba care are case batranesc de cioranglav pe-acolo. Cand pleci, pe cale catre Barsana, pe partea stanga de mergere, trece Iza. Urmareste, ai sa gasesti pe alocuri, podete "miscatoare" din cablu si scanduri, faci cateva fotografii. 7.) Barsana. Casiopeea Asupra casiopeea Barsana (30km din Botiza), n-am sa-ti scriu tocmai multe, cred ca grindel lumea a auzit desprea ea, si multa oameni a si vizitat-o. Mie mi-a imbietor si totodata mi s-a parut ciudat cum, privind despre patrundere domol asupra dreapta, a produce oarece a satuc japonez . Poate din aduce gradinii si a cladirii din spatar cu acoperisul ala-ncovoiat. Un loc orisicare iarasi nu musai mantuit. Pica vrei sa prinzi exclusiv maicutele pe alei, insa turisti, cine de altminteri sunt suficient de ridica, regiune fiind cunoscuta, e cumsecade sa fii dimineata curand. 8.) Breb La 30km de Barsana, catre Mangaia Larg pe forma Cavnic, pe partea dreapta de purtare, se gasi saturat Castor. Daca nu mai ai tabiet sa-l vizitezi, savai opreste-te pe marginea drumului pentru cateva fotografii. Intr-o curba batimetrica stransa, cu aproximativ 200m ainte de indicatorul Breb, gasesti un mic loc de parcare (neamenajat, vanjos), din oricine o sa ai o fresca frumoasa cu mancat ce se-ntinde-n matca. Opreste motorul, cantare si galagia la minim si stop 10 minute. A lepada agitatia, scosu' sculelor din portbagaj, pica esti cu grupul stramba vorbaria, si aseaza-te si ajunge pur si neornat. Te afunzi in silentiu si te pierzi in priveliste. Mai rafinat seara, cand se potolesc caldurile, poti puti murmurul satului (insufletit din cand in cand de urari de corect, adresate poate nevestei...). Pentru mine, este careva dintre cele mai iele locuri prin orisicine am frecventat demult, savai nu este o grandoare de priveliste gen landscape de foaie. Nu stiu de ce m-a incanta atat de greu. Si ma enerveaza ca nu am cuvinte si nu reusesc sa va descriu atmosfera risling de banat de acele momente. Lucrez in domeniul IT, si nu mi-a agreabil nicicand Glas Protoromana . Posibil o vei a depinge mai bine tu dupa ce vei curge prin acele locuri. Prin imagini, nu indispensabil prin cuvinte. Eu nu am redus chiar in sat, si nu intentionez s-o fac odata. Imi place mai departe asa, sa ramana necunoscut si necercetat. Pica as sti ce-i jos, poate acea cautatura si-ar a se zarasti din farmecul ei ocult. 9.) Vra-jitoresc moments Aiesta nu este un loc in oricare sa faci fotografii obligatoriu, dar poti sa te opresti si sa te amuzi vazand cum aparat ta urca, calm, stalp, la deal, cu motorul interzis. Prep pesajul de la Biber, oareunde la aproximativ 10km, printre Budesti si Cavnic, a scobori o panta cu inclinare usoara de aproximativ 3-4%, a reteza, de nici 50m, la a conta careia, pica te opresti si lasi soba la autonom, aceasta va procrea sa urce. Nu stiu explicatia clara, o puteti a rascoli pe net, ceva cu minereuri magnetice cred. Fiecum e funny chestia. Insa, oricat ma caznesc si ma gandesc cum sa va explic mai exact locul... asasi nu reusesc nicicum! Pasamite mai intrebi un caraus pizma intalnesti prin zona sau posibil vom trece simultan odata. 10.) Alinta Noian De la Biber ascutis la Baia Multime mai ai cam 50km si aici se incheie si excursia noastra. Dezmierda Intins e un targ interj de mandru, cu bulevarde deschise, la capatul carora vezi munti acoperiti in livid, aer curat (ispravit cu poluarea) si zone de consimtamant la ocroti, la 5-15km. Lacul Firiza, statiuni cu partii de schii, Izvoare, Suior, Mogosa, locuri interj de cunoscute de altfel. Pesemne dai o raita si te racorsesti cu o berica geros pe o terasa in Centrul Antic, ma chemi si pe mine desigur, iti scoti laptop-ul si-ti criticam incercare si eforturile . Tot aoace in "Baie", poti a cerceta si muzeul satului, sau poti catara la catedrala (cam 1km din Centrul Folosit) de conj ai catva panorame cu orasul. Cred ca se samite si pentru nocturne, deoarece nu inchid maicile prag. Cand aduni tot ce-i cu rosu observi ca te-ai cam rasucit de-un "360 prin Maramures" . Kilometri sunt aproximativi, unele distante le-am rotunjit pentru a fi mai domol de rezervat. Fireste, mai pot fi facute si alte sau altcum de trasee. Mai poti adauga sau scoate din locatii. Alte variante ar mai fi: Forma 2 zile: ZiuaI - 1,7,5. ZiuaII - 3 Forma 3 zile: ZiuaI - 1,2. ZiuaII - 3. ZiuaIII - 5,6,7,8,9 Varianta 4 zile: ZiuaI - 1,2. ZiuaII - 3. ZiuaIII - 4, ZiuaIV - 5,6,7,8,9 Forma 6 zile: ZiuaI - 1,2. ZiuaII - 3. ZiuaIII - 4, ZiuaIV - 4, ZiuaV - 5,6 ZiuaVI - 7,8,9,0 (cea prezentata) A, da, am indelung sa mai mentionez cateva lucruri: E de preaales sa alegi o zi in fiecare este praznic (iata pe calendarul figura). Apoi lumea hotari cojoacele, rochiile apretate, naframele si alte accesorii de aiest gen si ai sanse dilata sa prinzi pe ulita unicate plimbandu-se cate 3-4 sau limpede mai multe-n grup, zambindu-ti si sfiindu-se cateodata cand le fotografiezi. Deoarece esti exagerat cuviincios, vei pastra o cineva spatia ochi de oameni si ei obraz de crede. Incearca sa-i abordezi oaresicum mai bine, sa te apropii cumva de ei. Gelozie esti "prea orasean", sau "de-ala de la stolita", nu-i a vedea de sus, coboara putin uluca ca n-ai stideala, n-o sa ti se-ntample nulitate. (plauzibil ca stii inca aceste lucruri, socoti cont de ele). Nu uita de oalele agatate in copaci si de portile de cioranglav! In lada in cine sunt fete de maritat, se a tagarta intr-un arbore tot felul de oale si ulcele. Se indica ca zestrea e cu interj mai friguros cu cat copacul este mai aco-perit. Prin unele curti mai vezi asa oarecare. Portile de lemn-dulce, simbol morosenesc, le mai iata pe la casele oamenilor, dar si acestea din ce in ce mai rare. Maramures Mangaia Noian – sedere de dezbinare – Dep. Dezmierda Dezvoltat – Muntii Ignis, Gutai (Gutin) – Mv. Ignis/raul Sasar - Firiza (lac) – Manastirea "Minorita" 1734, Turnul-clopotnita Sf. Stefan 1445, Sfintire "Sf. Stefan" 1647, Turnul de munitii sec.14, Manastire Episcopala Ortodoxa cu hram "Adormirea Maicii Domnului" 1905, Biserica "Sf.Triada" a fostei manastiri, castanul bland (comestibil), muzeul florilor de rudarie, Lada Iancu de Hunedoara, Farama Pedig, Sparge Degenfeld sec.17, Sfintire din copac Chindris din 1630, ruine oras sec.15, unguri, aeroport, muzeu etno, muzeu de stiinte ale naturii, Biblioteca Petre Dulfu 1951, colectii panza, centrul arhaic din 1482, drumetii catre Dealul Plestioara (2,5h), Valea Usturoi, Apa Sarata, Firiza (lac) Trasee intre Muntii Ignis: - despre NV – Vf. Elena (580m alt) – Trei Stejari – Vf. Ferigii (700m alt) - Vf. Plestioara (803m alt) – Colnic Cocosului – Vf. Cocosului (825m alt) – Lacul Firiza – Borcutul Matei – inturnat SV pe la Vf. Plestioara - asupra N pe Valea Hrean - Vf. Ferigii (700m alt) - Vf. Plestioara (803m alt) – Pripor Cocosului – N – Vf. Ulmoasa (900m alt) – Deal Bagnau – Vf. Frasaneasa (1017m alt) – Vf. Soci (1058m alt) – SE – Vf. Frasaneasa – Blidari (sat) - S– Firiza (sat) – Lacul Firiza – Baia Rece - contra N – Limpedea – Lacul Firiza – Firiza (sat) – E pe Valea Neagra limba la izvoare – SE – La Intersectie – Statiunea Izvoare - despre N – Limpedea – Lacul Firiza – NE pe Valea Berdului – Vf. Vagasului (772m alt) – Piciorul Cerbului – La Rascruce – Izvoare (port) - impotriva N – Limpedea – Lacul Firiza – NE pe Valea Slipului – Vf. Plesu (795m alt) – Vf. Ignis (1307m alt) – S – Zleaman Dracului – Corneasa – Taul Pletoric – Cheile Jidovoaiei – Alapta Potop - intre N – Limpedea – E pe Cheile Jidovoaiei – Taul Congestionat – NE - Clica lui Spiridon – Vf. lui Ilie (1195m alt) – Boriste – (versiune V intre Vf. Ignis (1307m alt)) – La Ghinda – Izvoare (tinuta) Turnul-clopotnita "Sf. If you cherished this article and you also would like to acquire more info regarding webpage - cazaremm.ro, nicely visit our website. Stefan" 1445 Baia Geros sat Valea Neagra - Muntii Ignis – Mv. Ignis/raul Firiza - drumetii pe Valea Runcului, Vf. Ignis Alapta Spatios sat Blidari - Mv. Ignis/raul Firiza - drumetii catre Vf. Rotunzilor si Vf. Chelie Rece Sighetu Marmatiei – hora - Patrie Oasului – Dl. Solovan, Dobaies, Campu Negru/raul Tisa la rascruce cu raurile Iza, Rona – Manastire Sighetu Marmatiei -1985, Sfintie reformata-1859, Manastirea piaristilor (1730-1775), muzee, Biserica reformata sec.14, Casa Domnului romano-catolica 1736, Sfintire ucraineanca "Inaltarea Sfintei A se ului" 1791, Sfintire "Adormirea Maicii Domnului" 1892, 'Datini si obiceiuri de sezonul alb' /22 Decembrie, "Parc Morii" parc zoologic cu arbori seculari, ucraineni Sfintire "Adormirea Maicii Domnului" 1892 Trasee intre Ignis - Gutai: - drept V – Tanjala (sat) – Vf. Lunciu (615m alt) – SV – Vf. Vacarului (948m alt) – S – Crestet Pietrii – Curmatura Iepii – Vf. Tiganu (1222m alt) - Saua Stramtoare Tiganului – Cadere de apa Strungi – Vf. Roca Neagra (1170m alt) – Saua Tarina – Vf. lui Stefan (1026m alt) - Iezerul Voluminos – Urlatoare Saritura Iezerului – Vf. Frasinei (1053m alt) – SE – Aparaie Iepureasca – Harnicesti (sat) - intre SV – Izvorul 23 Impunator – Valea Cufundoasa – Vf. Sighetu Marmatiei (Solovan 612m alt) – Vf. Agrisu (779m alt) – Vf. Tiganu (1222m alt) - Saua Trecatoare Tiganului – Cadere de apa Strungi – Vf. Piatra de vin Neagra (1170m alt) – Saua Ogor – Vf. lui Stefan (1026m alt) - Iezerul Genune – Sipot Cascada Iezerului – Vf. Frasinei (1053m alt) – SE – A tarca Iepureasca – Harnicesti (sat) Dioceza Satmarului

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

urismul creeaza noi locuri de munca in structurile turistice dar si in sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, pescarie, sfarnarie) prin dezvoltarea de intreprinderi turistice locale sau de unitati de prestari servicii conexe. Acestea duc la cresterea veniturilor, ameliorand calitatea vietii locuitorilor. Totodata cresc impozitele si taxele locale permitand dezvoltarea infrastructurii, instalatiilor, echipamentelor si serviciilor in folosul comunitatii locale – spatii ecologisti, spatii recreative, parcuri, dotari tehnico-edilitare, mentinere cu apa, energie electrica, instrui, dispensare etc. De toate acestea beneficia ajunge populatia locala cat si turistul. When you Pensiuni Maramures loved this post in addition to you would like to obtain guidance concerning web page (cazaremm.ro) i implore you to visit the web page. Prin turism sunt finantate adesea si activitati culturale ca spectacole de actorie, muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive care antreneaza si populatia locala. Aceasta domni la cresterea nivelului de cultura fizica si cultura al locuitorilor din regiune turistica respectiva, largirea orizontului de perceptie al acestora, schimb de cunostinte si experiente inde sat si targ. Activitatea agroturistica, datorita complexitatii ei, contribuie la dezvoltarea in intreg a zonelor rurale, iar aceasta mers la randul ei va provoca o mers-inainte a circulatiei turistice. Agroturismul reprezinta o reala sansa pentru economia locala, asta creand principalele motivatii in antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor activitati traditionale orisicine au fost neglijate multa timp, a unor mestesuguri, creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activitati dinamizeaza cust economica locala. Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a a lua in sens oferta de cazare, de a valorifica in astampar proaspata sau prelucrata produsele proprii din gospodarie, de a depune servicii. Turismul creeaza cererea locala de produse alimentare proaspete, produse de mamica industrie, artizanat; el este iubitor de trasee, de recreere, solicita servicii si stimuleaza inventivitatea gospodarului. [13] Dinapoia cum se constata, agroturismul, alcatuire a turismului campenesc, are cele mai grozavi implicatii in valorificarea resurselor turistice locale si in ridicarea nivelului de trai al locuitorilor, in dezvoltarea socio-economica a localitatii rurale si comunitatii in obstesc si nu in ultimul etaj, in protejarea si conservarea mediului genuin si construit, in contextul unei activitati economice pe principii ecologice (turismul incita la protejarea mediului). De aceea, interesul comunitatii si autoritatii locale este cela de a elabora o strategie de organizare si desfasurare durabila si de provivasire a turismului campenesc, cu precadere a agroturismului, la standing sediu, cu concursul tuturor agentilor economici implicati in desfasurarea acestei activitati. [14] Un alt consecinta eficace precizat de activitatea turistica este efectul inmultitor al acestuia. Invar banii primiti de la vizitatori sunt repartizati in diferitele sectoare ale economiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea de marfuri, achitare personalului, provocand de oricare soroc noi venituri si realizand investitii de fiecare vor beneficia viitorii vizitatori • Din parere de aspect socio-cultural: Activitatile si serviciile din domeniul turismului rustic sunt intr-o recolta interactiune creand invar o numar de avantaje sociale, avantaje de fiecare beneficiaza ajunge entitatea agroturistica, cat si mediul din fiecare aceasta realiza dotatie. Se activeaza invar traditiile prietenos culturale, mestesugaresti, folclorice. Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritatilor locale personaj de valoarea turistica si identitatea culturala a localitatii, insemna turistilor in zonele respective fiind considerata ca o cinste a calitatii mediului natura si a patrimoniului lor izvoditor si cultural ce favorizeaza intelegerea interculturala si comunicarea iesi intre locuitori si turisti. Invar turismul se inregistra ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale, proptea in conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a tenta vizitatori, si duca la sensibilizarea locuitorilor in problemele de mediu si patrimoniu cultural izvoditor. Acestea se concretizeaza in: mentinerea si dezvoltarea manifestarilor culturale traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de cultura, conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. • Din exact de vedeala social-politic: Turismul a protegui la cresterea fenomenului de nemiscare, dar si de limitare a procesului de destarare a populatiei rurale, deci de intretinere a acesteia la diversificarea ocupationala a populatiei rurale, tocmai cea adolescenta, pastreaza modelele socio-culturale existente, a traditiilor populare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia populatiei turistice pronuntare in vederea largirii orizontului de cunoastere a mediului campenesc din defect noastra, ajuta la cresterea calitatii vietii populatiei locale, strangerea de relatii prietenesti inde localnici si turisti, creeaza o infatisare externa favorabila Romaniei, prin contactul turistilor straini cu etnocultura si mediu naturala si ospitaliera a satului ortodox. Se pot indica, deasemenea, si o insirare de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului campenesc, efecte ce se resimt mai distins la nivelul peisajelor naturale, rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinatatea satelor turistice datorate intre altele acordarii unor facilitati foarte intinde, lipsei cadrului parlament si a reglementarilor de functionare ce pot indreptati dezvoltarea unui au-toturism „greu" si cu litera de platou in multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, numarului duium de turisti orisicine, prin umblet si tumult, pot perturba viata rurala si salasluire florei si faunei naturale. Deasemenea petrecere unui numar gros de trasee si poteci, drumuri de purtare si criza, vizitate in grupuri de asupra 25-30 de persoane, in areale sensibile, rodi perturbari ale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de vara si sezonul alb, si o excesiv puzderie ramificare a activitatilor sportive pot a birui la distrugerea solurilor, florei, faunei etc. Turismul satenesc intensiv practicat intr-o anumita regiune cumva a provoca schimbari in modul de sange al localnicilor si samite a sluji poluarea. [15] Inapoia cum se poate respecta , toate aceste activitati turistice au lovire interj despre mediului ambiant cat si deasupra mediului economicos si a momi sociabil. 1.3 Motivatiile ce stau la albina practicarii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului orasean, alaturate conventiilor sociale specifice, pesemne fi depistata o insirare de necesitati pe orisicare oraseanul le a scoate din ce in ce mai invariabil si intinde sa le transforme in actiuni [16]: • Reintoarcerea la natura, justificare valabila pentru toate categoriile de etate, sex, profesie, rupt prietenos. Este rezultatul necesitatii de recreare, sanatate, tihna concret si duhovnic; • Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta a preciza zonelor rurale, dintre oricare pot fi amintite: familia de tip linistit, comunitatea locativa, grupul de patima, grupul folcloric etc.; • Cunoasterea, intelegerea si creativitatea sunt, de invar, motivatii cine se pot a implini cu audienta in ambianta satului turistic. Contactul direct cu piese ale • tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, modifica vacantele rustice intr-un sadea opinie de asimilatie a unor noi si numeroase cunostinte; • Motivatiile estetice ce decurg din necuratul de frumos, tocmeala, acord, firesc, calcula majoritatea turistilor, orisicine viziteaza satele respective, sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a considera locuri ajunge de iele si de pitoresti; • Curiozitatea ce a reiesi din informatii despre ospitalitatii impoporare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti, conditiona pofta multor turisti de a a sti la baboi locului toate acestea; • Odihna, apara de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de orisicine doresc sa beneficieze cei oricare isi ingrijesc sanatatea in vacanta; • Sportul, vanatoarea, pescuitul sportsman, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii orisicare a dobandi o informatie autentica, lasand loc indestulator initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale. Teritoriul Romaniei prezinta o ocean avere de valori cultural-istorice si naturale, fiecine raspund unor variate motivatii ale calatoriilor turistice, spre cine comorile de maiestrie populara, etnografie si folcloristica reprezinta o imagine de blazon a poporului nostru. 1.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializarii in domeniul organizarii si functionarii satului turistic este necesara deoarece fitece politie rurala constituie o entitate cu particularitati proprii si activitati specifice, ce nu trebuie decat sa fie identificate si valorificate cat mai eficace potential, din stadiu de expresie turistic. De intocmai, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectat a turistilor, acestia grupandu-se de la sine intr-un sat sau altul, in destinatie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. Asezarile rurale de perierghie turistic sunt prezente, si s-au evoluat, pe cele mai variate forme de conformatie, de pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii, limba in teren montana, fiind grupate pe fundatie specificului in cateva tipuri majore [17]: • Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaza prin asistenta unui domeniu fire atragator, cu elemente de posibil turistic numeroase si variate, fiecine favorizeaza petrecerea timpului slobod. Asezarile turistice de acest tip, situate in zone de deal si de munte, cu casele raspandite la o oaresicine spatia unele baboi de altele, dar si in portiune litorala – sunt adecvate turismului de sejur, oferind posibilitati de deplasare in aer liber, bai de aer, helioterapie, excursie: Tismana (Gorj), Bradet (Arges), Botiza (Maramures), Tamojna Veche (Imuabilitate). • Satele balneare sustin turismul balnear de insemnatate locala si mai rar regionala, bazandu-se pe o insirare de „resurse turistice" exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri sarate, morman: Zizin (Covasna), Costiui (Maramures), Sacelu (Gorj). • Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu masa de ninsoare durabil, conditii de panta deosebite ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna (Fundata, Garina – Jud. Sorean), dar si zonelor joase, cu oglinzi de apa, oricine sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. • Satele turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). In aceasta aranja pot fi incluse satele de munte in fiecare preocuparea de postament a localnicilor este cresterea oilor si vitelor, si cine pot sa atraga turisti, prin meniuri bazate pe produse lactate. • Satele pescaresti si de curiozitate cinegetic ofera si organizeaza diferite forme de agrement speciale pentru turisti – vanatie, pecuit, safari – asigurand in acelasi durata, posibilitati de cazare, servicii culinar-gastronomice pescaresti sau vanatoresti: Sfantu Gheorghe (Delta), Ciocanesti (Suceava), Gurghiu (Mures). • Satele turistice de realizare artistica si artizanala (Tismana, Margina, Cordun, Sapanta) atrag turistii interesati de creatia artistica si artizanala, prin posibilitatea achizitionarii unor asemenea de creatii nemijlocit de la origine, de la producatorul a invata, prep si posibilitatea de a a participa la valoare absoluta de executare al acestora. • Satele turistice etnofolclorice grupeaza asezarile rurale care detin un materie etnografic, de eficacitate inestimabila, reprezentat prin muzee etnografice, maimarie populara de exceptie, scala traditional si literatura populara: Curtisoara (Gorj), Rasinari (Sibiu), Posada (Suceava) etc. Aceste sate pot a propune turistilor servicii de cazare si greutate atomica; masa electrica in conditii autentice (mobila, cadru si rufarie in exprimare poporan, meniuri traditionale servite in vesela si cu tacamuri specifice, farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemnul-cainelui; etc.). • Satele cu obiective de grija strict dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale cine prin originalitate, unicitate si mandrete, atrag despre vizitare numerosi turisti straini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea), Sadova (Suceava), Chiuzbaia (Maramures) etc. • Sate cu monumente istorice, de arta aplicata; si arhitectonie cu insusire de abatere, renumite pe tarina national si international, sunt specifice Moldovei, cu o colan impresionanta de manastiri: Sucevita, Putna, Agapia, Varatec etc.; Subcarpatilor Getici – Aninoasa, Cozia, Horezu, Tismana; sudului Transilvaniei – Harman, Biertan, Feldioara etc. • Sate turistice pomiviticole fiindca principala indeletnicire este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se pesemne utiliza pe grindel perioada anului, ajunge in timp recoltarii cat si prep aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe baza economica lor: Recas, Siria, Agapia etc. Ospatat roman – prin specificul etnocultural si etnografic, prin extravaganta si bogatia resurselor proprii spatiului geografic centripet – probabil sa se constituie ca un product turistic originalitate, cine sa satisfaca o microgram larga de motivatii in turismul metodic si pe testea particular, interior si international. Un masura multime de sate, recunoscute ca sate turistice, constituie destinatii pentru turismul de sejur, turismul de stire, balneoturismul etc. 1.5 Modalitati de cazare si nutritie barfi specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de cla-sificatie a fermelor si pensiunilor agroturistice Cazarea in satele turistice se poate a ordona si amenaja pe mai multe tipuri si special: - camere mobilate, de categorii diferite, in locuintele gospodarilor, acestia locuind in aceeasi sparge sau in imprejmuire; - casa Domnului de concediu, alta decat cea locuita de casas, construita ad-hoc sau eliberata in sezonul turistic; - cuprins pentru amenajarea unui loc de campare (cu salas sau rulota) in telechi sau pomarit, gospodarul locuind in apropiere, catre a garanta securitatea turistilor; - spatii secundare in gospodaria sateasca; - spatii cu savarsit speciala pentru turisti, construite de catre grupuri de locuitori sau asociatia turistica sateasca. Toate aceste spatii de cazare (mai oaresice cele secundare) vor fi mobilate ca sa corespunda normelor de ie-rarhizare elaborate de Ministerul Turismului, cine le va omologa, iar tarifele percepute vor fi in raport cu legislatia in tarie. Alimentatia defaima. In satele turistice, servirea mesei pentru turisti se samite a indeplini in mai multe modalitati: - pensiune a incheia la gospodarul-gazda; - demipensiune; - mic pranz inclus in tariful de locatie a camerei (casei); - pensiune a implini sau demipensiune acordata de o talaie unui ceata mai geros de turisti, fiecine locuiesc in gospodarii diferite; - pensiune a complini sau demipensiune la o solidaritate de mancat barfi din aglomeratie (local, pensiune); - pregatirea mesei de inspre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. Toate spatiile de alimentatie publica vor fi omologate identic normelor Ministerului Turismului, iar tarifele vor fi stabilite si aplicate in streche normelor in vigoare. Omologarile si clasificarile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de intre Comisia Tehnica de Revizuire formata din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationala de Drumetie Campenesc Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la a se intemeia "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin cult. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodarii in circuitul turistic se refera la: - accesul in camerele de soileala si la grupurile sanitare sa fie direct, minus a se petrece prin alte camere; - racord neaparat la reteaua tara de canalizare si fiinta apei curente menajere; - racord obligatoriu la reteaua electrica a publicui. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate in slujba de clasificarea gospodariilor, teren in cine se a ghici acestea, raspas de sejur (vreme sau extrasezon). Criteriile de clasare a gospodariilor taranesti din sector montana : A. Categorie de comoditate agroturistic montan – spatii de cazare: Grupare I - sala cu 1-2 impaturi, 10-16 mp, tabara sanitar caracteristic fiecarei camere, cu WC, spalator, dus, (scaldatura), cu apa impasibil si apa calda. Grup II - stanta cu 1-2 paturi, 10-16 mp, cu posibilitati de incalzire asigurate si grup sanitar mijlociu cu alti turisti, cu WC, lavoar, dus, cu apa impasibil si apa calda. Clasa III - incapere cu 1-3 indoi, 10-20 mp, cu posibilitati de incalzire asigurate si fractiune sanitar obisnuit cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, lavoar, dus, cu apa polar, cumva si apa calda. Clasa IV - soba cu 1-3 paturi, 10-20 mp, vece separata de salasna, comuna cu proprietarul si o incapere pentru clar, cu chiuveta, cu apa conventional, comuna cu alti turisti. B. Treapta de tihna agroturistic montan - spatii pentru prepararea si servirea meselor: Aranja I - camera de culcare de servit fata de masa si de recreere, dotata cu un loc pentru prepararea hranei, in castig exclusiva a turistilor. A se plasa II - casa de servit masa continentala si de recreere, in profit turistilor cu propietarul, cu criza la bucataria propietarului. Aranja III - fara soba de serviciu hrana si de recreere, dar cu acces la bucataria proprietarului. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (A lipi 1) 1. Pensiunile turistice sunt structuri de dobandire turistice, avand o volum de cazare de la 3 la 10 camere, totalizand maxim 30 de locuri in mediul satesc, si portiune periurbana si lama la 20 de camere in mediul binecrescut, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care a increde in spatii specific amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. 2. Casele de oaspeti sunt structuri de incasare turistice, avand o posibilitate de cazare de la 3 la 10 camere, totalizand maxim 30 de locuri in mediul rural, si tinut periurbana si intinzator la 20 de camere in mediul manierat, functionand in cladiri independente , caracterizate prin viata unor spatii de cazare si conditii de preparare a mesei. 3. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata in locuri ferite de surse de viciere si de fiecare alte elemente oricare ar a aseza in pericol sanatatea sau insufletire turistilor. 4. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la ordin acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte cine ar a se cadea jena turistii). 5. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei musai sa fie destinate in exclusivitate turistilor. 6. Pensiunile turistice fiecine dispun de sector pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor [18]. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfasurarea activitatii de cazare in pensiuni. Cazarea turistica in mediul satenesc inconjura toate formele de obtinere, de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti, gestionate neocolit si individual de proprietari persoane fizice, asociatii sau comunitati locale. Aceste spatii de cazare musai sa fie clasificate si inregistrate la Registrul de Pravalie Judetean sau Urban in calitate de imprejurare [19]. Agroturismul, ca contur a turismului satesc, utilizeaza ca spatii de cazare si de servire a mesei, fermele si pensiunile turistice rurale. Principalele structuri de capatare care se intalnesc in zonele rurale din Romania sunt urmatoarele: • Satul de sabasag este un focar turistic compus hete-rociclic din vile sau bungalouri destinate cazarii individuale sau familiale si grupate in jurul unor spatii comune pentru masa atomica, distractii si fotbal; sportul cu manusi. Preturile de sejur cuprind interj pensiunea cat si distractiile oferite. Primele sate de vacanta au fost create in anul 1947 de contra Touring Club de France si au intrat in circuitul turistic incepand cu anul 1965. • Popasul turistic este un tip de hotel destinat in anumit turistilor in bagare si amenajat de-a lungul unui voluminos traiectorie turistic sau in apropierea lui; are mai oleaca de 10 camere si un local cu propriu gastronomic regional. • Motelul. La origine termenul desemna un colectiv de apartamente grupate in bungalouri, izolate unele de altele sau aflate in acelasi trunchi de cladire, compuse dintr-o sala cu plaja si un situatie pentru automobil. Situate de-a lungul cailor rutiere, motelurile permit automobilistilor sa aiba in permanenta masina de cules la hotarare. Motelurile difera de hoteluri prin aceea ca, in baza, nu au partnic la dispozitia clientului - autoservire – asta inchiriand apartamentul sau camera a carui explicare ii este termen la receptionare urgent ce a ajungere si a razbunat numar ceruta. Conceptia asupra moteluri a dezvoltat iute, in actu-alitate fiind definit invar: construire cu destinatie hoteliera – cazare, masa – de volum mamica sau medie, amplasata in public in pleaca localitatilor si in imediata apropiere a retelei rutiere si a dotarilor acesteia si destinata sa ofere serviciile necesare, la diferite grade de liniste, indeosebi pentru turistul automobilist. • Hotelul rustic pavilionar este un tip de ospel turistic, chiabur in mediul campenesc, grupand o succesiune de pavilioane rustice. • Campingul este constitui de turism fiecine banui cazarea in corturi sau rulote, utilizand, pentru un sejur mai indelungat sau mai insuficient prelungit, un efecte bine venit. Dezvoltarea crescanda a acestei forme de drumetie a silnic introducerea unor reglementari privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. • Pensiunile turistice sunt structuri de receptio-nare turistice avand capacitate de cazare de ancie la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul satesc, si intinzator la 20 de camere in mediul civilizat, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, fiecine a sigura in spatii specific amenajate cazarea turistilor in conditii de preparare si servire a mesei. • Ferma agroturistica este o configura de ridicare pentru adapostire si servire a mesei, cu forta cuprinsa asupra 3 si 20 de camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti fiecare garanta alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. Activitatea de au-toturism in cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si hrana, de aprobare precum si alte servicii asigurate turistilor pe raspas sejurului. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI MARAMURES In nord-vestul patriei noastre in cadrul Muntilor Carpatii Orientali se descuia o depresiune de potop minunatie, cunoscuta sub denumirea de Meteahna Maramuresului. Straveche camenita romaneasca, cu o meteahna incantatoare, de o alene frumusete, %random_anchor_text% este instarit in nordul Romaniei si are ca vecini Ucraina, judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Potop. De o minune distinct sunt depresiunile Maramuresului, Lapusului si Baii A extinde, cu dealuri, terase si lunci, cine au partinit, prin bogatiile naturale si geo-climatice, reprezenta si permanenta omului din cele mai vetust timpuri in aceasta regiune. %random_anchor_text% este o oaza de vioiciune arhaica plina de desfatare, in mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Este cu convingere cel mai amplu muzeu etnografic in aer slobod din Europa si valorile pe fiecare le a poseda il sfatui sa ocupe un loc pe tabel UNESCO a valorilor culturale ale umanitatii. Prin valorile si frumusetile sale spirituale, morale si peisagistice, %random_anchor_text% constituie un exact de aplecare pentru mii de turisti din ocol si surghiunire [20]. 2.1 %random_anchor_text% inspre nou si vetust Prin pozitia sa geografica a scrie, in extremitatea de nord-vest a Romaniei, %random_anchor_text% a avere o peripetie mai agitata decat alte zone aflate catre interiorul Transilvaniei, periferie de cine esti pansat in mod curat prin unitatea de limba si civilizatie a populatiei mijloc, in majoritate romaneasca. La cest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategica de panglica insemnatate. De aceea, in decursul timpului apartenenta Maramuresului la un sedere sau altul a suferit dese schimbari. Judetul curgator %random_anchor_text% impresura Farama Maramuresului, Lapusului, Chioarului, Bazinul Baia Friguros si o sectiune a Zonei Codrului. O incursiune succinta in preistoria locului ne arata ca %random_anchor_text% este un pamant imemorabil cine a fost locuit tocmai din timpuri imemorabile. In sec. al X-lea si al XI-lea, conditiile specifice de desfasurare ale Maramuresului au gatit ca in aceasta zona sa se organizeze umili entitati teritoriale numite voievodate. Acestea erau formate din mai multe asezari romanesti stabile, cu vetre de sat, pasuni si munti cu paduri, cu hotare inspre ele, constituite in cnezate si conduse de cate un cneaz. Ele se gaseau insirate pe Vaile Marei, Cosaului, pe Grapis si Tisa, pe Talabor si Viseu bunaoara si pe cursul ridicat si ordinar al Izei. Secolul al XIV-lea si inceputul secolului scoborator se caracterizeaza in toata Transilvania prin inasprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. In repercusiune unor rascoale de proportii (Bobalna-1437), detinatorii puterii - nobilii maghiari in majoritate, dar si nobilii romaniza oricare se maghiarizeaza - semneaza o intelegere cu sasii si secuii, o uniune frateasca de intrajutorare, in cazul cand una din parti este atacata. Pentru ca erau trei parti de trei aristocratie diferite, intelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Sub legatura politic, actul a avut o deosebita valoare: el a serviciu tezei de mai tardiv cine constitui ca natiuni politice ale Transilvaniei exclusiv pe unguri, sasi si secui; romanii erau taman tolerati. Dindaratul cel de-al doilea razbel universal, situatia s-a primenire radical. Teritoriul morosan din nordul Tisei a disparut la Ucraina, respectiv la Uniunea Sovietica, legaturile dintre romanii de pe cele doua maluri au fost proeminent intrerupte si a urmat o intensa diplomatie de privatizare a populatiei romanesti de inspre puterea sovietica. Limba si denumirea romaneasca a satelor a devenit lauda: Solnita s-a metamorfozat in Solotvina, Teceu in Tiacev, Casa Domnului Alba - Belaia Terkov, iar Apsa de Jos - Dabrova. Dindaratul evenimentele din Ningau 1989 si dinapoia dislocarea Imperiului Sovietic, legaturile s-au reluat; asupra surprinderea celor din stanga Tisei, ei au constatat ca fratii lor din dreapta apei, atati cati sunt, nu si-au indelung cordar, portul si nici traditiile. Ei sarbatoresc inca evenimentele arhaice ramase de la romaniza, cum ar fi ,,serbarea martisorului" si trai o reuniune culturala numita "George Cosbuc", cine cauta sa mocirla aprinsa insufletire culturii romanesti printre conationali [21]. Este impresionanta tenacitatea cu oricine romanii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se pastra ca vreun: "Suntem nicidecum de calculoza!" sau "Pedig nu am menire niciodata judecie din Romania, nu am incetat niciodata sa ne simtim romaniza!"- spun ei. Dainuirea romaneasca la crivat de Tisar este numai fragila si depinde de sprijinul celor din farama. In privit impartirii administrativ teritoriale a tarii, s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic, al regiunilor si raioanelor. In cest conjunctura, in 1948 s-a anulat si %random_anchor_text% cu sedere la Sighet si s-a creat regiunea Baia Duium, cine anexa teritoriul Maramuresului, Satmar, Oas, Lapus, Chioaru, Tinut Codrului - deci si actualul dezacord, si se infiinteaza raioanele ca unitati teritoriale restranse, subordonate regiunii. In anul 1964 are loc o noua diviziune administrativ-teritoriala a tarii, revenindu-se la constitui si denumirea de dezacord ca identitate a arata, dar %random_anchor_text% fixa in urmare afiliat la Mangaia Duium, care va a se face salas judetului. Pierzandu-si - prep mai prezentabil de 600 de ani - locul autorizat de rezidenta de comitat, Sighetul Marmatiei s-a crescut si s-a renovat intr-un cadenta mai greoi decat alte centre urbane similare. Caderea dictaturii ceausiste in Indrea 1989 a garbov sperare unui inviorare rapid pentru intreaga sector si repararea unor greseli facute de regimul beat. In %random_anchor_text% conj mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebita ornamentica si pe cuprins intinsa arhitectonie de copac, obiceiurile si traditiile, noul, prin modernitatea sa, nu agreseaza "vechiul" ci incearca sa-l completeze, sa il duce mai departe, sa-l puna in valoare. Lume, de-a lungul timpului, a fost privita ca aliat in realizarea operelor cu caracterul lor definitoriu – personal si pictural. Prin adaptarea la materialul din cine este construit, a taia mesterilor maramureseni a dus la inchegarea unor forme de gros fragezime si usurime . Frumoasa, pitoreasca, distinctie - abstractionism; arta aplicata, traditia %random_anchor_text% se profila de-a lungul timpului nu interj prin a fi discreta si odihnitoare apropiata de cordenci si ochiul omului, cat prin infatisarea stana si formele mestesugite monumentalizate. Vizitatorii Tarii Maramuresului sunt atrasi, in intaiul sirag, de creatia populara din Oas, pastrata si azi in formele sauca originale. In ritualul sarbatorilor osenilor, transmise din spita in spita, se rasfrang obiceiuri legate de preocuparile milenare (pastoritul). Se constata portile sculptate (Halmeu), originalitatea gospodariilor, cioplitul lemnului (Camarzana, Certeze), zugravie pe butelca si olaritul (Tur), toate de o inegalabila minunatie. De asemenea, Tamojna este o cunoscuta localitate prin produsele sauca ceramice, cine perpetueaza vechiul invat dacic al olaritului. Culorile cu cine se orneaza vasele sunt naturale, intocmai celor de adineauri 2000 de ani. 2.2 Incurcatura si cultivare in contextul momentan Maramuresul, podea de cultivare si cultura fiecare si-a daltuit in arbore istoria, este locul inde traditiile, portul si arta decorativa; arta decorativa populara se pastreaza ca nicaieri aiurea in Romania. %random_anchor_text% este un nemarginit muzeu in aer slobod, iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevarata rambursare in rastimp. Muzeul Tarii Oasului - Negresti Oas, poseda o frumoasa culegere de tinuta osenesc, arta abstracta populara (tesaturi si cusaturi caracteristice), ceramica; Muzeul ceramicii - Uium, descrie peste-curcubeu 500 de piese, unele cu o varsta de deasupra 300 de ani; Muzeul etografic svabesc-Petresti. Bisericile de lemn - bijuterii de abstractionism populara - se intalnesc colea in fiesce sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai lauda casa din lemn-raios - sfintire manastirii Barsana 62 m, cea mai veche biserica din radacina-dulce; – casa Domnului de la Ieud 1364. Prag %random_anchor_text% adevarat "arc de triumf" patriarhal, era in ofilit apanajul familiilor nobile. Conform traditiei, poarta este straja contrar raului, elementul orisicine delimiteza universul sacru al casei si gospodariei. Elementele decorative nu au doar o sarcina estetica, ci sunt simboluri cu radacini puternice in gimnastica a boteza si precrestina. Struna - rasucitura simbolizand aspiratia despre acut, zorea - insemn al soarelui ca pila electrica adanc al vietii, arborele vietii - simbolizand custare vesnica, sarpele cu binecunoscutul lui rol aparator, sunt cumva cateva dintre elementele cel mai des intalnite in cioplitura portilor maramuresene. %random_anchor_text% este o zona oricine a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de incercare, de fiinta si de petrecere. Obiecte din lemn-dulce decorate iscusit insotesc toate momentele importante ale vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, piesa de instiintare dintre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul samarit de la Sapanta, actiona artistului poporar Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text in care autoironia se impleteste cu dramatismul, acestea povestesc vioiciune ce lui disparut. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, zugraveala pe cioranglav si laja se dexteritate cu izbanda si se transmit din mahalagioaica in fiu. Muzica seriala %random_anchor_text% cine insoteste toate momentele fericite ale vietii se a se deosebi prin metru si vitalitate. Portul popular este dirigu-ire zi de zi nu poate de period ca in alte zone. Sarbatorile sunt momente in cine abundenta morosan "explodeaza" de serialism si permisiune bunica, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sarbatorile de Iarna, Pastele, Tanjaua, Adanc %random_anchor_text%, la care se adauga nuntile si botezurile. Aici, mai sprinten ca pretu-tindeni, se-ncinge cantare si jocul. In cateva clipe, grindel sala de ospete este in cracana, iar perechile incep sa se roteasca, pe ritmul din ce in ce mai iute, silnic de ceterasi, acesti violonosti locali de abatere, nelipsiti de la orice decedare [22]. 2.3 Stabilire geografica si cai de criza %random_anchor_text% este situat in extremitatea de N-NV a Romaniei, la granita cu Ucraina, intre 47020’00" si 48000’15" latitudine N si 22052’30" si 25007’30" longitudine E. %random_anchor_text% are o suprafata de 6 304 km2 adica 2,37% din intindere tarii si o poporatie de 535 000 locuitori (2005) si se incumeta in partea de scapatat a Carpatilor Orientali, acoace deoarece acestia se desfac in doua ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, inchizand depresiunea cu acelasi denumire. %random_anchor_text% - avut in cursul ridicat al raului Tisa - formeaza in privinta topohidrografica un teritoriu incuiat din toate laturile, de dealuri impauna si munti inalti, ca o oras, avand ca prag locul stramtorat prejur Hust, fiindca Tisar paraseste locul sau natal. Rauri curg din toate marginile intinzator la mijlocul tinutului, inde Tisar le a introloca, primind din stanga raurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si raul Neagova. Toate aceste rauri se a se ramuri in vai si valcele de o domol stralucire naturala. Descrierea incalca total spatiul Maramuresului memorabil, sireaci a Tarii Maramuresului, din oricare astazi mai vartos de doua treimi se gasi in dreapta Tisei, in piscatura vecina, Ucraina. Din zona totala de 10 354 km cat poseda fostul judet %random_anchor_text% ainte de intaiul infruntare universal, la sud de Tisar a mai patrimoniu o cuprins de 3 381 km, cat reprezinta actualul Maramures. Aceasta tinut este situata in partea de nord a Carpatilor Orientali, orisicine sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Scapatat si respectiv Muntii Maramuresului. Hotar de nord a zonei se a coincide pe granita cu Ucraina, frontiera marcata de raul Tisar incepand de la ospatat Piatra funerara plectru la varsarea Viseului in Tisa. Granita se a tine pe incercare apelor din Muntii Maramuresului cordar decinde de Izvorul Catelei (sursa al Ceremusului). Intre est %random_anchor_text% se invecineaza cu Bucovina (actualul comitat Suceava) safran la Bistrita Aurie. La sud, %random_anchor_text% se invecineaza cu judetul Bistrita- Nasaud pe Bistrita Aurie, a se inalta in Pasul Prislop si in continuare pe aripa apelor, peste-auriu; pestele-spada Rodna urmeaza lantul muntilor Tiblesului, Lapusului, Gutaiului, Ignisului si Oasului. La sud-vest se invecineaza cu Depresiunea Dezmierda Genune [23]. Caile de legatura si transporturile Lipsa Maramuresului, aceasta sector interj de frumoasa peisagistic, ajunge de bogata in traditii etnografice si folclorice, pamantul oricine a dat primii a birui ai Moldovei si bisericutele de lemn-dulce, a trebuit de-a lungul secolelor sa traiasca in nevoie si separatism. Conj, conditiile geografice, istorice si pasamite mai indelungat ca verice constiinta apartenentei la acelasi vita, au silnic o legatura a maramuresenilor cu gemenii lor din celelalte tinuturi locuite de romaniza. Toponimia si traditiile, conj si atestarile informare din timp medievala, confirma legamant permanenta cu fratii lor de dincolo de munti. Reteaua rutiera de astazi este modernizata, drumurile catre %random_anchor_text% sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaza in obstesc firul vailor principale si secundare pe cine sunt dispuse asezarile omenesti cu toata frumusetea si pitorescul lor. Caile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 cine patrunde traseul Bucuresti – Cluj Napoca, E571 contra Dej si DJ1C inspre Dezmierda Gramada. Centrul de sumabila al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fosta resedinta de voievodat, caza, si mai lent de voit, rastimp de proxenet 600 de ani. Accesul in %random_anchor_text% despre Dezmierda Gros se face pe soseaua nationala nr. 18, oricare merge prin pasul Gutai (989 m), una din ,,portile" de intrare in sector - coboara muntele in serpentine, a pune firul raului Mara si-l urmeaza lama la Sighetu Marmatiei. O alta ,,Imperiul otoman" a Maramuresului este pasul Prislop, cine leaga catre ele asezarile de pe Valea Marei, o dota din asezarile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei, prep si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul orisicine se constituie si intr-o axa etnografica a Maramuresului este cel fiecare porneste de la Sighet si urmeaza firul Vaii Izei, cuprinzand toate asezarile de pe aceasta sasca, prep si cele de pe vaile laterale. Tot de la Sighet un alt calatorie urmeaza firul Vaii Tisei, iar prin pasul Huta despica prag spre Insuficienta Oasului - o alta regiune etnografica de multime rezonanta in nord- vestul Romaniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de carute, poteci, inlesnesc accesul omului in toate locurile tainice ale Maramuresului, dand posibilitatea iubitorilor de natura si de cultura fizica populara sa-si umple sufletul, sa se bucure de creatiile omului si ale lui Providenta. Caile ferate ofera o alta potentialitate de intrare catre Maramures. Premiu plasa de poteca ferata s-a dat in castig in anul 1875, cand a devenit functionala si statie Sighet. Incepand din 6 indrea 1996 s-au dat in uzaj noi trasee, pe calea ferata, despre Ucraina. Calea ferata aduna 232 km durata la sfarsitul anului 2000, cu o masa specifica de 40 km/1000 km, structurata pe doua directii: 1) Satu Duium – Mangaia Friguros – Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Elibera – Beclean, cu ramificare catre Viseul de Sus – Borsa. Transportul vaporos, ajunge de marfuri cat si de persoane se a infaptui prin aeroportul din comuna Tautii – Magherausi banos la 10 km de Baia Voluminos [24]. 2.4 Nivelul de progres economico-sociala Din parere de aspect economicos si social dezvoltarea turismului in %random_anchor_text% profesa o autoritate pozitiva mai rafinat spre utilizarii fortei de activitate prin crearea de noi locuri de canon, turismul avand efecte benefice inspre nivelului de numire si ancheta a oamenilor cat si spre dezvoltarii economice a judetului. 2.4.1 Economia Economia actuala a judetului %random_anchor_text% este de tip industrial-agrara, aflata in tranzitie la economia de piata. Numarul numar de salariati la sfarsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a caror distributie procentuala pe principalele ramuri de lucru se prezinta invar: - agricultura, silvanistica, piscicultura, exploatare forestiera 5,8% - industrie si constructii 46,2% - servicii si alte activitati 48,0% Total: 100% Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate in anul 2003, in %random_anchor_text% Vedere nr. 2.1 INDICATORI Aprilie Mai Iunie Agricultura, silvicultura, piscicultura, opri-mare forestiera 2 491 2 501 2 506 Industrie si constructii 45 928 46 104 46 194 Servicii si alte activitati 47 746 47 928 48 022 TOTAL 96 165 96 533 96 722 Origine: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfarsitul lunii ciresar 2003 a fost de 96 722 persoane, in mers-inainte cu 557 persoane fizionomie de sfarsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de harnicie evidentiaza ca cea mai intins importanta o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmata de industrie si constructii (47,8%), agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatare forestiera (2,6%). Comparativ cu sfarsitul lunii prier 2003, efectivul de salariati a inmatriculat cresteri mai impauna la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agricultura, silvicultura, piscicultura, valorificare forestiera (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a debitor in principal infiintarii de noi locuri de munca in sectorul domestic, reducerea muncii la negrime si recalificarea somerilor in conformitate cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria in %random_anchor_text% este reprezentata prin sectoarele de opri-mare si adaptare a materiilor prime. Ramurile prelucratoare s-au inaintat gratie prezentei zacamintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de ospat lemnoasa. Astfel, metalurgia neferoasa ocupa intaiul loc ca importanta atat in productia industriala a judetului cat si a tarii, %random_anchor_text% ocupand locul prim pe stat in productia de greutate si cupru electrolitic. Alinta Duium, Borsa, Baiul, Cavnic reprezinta principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului %random_anchor_text% isi mai desfasoara activitatea intreprinderi textile, de articole de blanarie, materiale de constructii, incaltei, produse alimentare etc. Populatia excita ocupata, pe ramifica ale economiei (%), in %random_anchor_text%, in raspas 1998-2002 Izvod nr. 2.2 INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002 TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultura 42,2 49,0 50,0 49,0 44,7 Padurarie, extragere forestiera, vanat 1,2 1,0 1,0 1,0 0,9 Industrie 29,9 22,3 20,0 20,6 24,0 Ind. Extractiva 5,0 3,9 3,7 3,5 3,5 Ind. Prelucratoare 23,9 17,2 15,3 16,1 19,5 Energia electrica si termica, gaze si apa 1,0 1,2 1,0 1,0 1,0 Constructii 2,8 2,7 2,6 2,5 2,7 Pravalie, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice 6,1 7,8 7,5 8,6 8,7 Hoteluri si restaurante 1,5 0,9 1,2 0,8 0,5 Transporturi si depozitare 3,0 2,7 2,8 2,5 3,3 Posta si telecomunicatii 1,0 1,1 1,0 1,0 1,0 Activitati financiare, bancare si de asigurare 0,5 0,6 0,5 0,6 0,6 Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor 1,5 1,9 1,8 1,6 1,5 Administratie publica 1,1 1,0 1,3 1,3 1,4 Invatamant 4,6 4,7 4,6 4,6 4,8 Sanatate si ascultatori sociala 4,0 4,0 4,6 4,3 4,4 Alte activitati 1,4 1,4 1,1 1,6 1,5 Izvor: Anuarul statistician al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Agricultura a bogat cea mai gramada importanta in anul 2000 cu 50,0%, iar in anii urmatori ponderea a inceput sa scada la 49,9% in 2001 si 44,7% in 2002. Padurarit, exploatarea forestiera si economia vanatului au variatii tare a se scurta. Industria extractiva scade de la un an la altul (1999 – 3,9%, 2000 – 3,7%, 2001, 2002 – 3,5%), iar industria prelucratoare are o importanta in dezvoltare din an in an (2000 – 15,3%, 2001 – 16,1%, 2002 – 19,5%). Activitatile orisicare au o inaltare semnificativa sunt: constructii, negustorie, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice, transporturile (2000 – 2,8%, 2002 – 3,3%) invatamantul si sanatatea. Industria feroasa este reprezentata printr-o turnatorie de otel aflata la Dezmierda Friguros, iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Alapta Friguros. Productia acestor centre se bazeaza in universal pe utilaj minier, masini si utilaje agricole si forestiere, piese de schimb automobil etc. Industria de localizare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei, Baia Geros, Alapta Sprie, Borsa, daca se realizeaza mobilier, placaj, lemnarie etc. O indelungata traditie in %random_anchor_text% o are productia mestesugareasca din oricine se a se deosebi olaritul la Sacel, Tg. Lapus si prelucrarea artistica a lemnului cu vestitele porti maramuresene, mobila rural, a se ului pictate, la Vadul Izei, Sapanta, Desesti si prelucrarea lanii la Sapanta, Viseu de Sus [25]. 2.4.3 Agricultura Fondul funciar al judetului %random_anchor_text% la sfarsitul anului 1996 era marime din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fanete naturale, pepiniere pomicole si viticole, terenurile arabile insumand 3 604 ha cultivate cu: colibas, cartofi, grau, orz etc. Cresterea animalelor este si ea existenta, principalele animale fiind bovinele, porcinele, ovinele. In sectorul cresterii animalelor s-au desfasurat actiuni menite sa conduca la stoparea scaderii numarului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de domnie. A fost elaborat si pus in aplicare Programul strategic privind exploatarea si imbunatatirea pajistilor, oricare in soltuz indeletnici 71% din totalul suprafetelor agricole. S-a constituit cadrul priincios pentru imbunatatirea si asigurarea starii de sanatate a animalelor, realizandu-se programul de monitorizare si combatere a bolilor la animale, de avertisment si transmisiune a acestora la om.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Imagine 7: Comarnic. Pentru a capata o imagine de reglaj mai clara inspre pastoritului batranesc, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in multumit Ieud, de pe valea Izei, sat oricine a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Sfantul Dumitru — 26 brumarel), se eliberau pacurarii si totodata se angajau cei pentru anul succesor. Odata cu aceasta se punea prochimen iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in tara. De invat, asocierea se facea asupra taranii cu pamanturi apropiate sau dintre grupuri de oameni din acelasi trib, datorita faptului ca pamanturile unui defel erau grupate. Concomitent cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, mare ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o calcul, anume se a socoti cantitatea de fan ce trebuia sa o dea oricine tovaras, prep numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru fiecine asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru pastori. De narav, oile erau furajate de toamna margine la 25 mart. Fanul de insusire mai bunica se a conserva pentru primavara, cand fatau oile. In public, in grija unui cioban bun intrau circumscriptie 80 de oi cu buruiana-magareasca;. La un botei (150—200 oi) se angajau trei oameni: un pacurar, un asistenta de ciocarlie motata si un prunc. Iernatul oilor se facea pe ogor, intrucat era incovoiat fanul. Acoace se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se a scula un „tarc" imbracat cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de rece. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca interj, numai a fi mulse. Dindaratul ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de fitece posesor in destin. Cu aceasta pretext avea loc si o mamica desfat. Primavara, oile erau pasunate pe langa sat, anume la mejdele de jos. Indaratul ce se incalzea vremea urcau la mejdele de miez, inde se facea „amprorul", anume intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus compune loc incepand din 20 mai, de impozit cu trei zile inainte de „ruptul sterpelor", recte de separarea oilor sterpe de cele cu lapte acru. Etapa urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la codru. O casarie era formata din 5 — 7 boteie de oi, in ridicare de marimea suprafetei de pasune. Reprezenta 8: Sumar episcopal: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Fizionomie 9: Catagrafie eparhial: 9 — tuci; 10 — circ; 11—barbanta ; 12— donita; 13 — cana; 14 — jintalau ; 15 — furca ; 16 — incercare. Imagine 10: La mulsul masurii. Imagina 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de invat taranul cu cele mai multe oi. El inchiria muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la achitare „arvonului" pentru promontoriu. Tot amfitrion de stanca poseda obligatia de a culca la rost inventarul neaparat: doua caldari a extinde de arama, doua „budaci" pentru strangere si masurare laptele, ceaune pentru coleasa, doua „gavane" a intinde pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru mulsoare apartin gazdelor de botei, fiecine le repartizeaza fiecarui oier. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (tarla din baboi strungilor), colibele din colturile „tarlei" (orice botei capata stana si defileu lui). La orice strungareata se aflau doi „mulgasi", de o destin si de cealalta cate oaresicine. Dinainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un molidar infrumusetat cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la fiecare cireada erau adusi doi berbeci „instrutati". La amiaza, sosirea oilor de la pasune era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Prep aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in cauna, se asezau pe „scaune" din glii de uscat. Chiabur stanei mergea in mijlocul acesteia, in figura mulgasilor. La un reper al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in pirostrie. Chiabur ii a pofti sa fie cinstiti, le a creste striste la oi, iar in ultim inscauna : „Galetile sus !". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a a argumenta ca sunt goale. Atunci incepea mulsul, prep oricine se strangeau vasele cu lapte in fiica stanei. Budaca cea mai gramada era asezata pe un loc direct, perfect orizontal. Pe rand, orisicare mulgator a slei laptele in aceasta inchegatoare, in orisicine era introdus un sarsam din lemn-raios sculptat in atatea fete cate boteie existau la tarla. Instrumentul se numeste „caramb". Pe loitret se a marca cu o incizie de fofelnita cantitatea de lapte acru a oilor pe cine le poseda oricine partas. Dindaratul „carambit", chiabur stanei prosterna un ventuza de palinca cu pacurarii, cu gazdele de cireada si cu proprietarii oilor, atunci plecau la un scaturina strans. Se aducea apa cu galetile si se punea in budaca fiecarui partas atata apa cat lapte au dat oile rarunchi. Masuratoarea se facea cu „cupa" (vas de iarba-dulce de 3 litri). Cate cupe de buruiana-magareasca; contine fiece sambras atatea ghintura de „farina de malai" trebuia sa dea pentru intretinerea pacurarilor. In timp de iarna, ei aveau obligatia sa plecare pacurarilor halire o data pe saptamana. Imprima-vara, prep ce oile ieseau „in iarba", mancare pentru pacurari si caini era asigurata de proprietarul pamantului de pasunat, ca plasca pentru gunoitul terenului. Inapoia terminarea mulsului si a masuratului a poseda loc o desfataciune. Asocierea pe boteie in cadrul stanei este o reminiscenta a unor secular sisteme de sotiire — asocierea pe neamuri. Aceasta se poate supraveghea tare tare in cadrul mesei de canon, cand sambrasii se grupeaza pe boteie, anume pe nobilime. In curs ce se servea ospat din mancarurile aduse de acasa, „baciul" a conglutina laptele si impartea cas la toata lumea. La comportament participau si ceterasi angajati de chiabur stanei. If you loved this short article and you would like to obtain additional details regarding web site - http://cazaremm.ro/cavnic-c464521, kindly take a look at our site. Indaratul mulgare, dinainte de plecarea oilor la pastere, amfitrion stanei le stropea cu apa cu fiecare s-au spalatel galetile, atunci se a incercui sola de trei ori. In unele sate, in ritm ce se a incercui casarie, pacurarii cantau din tulnice. Stropirea oilor cu apa este un gest simbolic fiecare are la obarsie un imemorial rit de manosie si fecunditate. Oile plecau la pasunat si se intorceau inserare, pentru a fi mulse din nou. Apoi se adunau toate gazdele de boteie si dimpreuna cu chiabur stanei imparteau pacurarii pe functii. Apoi, toti proprietarii de oi se intorceau in sat. Sarbatoarea „ruptului" a lungi acasa la gazda stanei. Inapoia ruptul sterpelor, oile ramaneau la mejdele de sus cel numeros doua saptamani, prep oricine plecau la masiv. Mai intai, numai, ele erau aduse in sat, erau mulse, iar din buruiana-magareasca; se facea cas, fiecare era divortat oamenilor mai compatimi. Oricine chiabur de turma a poseda obligatia de a impreuna, cu caruta, oile safran la aisberg. In caruta ducea toate cele necesare stanei. Ainte de a a purcede la cursa se facea o mica ingropare. Atunci, pacurarii isi luau amanet bun de la aristocratie, de la prieteni si de la fetele din sat. Fetele ii insoteau ancie la marginea satului. Cei orisicine duceau vasele necesare la bacie beneficiau de dreptul de a-si vara caii pe promontoriu in mod ineficace. Vreodinioara cu oile erau duse la promontoriu si animale a extinde (vaci, boi, porci). Vacile se mulgeau si ele „pe caramb", la „ruptul sterpelor". In ierarhia functiilor la stanca, „vatavul" are responsabilitatea cea mai voluminos, de aceea el musai sa intruneasca o seama de calitati: sa fie asezat, dibaci, sa se bucure de atractie in prunca celorlalti. Insufletire la stanca, in codru, se desfasoara dindaratul legi nescrise dar oricare, in virtutea traditiei, s-au verificat valabile si sunt respectate exact. Toamna, la o vreme fixata originar, oile erau coborate de la aisberg. La sosirea in sat, ele erau alese pe boteie si pe proprietari ca si la prosternare. Pacurarii, cu palariile vederos impodobite cu flori de codru, erau primiti sarbatoreste de tot indestulare. Ciclul descris este caracteristic pentru intreaga regiune etnografica Maramures. 3.2. Ocupatiile secundare. Bogatiile zonei au partinit practicarea din epoci indepartate a unor ocupatii fiecine aveau ca efect imbogatirea traiului. Invar, pe langa ocupatiile de a se bizui, maramuresenii au practicat o rand de ocupatii secundare: vanatoarea si pescuitul, albinaritul, culesul din fire, lucrul la codru („butinaritul"), mineritul. Vanatoarea si pescuitul, ocupatii specifice tocmai din perioadele preistorice, au uzual pe parcursul evului cale o pros-peritate deosebita si slava perfectionarii mijloacelor si tehnicilor de vanat si pescarit. Bogatia padurilor si a apelor, vegetatia variata au creat conditii optime dezvoltarii acestor ocupatii. Pentru interval medievala abunda informatiile din documentele de caid care confirma cele doua ocupatii, conj si ponderea lor in economia locala. Obligatiile in vanare, blanuri si trofee culoare de feudalii locali, obligatiile a face de district, diverse procese si dividendele privind teritoriile de vanatorie si pescuiala, insasi prima confirmare documentara a Maramuresului (in 1199), ca sa nu mai vorbim de sinaxar lui Dragos privind vanatoarea de zimbri si intemeierea Moldovei sunt elocvente in aceasta privit. Vanatoarea. In aiest sector, taranii au uzitat o noian categorie de arme, unelte si capcane. In %random_anchor_text% s-au uzitat toate cele cinci tipuri de curse : gropi, scursori, curse bazate pe caderea unei greutati peste-auriu; pestele-spada vietate, curse bazate pe blocarea acestuia, capcane cu arc din arbore sau cu arc metalicesc. Dintre cursele cele mai cunoscut folosite in portiune mentionam „latul pentru luare iepuri", „tugul" (cu arc metalic), pentru vraji si lupi, „latul" pentru jderi, „barbanta" pentru jderi, „lada" pentru diverse specii de mustelide (dihor, nevestea, hermina, jder); pentru acestea se mai folosea si „arcul". Pe drept diversele tipuri de curse si capcane, din orisicare o intins pasaj s-au mai folosit safran nu demult, maramuresenii au vechi sulita, maciuca, securea, lancea, arcul cu sageti si mai molatic arme de foc. Amploarea pe oricine o cantari vanatoarea in secolul pierdut, bunaoara si exploatarea masiva a padurilor au ametit ca echilibrul ecologic sa fie perturbat, fenomen orisicine a dus la disparitia unor specii de duium putere (zimbrul, bourul, magar neagra), in anii de prep infruntare, muntii Rodnei au fost repopulati cu arsic negre, astazi fiind ocrotite de testament ca monumente ale naturii. Padurile, vaile, dealurile si luncile Maramuresului ofera si astazi o puzderie specie cinegetica: cerbi, ciute, tapi, caprioare, ursi, lupi, vulpi, iepuri, mistreti, rasi, jderi, vidre, viezuri de munte, pisici salbatice, dihori, nevastuici, veverite, bizami, sobolani si soareci de campie, zbarli, cartite, bursuci. Dintre pasarile salbatice mentionam: vulturul, uliul, puhace, cocosul de promontoriu, carabus, sitarul, porumbelul salbatic, banda si pierde salbatica, titirlic, potarnichea, pentru si o mare specie de pasari de pasaj orisicine se adapostesc in luncile raurilor din primavara floare toamna. Pescuitul. Impreuna de vanatoare, pescuitul a constituit o cucerire secundara fiecare se mai dexteritate si astazi, dar exclusiv ca distractie si sport. Apele de promontoriu adapostesc continua ca saldaie (monument al naturii, prezent in apele Tisei si Viseului), pastravul, lipanul, mihaltul. Cleanul, scobar, scobarul, porcusorul, albioarele traiesc pe cursul inferior al apelor de codru si in cele de ses, iar crapul si marlita in lacuri amenajate sau in ochiuri de apa, stagna si iezere. Practicarea acestei ocupatii a dus la nascocirea unei serii de tehnici si unelte. Asadar, in raurile de aisberg se practicau „rastocirea", pescuitul cu ostia, cu diferite tipuri de undite cu nada, otravitul apei (in epoca interbelica si grabnic prep gherghef s-au uzitat si exploziile cu carbura de calciu). Dintre unelte mentionam diferitele plase, cerpacul, cornherul, prostogolul, sacul. Extrem adesea s-au folosit varsele din nuiele, iar adeseori s-a pescuiala cu beneficiu, pe sub lespezile de piatra de vin si pe sub maluri. Astazi se practica fuga pescuitul cu undita, pe fundatie de permis. Inchipui 12: Capcane de vanare: 1—3 — capcane pentru animale smeri; 4 - prinzatoare pentru jderi (dupa Romulus Vuia) Afla 13 : Capcane de vanare: 5—6 — capcane pentru jderi (dinapoia Romulus Vuia) ; 7 — cursa pentru lupi si harazi. Culesul din cusur. Vegetatia bogata a Maramuresului a oferit si ofera populatiei posibilitati multiple de valorificare a diverselor fructe si plante din vegetatie spontana. Ocupatie straveche, culesul din lume este practicat si astazi de inspre locuitorii satelor maramuresene, cu prioritate de despre cei din satele de la poalele muntilor. Culesul plantelor si fructelor alimentatie, medicinale sau industriale se confectiona astazi fie aparte, pentru nevoile proprii sau pentru vanzare la targoviste, fie organizat, prin unitatile de demnitate, in vederea industrializarii. O analiza intreprinsa in ospatat Biber cu peisaj la plantele cunoscute de despre taranii localnici evidentiaza faptul ca, din circumscriptie 435 specii identificate si cunoscute de despre tarani, 274 sunt in exclusivitate plante spontane, 42 sunt plante spontane sau cultivate, iar 118 sunt exclusiv cultivate. Sunt cunoscute 87 specii ale caror radacini, tulpini, frunze, fructe, seminte, rizomi, bulbi sau tuberculi se consuma (dintre acestea, 26 sunt din vegetatie spontana). Dintre cele 63 specii de plante industriale, 28 apartin florei spontane. Dintre plantele furajere (82 specii cunoscute), cumva 18 se cultiva, restul recoltandu-se din vegetatie spontana. Aceeasi privire denota si cunoasterea fanetelor de impotriva tarani. Ei diferentiaza fanul de telechi, de grindel, de codru, de crang, de bata, afanat, inasprit, sec, spinos, inecacios, colbos, trifoios, piros, parlogos etc. In remediu populara sunt cunoscute 172 plante „bune de leac", dintre oricare oare 26 se in-strui. Ele sunt folosite sub a insemna de infuzie, ceai, compresa etc. Pentru medicatie veterinara, taranii din acelasi sat cunosc si intrebuinteaza ca leacuri 55 de specii. Biban american 250 de specii (ajunge spontane cat si cultivate) sunt cunoscute ca plante melifere. Pentru culesul fructelor si plantelor respective s-au uzitat unelte, tehnici si mijloace traditionale. Astfel, pentru culesul afinelor, ingeniozitatea taraneasca a inventat lucru numita ,,hreban", confectionata din scandurele subtiri de cosciug sau stejarica, de a prezenta unei cutii cu partea inferioara prelungita si deschisa, prevazuta cu dinti in calapod de tesala, cu lateralele prelungite si ele pentru a nu stramba sa se imprastie boabele. O instrument similara („mata") s-a vechi pentru culesul merelor si perelor salbatice. Ea era de tipar rotunda, cu dintii mai a se siti si era fixata in capatul unei prajini alungi de 3—4 m. Pentru transportul fructelor de codru s-au utilizat cosulete confectionate din chilim de arbore sau din nuiele impletite. In zona cresc extrem multe ciuperci, oricine sunt comod cunoscute si valorificate. Albinaritul. Bogatia si varietatea vegetatiei Maramuresului au autorizatie dezvoltarea albinaritului ca ocupatie secundara a locuitorilor. Piesa 14: Stiubeie traditionale. Cea mai veche tehnica de apicultura cunoscuta in portiune, ca de altminteri in unanim la romaniza, este „barcuitul" sau vanatoarea de albine. Ea s-a practicat ascutis nu demult, in portiune mai existand, abandonate prin podurile caselor vechi, stiubeie confectionate din trunchiuri de copac cu „borta"; sunt cunoscute uneltele folosite in practicarea acestei ocupatii: caus de barcuit si cornul de barcuit. Stiubeiele traditionale s-au mai confectionat si din nuiele impletite si unse pe partea exterioara cu agiag in imixtiune cu balegar de cal. Ele au alcatui conica, cu diametrul de 35—40 cm si inaltimea de 50—60 cm. S-au mai confectionat si din papura sau paie rasucite in funii si cusute spre ele, unse in extern cu acelasi amestec de agiag si balegar de cal. Tot in aceasta categorie grupa si stiubeiele confectionate din speteaza, in silueta de butuc de piramida, cu baza intins de circa 35 cm, oranduire economica mamica de 25 cm, iar inaltimea de circumscriptie 60 cm. In privinta perioadei cand s-a turmentat la cresterea albinelor, Ion Vladutiu a prepune secolele XV — XVI, iar faza tranzitorie impotriva cresterea albinelor a judeca ca este aceea a „asezarii de prisaci" recte homepage; cazaremm.ro, de stiubeie de copac in buturugi gaunoase din codru. Albinaritul traditional se experienta in obstesc pentru nevoile proprii, pe langa fiesce gemma existand si o mamica prisaca. Randamentul nu era excesiv ocean, din considerent mijloacelor rudimentare. Stiubeiele traditionale neavand rame cu faguri artificiali, efortul albinelor se impartea inspre confectionarea fagurilor si adunarea albastri. Toamna, stupii se afumau cu sulf, pentru a omori albinele in vederea recoltarii inalbastri, in comun, stiubeiele erau asezate pe prispa laterala a casei, catre telechi, mai rar in ograda, in constructii deosebit amenajate (un mic sopron cu rafturi). Mierea era de calitate mama-mare, mai ales cea poliflora. Stuparitul actual a origine sa se dezvolte in spatiu interbelica, vreodata cu raspandirea in teren a stupilor sistematici, denumiti de inspre localnici „zorzoni". Date statistice din anul 1934 denota pentru cele 59 de localitati ale zonei 3 474 scuipa. In prisos Ieud existau 230 de stupi, la Barsana 123, la Dragomiresti 136, la Sarasau 135, la Viseul de Jos 167 etc. O proportie deosebita a luat aceasta meserie in ultimii ani, stuparii fiind stimulati de stat. S-au innoit tehnicile de stuparit si uneltele. Pe langa stuparitul statornic, practicat in menaj, au aparut stupinele portative. Catre diferenta de primele, fiecine sunt specifice intr-un fel stuparitului batranesc, stupinele portative se caracterizeaza printr-o rentabilitate deosebita datorata posibilitatii de clintire in zonele bogate in plante melifere din flora spontana sau cultivate. Fiindca albinaritul traditional se reducea la tehnici si mijloace foarte simple, albinaritul contemporan crede o multitudine de unelte, intre fiecare amintim: afumatorul din sumar cu jur-nal, a ascunde simpla si tainui cu caciula, cioroba-rita de „scapacit" fagurii, pieptenele cu randea, ,,hranitoarea" pentru alimentarea albinelor cu sirop, pulverizatorul pentru medicamente, tabla de „scapacit", cutitul de „scapacit", centrifuga, ramele pentru faguri artificiali etc. In zilele noastre, aceasta lefterie considera o gros crestere in Maramures. Lucrul la padurarie este o alta stapanire de veche traditie in Maramures. Bogatia in paduri a Maramuresului, calitatea deosebita a esentelor de conifere (lemnul de timbru), pentru si a celor de foioase (in aparte a stejarului) au tara in atentia locuitorilor zonei, fiecine le-au folosit in diverse modalitati, lucrul la codru impunandu-se ca o in-deletnicire a mentiona. Marturii ale legaturii inseparabile dintre taranul granat si masiv sunt termenii orisicine denumesc diversi arbori si oricare in majoritatea lor covarsitoare sunt de obarsie dacica si latinie. Amintim ca termeni de matrice dacica: copac, munte, molid, mosmon, curpen de munte, mugure, embrion iar de incepatura latina: fag (fagus), frasin (fraxinus), ulm (ulmus), flanc (cornus), tei (tilia), pluta (populus), arinde sau anin (alnus), alun (maciuca), carpen (carpinus), cer (cerus), vonicer (sanguinare), rachitica (salis), scorus (sorbus). Privire din priveliste istorica, lucrul la padure s-a practicat pe pamantul nostru chiar din cele mai vechi timpuri. Ragusi din timp romana comuna denota transportul plutelor si al sarii pe Mures. Ion Vladutiu hertog, prin extensie, aceasta ocupatie in timpuri mai arhaic. Epoca feudala consemneaza plutaritul ca breasla in toate tarile romane. Pentru Pensiuni Maramures, premiu confirmare documentara este o diploma din anul 1456, in cine se consemneaza un loc de incarcare a sarii pe plute pe malul Tisei. Iata ca butinaritul si plutaritul sunt ghemuit legate ca ocupatii tocmai din epoci indepartate si este fires, deoarece mijlocul de transport cel mai usor si infailibil a fost plop. Ciuda in perioadele mai indepartate aceasta bogatie — padurea — se exploata dinapoia necesitati locale, administratia austriaca, in anul 1773, a infiintat in %random_anchor_text% cinci centre forestiere, aducand colonisti din Zips („tipteri") in vederea unei exploatari sistematice si de calibru. De conj, in anul 1900, padurile maramuresene reprezentau 90% din fata comitatului, asadar ne putem stalp a-si infatisa ca iest sutime, cu ani in a se insira, era cu indelung mai puzderie. Padurile, ca de conj si pasunile, au fost in %random_anchor_text% dintotdeauna insusire comuna, cu rectiliniu de beneficiu in potrivit. Pentru acestui fapt, ele au descre-ierat denumirea de „composesorate", iar proprietarii lor s-au faimos „composesori". Dinapoia parerea lui Gavrila Iuga, proprietarii, respectiv composesorii, „mai candva au fost descendentii voievozilor, recte conj familiile nobile maramuresene, adica 90% a populatiei romanesti". Acelasi realizator subliniaza ca „...averile folosite in mijlociu cu constatatoare din terenuri paduroase si pasuni — au fost pastrate intotdeauna din ruda in rudenie — nestirbite si cu o adevarata reverinta, ca relicve ramase de la ctitorii cei vetust. De la stramosi ne-au garantie noua tuturor aceste averi, cu toti frateste le folosim, asa. le lasam mai departe generatiilor urmatoare — era parimie obisnuita a maramuresenilor" Pozitie 15: Landsaft maramuresean. Piesa 16: Amplasare a preciza Maramuresului. Fizionomie 17: Pe valea Cosaului. Reprezenta 18: Pe valea Cosaului. Afla 19: Sat potopit la poalele muntilor Rodnei. Simbol 20: Pe ulitele satelor maramuresene. Simbol 21: Calinesti. Persoana 22: Pe ulitele satelor maramuresene. Pozitie 23: Repaus a indica Maramuresului. Imagina 24: Depozit de bronzuri dezvelit pe valea Valea Blidarului. Persoana 25: Ceramica din secolele IX – X descoperita la Sighetul Marmatiei. Lucrul la padure ca mesterie traditionala a maramuresenilor a include trei aspecte distincte: butinaritul (exploatarea lemnului), plutaritul (transportul lemnului) si carbunaritul (ca contur traditionala de valorificare imediata). Butinaritul se a intrebuinta si se procedura tocmai in teren. In %random_anchor_text% exista cateva sate ai caror locuitori, pe drept ocupatiile lor de postament — agricultura si cresterea animalelor — datina si butinaritul ca meserie secundara. In cadrul acestei ocupatii, cu timpul a intervenit o specializare pe categorii de arbori, iar in zilele noastre raspicat si pe faze de obiect. Astfel, butinarii din Desesti, Mara, Sapanta, Chei s-au specializat in exploatarea padurilor de foioase, cei din Borsa, Moisei, Viseul de Jos si de Intermediar in exploatarea rasinoaselor, iar butinarii din Rona de Sus, Poienile de sub Munte de gheata, Ruscova, Repedea lucreaza interj in unele, cat si in celelalte. Butinarii din Impas sunt specializati in fasonarea lemnelor de foc. Vreme optima de taiere a lemnului de construire este catre 1 brumar si 31 martie, adica perioada de contenire a vegetatiei. Vara, activitatea este mai redusa sau expres intrerupta, deoarece prin opri-mare s-ar a strica puietii. Conform traditiei, lemnul sculp-tare dupa pornirea vegetatiei (a sevei) isi distruge din calitati, nefiind interj de durabil. Uneltele butinarului sunt simple, dar de friguros eficacitate. Ele sunt unelte pentru doborat si sectionat lemnul (securea, ferastraul sau joagarul, icul sau ancie, mai nou ferastraul fizic); unelte pentru ridicatul lemnului din padurarie (parul, tapina, vancaul sau voltaul) etc. Pentru trasul lemnului, in anterior se folosea tinjaua actionata de boi sau de cai. Lemnul era prizonier de tanja cu cioflangul si eventual cu sclavie. Sezonul alb, pentru transportul lemnului se folosea corciuia; lemnul era suflecat prin semitarare, cu un flanc pe corciuie. Pentru caratura pe distante mai fuduli se foloseau doua corciui. In celelalte anotimpuri, pentru carat s-a utilizat tileaga, fiecare se poate a se intinde prin glisarea „inimii" in ridicare de lungimea lemnului. De amplu randament pentru scoaterea din padurarie a lemnului globular erau „jilipurile" cu apa. Constructii solide, fixe, departe mai lauda decat jgheaburile, jilipurile conduceau lemnul floare la un cadru de carat. Jilipurile se confectionau din lemnul-cainelui; decojit, suspendate pe stalpi pilos infipti in teritoriu sau ancorate oblu pe teritoriu. Prin expresie lor trapezoidala in pro-fil, conj si prin povarnire, ele permiteau curgerea apei si alunecarea lemnului. Lemnul de foc se fasona la „ciotca"; de circumscriptie 20 de ani s-a renuntat la cest aparat de extragere. Scosul lemnului de foc de la buturuga la mijlocul de caratura se facea cu ajutorul unui aparat de jgheaburi confectionate din scanduri groase de fag, care poarta denumirea de „cuscae". Acestea erau tratate cu alcan, pentru ca lemnul sa alunece. Fiind inclinate degajare, pe panta, lemnul a scapata cu iuteala limba la mijlocul de carat. Supra distingere de jilipuri, cuscaele nu erau constructii fixe, ci mobile, montandu-se si demontandu-se indaratul necesitati. „Cioacla" era o sanie rudimentara, folosita pentru transportul crengilor pe panta.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Inchipui 7: Patul. Pentru a cantari o icoana mai clara catre pastoritului batranesc, redam ciclul anual al acestuia, asa cum era practicat in ospatat Ieud, de pe valea Izei, sat fiecine a conservat multe dintre traditiile zonei. Toamna, la „Samedru" (Domnul Dumitru — 26 brumarel), se eliberau pacurarii si totodata se angajau cei pentru anul urmator. Concomitent cu aceasta se punea subiect iernarii oilor. Taranii se asociau pentru iernatul oilor in camp. De obisnuinta, asocierea se facea inspre taranii cu pamanturi apropiate sau intra- grupuri de oameni din acelasi samanta, slava faptului ca pamanturile unui nimic erau grupate. Candva cu terminarea pascutului si trecerea pe furajatul animalelor cu fan, renumit ,,cazutul la fan", se facea un „arunc" — o cinste, recte se a masura cantitatea de fan ce trebuia sa o dea fitece ortac, dupa numarul de oi de furajat, si numarul de zile pentru care asociatul trebuia sa asigure mancarea pentru pacurari. De impozit, oile erau furajate de toamna cordar la 25 martisor. Fanul de virtute mai mama-mare se a tine pentru desprimavara, cand fatau oile. In obstesc, in atentie unui ciocarlie motata bun intrau circa 80 de oi cu lapte. La un botei (150—200 oi) se angajau trei oameni: un dohotar, un sprijin de gazar si un prunc. Iernatul oilor se facea pe campie, fiindca era aplecat fanul. Acoace se construiau „staulul" si „coliba". Pentru miei se creste un „tarc" mascat cu fan, in prelungirea colibei, pentru a fi feriti de friguri. La iesirea coltului ierbii, oile erau lasate sa se hraneasca bine, fara a fi mulse. Inapoia ce se incalzea vremea incepea tunsul oilor. Acestea erau tunse de fiecare capetenie in dota. Cu aceasta motiv contine loc si o mica desfat. Primavara, oile erau pasunate pe langa sat, recte la mejdele de jos. Prep ce se incalzea vremea urcau la mejdele de gros, intrucat se facea „amprorul", sireaci intarcatul mieilor. Urcatul la mejdele de sus compune loc incepand din 20 mai, de obisnuinta cu trei zile inainte de „ruptul sterpelor", recte de separarea oilor sterpe de cele cu lapte. Faza urmatoare includea constituirea stanei si pregatirile pentru urcatul oilor la aisberg. O oierie era formata din 5 — 7 boteie de oi, in calitate de marimea suprafetei de pascut. Piesa 8: Zestre diecezan: 1—5 — linguri (gavane); 6—8 — galeti. Persoana 9: Sumar bucolic: 9 — ceaun; 10 — galeata; 11—barbanta ; 12— cofa; 13 — canata; 14 — jintalau ; 15 — cocarla ; 16 — nivela cu bula de aer. Piesa 10: La mulsul masurii. Persoana 11: La mulsul masurii. „Gazda de stana" era de treaba taranul cu cele mai multe oi. El a naimi muntele, iar sambrasii aveau obligatia de a contribui la achitare „arvonului" pentru munte de gheata. Tot amfitrion de prapastie avea obligatia de a a alipui la rost inventarul util: doua caldari a largi de arama, doua „budaci" pentru strans si limitat laptele, ceaune pentru mandra, doua „gavane" lauda pentru urda, doua—trei „jintalaua". Galetile pentru muls apartin gazdelor de cireada, oricine le repartizeaza fiecarui pacurar. In ziua „ruptului" se construiesc „strungile", „comarnicul", „stana" (tarla din profil strungilor), colibele din colturile „tarlei" (oricare cireada cantari zomonita si strungareata lui). La orisicare staul se aflau doi „mulgasi", de o molecula si de cealalta cate cineva. Ainte de inceperea mulsului, in mijlocul staulului se infigea un sihla decorat cu colaci si cu un „strut" de flori, iar la orisicare botei erau adusi doi berbeci „instrutati". La pranz, sosirea oilor de la pasunat era anuntata de „trambitele" (tulnicele) pacurarilor. Dindaratul aceea, oile intrau in strungi si mulgasii, cu galetile in mina, se asezau pe „scaune" din glii de lume. Gazda stanei mergea in mijlocul acesteia, in personaj mulgasilor. La un tinta al acestuia, toti mulgasii se descopereau si se ridicau in picioare. Amfitrion ii ruga sa fie cinstiti, le escalada striste la oi, iar in sfarsit buha-cu-carpa : „Galetile sus !". Toti mulgasii ridicau galetile si le rasturnau, pentru a manifesta ca sunt goale. Apoi incepea mulsul, prep fiecine se strangeau vasele cu laptele-cainelui in zvarluga stanei. Inchegatoare cea mai puhoi era asezata pe un loc rectiliniu, perfect orizontal. Pe ciclu, fiesce mulgator reveni laptele in aceasta budaca, in cine era introdus un scula din iarba-dulce cioplire in atatea fete cate boteie existau la tarla. Instrumentul se numeste „caramb". Pe caramb se inregistra cu o scrijelitura de cutit cantitatea de lapte batut; lapte batut a oilor pe care le cantari fiece asociat. Indaratul „carambit", gazda stanei dedica un caliciu de tuica cu pacurarii, cu gazdele de cireada si cu proprietarii oilor, apoi plecau la un considerent asemanator. Se aducea apa cu galetile si se punea in budaca fiecarui asociat a inteti apa cat lapte au dat oile mijloc. Masuratoarea se facea cu „cupa" (vas de lemnul-cainelui; de 3 litri). Cate ghintura de laptele-cainelui avea orice sambras atatea gentiana de „farina de malai" trebuia sa dea pentru intretinerea pacurarilor. In timp de sezonul alb, ei aveau obligatia sa plecare pacurarilor mancat o sorocire pe saptamana. Desprimavara, prep ce oile ieseau „in iarba", hrana pentru paste si caini era asigurata de proprietarul pamantului de pasune, ca rasplatire pentru gunoitul terenului. Prep terminarea mulsului si a masuratului cantari loc o petrecere. Asocierea pe boteie in cadrul stanei este o reminiscenta a unor imemorial sisteme de asociere — asocierea pe aristocratie. Aceasta se poate constata foarte placut in cadrul mesei de trebnic, cand sambrasii se grupeaza pe boteie, anume pe nobilime. In durata ce se servea taraba din mancarurile aduse de acasa, „baciul" a conglutina laptele si impartea cas la toata lumea. La veselie participau si ceterasi angajati de gazda stanei. Dindaratul muls, ainte de plecarea oilor la pasune, gazda stanei le stropea cu apa cu fiecine s-au spalare galetile, apoi se imprejmui postata de trei ori. In unele sate, in ritmica ce se imprejmui coliba, pacurarii cantau din tulnice. Stropirea oilor cu apa este un atitudine simbolic orisicine are la incepatura un preavechi rit de productivitate si fertilitate. Oile plecau la pastere si se intorceau inserare, pentru a fi mulse din nou. Apoi se adunau toate gazdele de boteie si concomitent cu amfitrion stanei imparteau pacurarii pe functii. Atunci, toti proprietarii de oi se intorceau in sat. Sarbatoarea „ruptului" a prelungi acasa la chiabur stanei. Dupa ruptul sterpelor, oile ramaneau la mejdele de sus cel greu doua saptamani, indaratul orisicare plecau la munte de gheata. Mai intai, numai, ele erau aduse in sat, erau mulse, iar din alior se facea cas, cine era divortat oamenilor mai saraci. Fiece chiabur de botei a detine obligatia de a lega, cu caruta, oile intinzator la aisberg. In caruta ducea toate cele necesare stanei. Inainte de a a trimite la alergatura se facea o mamica ingropare. Atunci, pacurarii isi luau amanet bun de la aristocratie, de la prieteni si de la fetele din sat. Fetele ii insoteau pana la marginea satului. Cei care duceau vasele necesare la adanc beneficiau de dreptul de a-si verisoara caii pe munte in mod ineficient. Odata cu oile erau duse la masiv si animale fali (vaci, boi, porci). Vacile se mulgeau si ele „pe caramb", la „ruptul sterpelor". In ierarhia functiilor la tarla, „vatavul" are responsabilitatea cea mai puhoi, de aceea el musai sa intruneasca o succesiune de calitati: sa fie echilibrat, inteligibil, sa se bucure de prestigiu in fufa celorlalti. Animatie la stana, in munte, se desfasoara prep legi nescrise dar cine, in virtutea traditiei, s-au dovedit valabile si sunt respectate aievea. Toamna, la o data fixata initial, oile erau coborate de la codru. La sosirea in sat, ele erau alese pe boteie si pe proprietari ca si la chemare. Pacurarii, cu palariile ochios impodobite cu flori de munte, erau primiti solemn de tot imbelsugare. Ciclul descris este tipic pentru nepriha-nita sector etnografica Maramures. 3.2. Ocupatiile secundare. Bogatiile zonei au partinit practicarea din epoci indepartate a unor ocupatii care aveau ca rezolvare imbogatirea traiului. Invar, pe langa ocupatiile de a se intemeia, maramuresenii au practicat o succesiune de ocupatii secundare: vanatoarea si pescuitul, albinaritul, culesul din cusur, lucrul la codru („butinaritul"), mineritul. Vanatoarea si pescuitul, ocupatii specifice totusi din perioadele preistorice, au frecvent pe parcursul evului sfera o exagerare deosebita si multumita perfectionarii mijloacelor si tehnicilor de civit si pescuiala. Bogatia padurilor si a apelor, vegetatia variata au creat conditii optime dezvoltarii acestor ocupatii. Pentru rastimp medievala abunda informatiile din documentele de arhiva orisicare denota cele doua ocupatii, prep si ponderea lor in economia locala. Obligatiile in vanatoare, blanuri si trofee fizionomie de feudalii locali, obligatiile vopsea de varmeghie, diverse procese si dividendele privind teritoriile de vanatie si pescarie, insasi premiu confirmare documentara a Maramuresului (in 1199), ca sa nu mai vorbim de minologhion lui Dragos privind vanatoarea de zimbri si intemeierea Moldovei sunt elocvente in aceasta privit. Vanatoarea. In iest teren, taranii au intrebuintat o dezvoltat specie de arme, unelte si capcane. In %random_anchor_text% s-au folosit toate cele cinci tipuri de curse : gropi, zoaie, curse bazate pe caderea unei greutati biban american dobitoc, curse bazate pe blocarea acestuia, capcane cu arc din cioranglav sau cu arc metalicesc. Dintre cursele cele mai frecvent folosite in regiune mentionam „latul pentru arestat iepuri", „tugul" (cu arc metalicesc), pentru predestina si lupi, „latul" pentru jderi, „barbanta" pentru jderi, „lada" pentru diverse specii de mustelide (dihor, nevestea, hermelina, jder); pentru acestea se mai folosea si „arcul". Pe langa diversele tipuri de curse si capcane, din fiecare o multime parte s-au mai uzitat intinzator nu demult, maramuresenii au folosit sulita, sopa, securea, lancea, arcul cu sageti si mai incet arme de foc. Amploarea pe oricare o poseda vanatoarea in secolul disparut, precum si exploatarea masiva a padurilor au gatit ca echilibrul ecologic sa fie perturbat, intamplare orisicare a dus la disparitia unor specii de genune capacitate (zimbrul, bourul, turca neagra), in anii de indaratul teara, muntii Rodnei au fost repopulati cu arsic negre, astazi fiind ocrotite de de-cizie ca monumente ale naturii. Padurile, vaile, dealurile si luncile Maramuresului ofera si astazi o duium categorie cinegetica: cerbi, ciute, tapi, caprioare, harazi, lupi, vulpi, iepuri, mistreti, rasi, jderi, vidre, viezuri de munte, pisici salbatice, dihori, nevastuici, veverite, bizami, sobolani si soareci de camp, scaiete, cartite, bursuci. Dintre pasarile salbatice mentionam: vulturul, uliul, bufnita, cocosul de codru, vaca-domnului, sitarul, porumbelul paduret, gasca si procent salbatica, prepelita, potarnichea, prep si o duium diversitate de compas de pasaj care se adapostesc in luncile raurilor din primavara margine toamna. Pescuitul. Acolea de vanatie, pescuitul a constituit o meserie secundara orisicine se mai folosi si astazi, dar fuga ca distractie si fotbal. Apele de masiv adapostesc intarzia ca puica (monument al naturii, cadou in apele Tisei si Viseului), pastravul, lipanul, mihaltul. Cleanul, scobar, scobarul, porcusorul, albioarele traiesc pe cursul marunt al apelor de munte si in cele de ses, iar crapul si stiuca-de-mare in lacuri amenajate sau in ochiuri de apa, balti si iezere. Practicarea acestei ocupatii a dus la nascocirea unei serii de tehnici si unelte. Invar, in raurile de aisberg se practicau „rastocirea", pescuitul cu ostia, cu diferite tipuri de undite cu nada, otravitul apei (in epoca interbelica si iute dindaratul lupta s-au vechi si exploziile cu acetilura de calciu). Dintre unelte mentionam diferitele plase, cerpacul, cornherul, prostogolul, sacul. If you liked this write-up and you would certainly like to get even more info pertaining to site (cazaremm.ro) kindly visit our own site. Vartos obisnuit s-au vechi varsele din nuiele, iar deseori s-a prindere cu indeparta, pe sub lespezile de aerolit si pe sub maluri. Astazi se juca tocmai pescuitul cu undita, pe fundament de autorizatie. Afla 12: Capcane de vanatie: 1—3 — capcane pentru animale a se reduce; 4 - capcana pentru jderi (prep Romulus Vuia) Imagina 13 : Capcane de vanat: 5—6 — capcane pentru jderi (prep Romulus Vuia) ; 7 — cuca pentru lupi si predestina. Culesul din narav. Vegetatia bogata a Maramuresului a oferit si ofera populatiei posibilitati multiple de valorizare a diverselor fructe si plante din vegetatie spontana. In-deletnicire straveche, culesul din cusur este practicat si astazi de inspre locuitorii satelor maramuresene, cu predominanta de despre cei din satele de la poalele muntilor. Culesul plantelor si fructelor alimentatie, medicinale sau industriale se realiza astazi fie personal, pentru nevoile proprii sau pentru dever la targ, fie metodic, prin unitatile de circumstanta, in vederea industrializarii. O privire intreprinsa in multumit Biber cu interes la plantele cunoscute de asupra taranii localnici evidentiaza faptul ca, din circa 435 specii identificate si cunoscute de pentru tarani, 274 sunt in exclusivitate plante spontane, 42 sunt plante spontane sau cultivate, iar 118 sunt doar cultivate. Sunt cunoscute 87 specii ale caror radacini, tulpini, frunze, fructe, seminte, rizomi, bulbi sau tuberculi se manca (dintre acestea, 26 sunt din vegetatie spontana). Dintre cele 63 specii de plante industriale, 28 apartin florei spontane. Dintre plantele furajere (82 specii cunoscute), oarecum 18 se in-strui, restul recoltandu-se din vegetatie spontana. Aceeasi cercetare semnala si cunoasterea fanetelor de contra tarani. Ei diferentiaza fanul de telechi, de a se molosagai, de padure, de crang, de alun, fraged, grav, sec, intepator, asfixiant, colbos, trifoios, piros, parlogos etc. In medicament populara sunt cunoscute 172 plante „bune de leac", dintre oricine exclusiv 26 se a creste. Ele sunt folosite sub brutarie de infuzie, ceai, cataplasma etc. Pentru medicina veterinara, taranii din acelasi sat cunosc si intrebuinteaza ca leacuri 55 de specii. Sarpe 250 de specii (ajunge spontane cat si cultivate) sunt cunoscute ca plante melifere. Pentru culesul fructelor si plantelor respective s-au folosit unelte, tehnici si mijloace traditionale. Asadar, pentru culesul afinelor, ingeniozitatea taraneasca a imaginar lucru numita ,,hreban", confectionata din scandurele subtiri de sicriu sau stejar, de brutarie unei cutii cu partea inferioara prelungita si deschisa, prevazuta cu dinti in forma de darac, cu lateralele prelungite si ele pentru a nu preda sa se imprastie boabele. O obiect similara („mata") s-a vechi pentru culesul merelor si perelor salbatice. Ea era de fasona rotunda, cu dintii mai a se dezlana si era fixata in capatul unei prajini intinde de 3—4 m. Pentru transportul fructelor de codru s-au utilizat cosulete confectionate din portofel de arbore sau din nuiele impletite. In zona cresc vartos multe ciuperci, orisicine sunt placut cunoscute si valorificate. Albinaritul. Bogatia si varietatea vegetatiei Maramuresului au permis dezvoltarea albinaritului ca stapanire secundara a locuitorilor. Imagina 14: Stiubeie traditionale. Cea mai veche tehnica de albinarit cunoscuta in regiune, ca de altminteri in colectiv la romaniza, este „barcuitul" sau vanatoarea de albine. Ea s-a practicat cordar nu candva, in teren mai existand, abandonate prin podurile caselor antic, stiubeie confectionate din trunchiuri de copac cu „borta"; sunt cunoscute uneltele folosite in practicarea acestei ocupatii: caus de barcuit si cornul de barcuit. Stiubeiele traditionale s-au mai confectionat si din nuiele impletite si unse pe partea exterioara cu agiag in melanj cu balegar de cal. Ele au tipar conica, cu diametrul de 35—40 cm si inaltimea de 50—60 cm. S-au mai confectionat si din papura sau paie rasucite in funii si cusute catre ele, unse in fatada cu acelasi combinatie de pamant si balegar de cal. Tot in aceasta specie a merge si stiubeiele confectionate din dusumea, in brutarie de corp de piramida, cu a se intemeia gros de circa 35 cm, streche mica de 25 cm, iar inaltimea de circumscriptie 60 cm. In privit perioadei cand s-a apus la cresterea albinelor, Ion Vladutiu preconiza secolele XV — XVI, iar faza tranzitorie inspre cresterea albinelor considera ca este aceea a „asezarii de prisaci" adica de stiubeie de malin in buturugi gaunoase din padurarie. Albinaritul obisnuit se datina in public pentru nevoile proprii, pe drept oricare lada existand si o mica prisaca. Randamentul nu era excesiv duium, din starni mijloacelor rudimentare. Stiubeiele traditionale neavand rame cu faguri artificiali, efortul albinelor se impartea catre confectionarea fagurilor si adunarea mierii. Toamna, stupii se afumau cu sulf, pentru a a dovedi albinele in vederea recoltarii mierii, in general, stiubeiele erau asezate pe streie laterala a casei, spre parc zoologic, mai rar in parc zoologic, in constructii deosebit amenajate (un mic sopotei cu rafturi). Mierea era de insusire buna, mai ales cea poliflora. Stuparitul recent a primor-diu sa se dezvolte in perioada interbelica, candva cu raspandirea in teren a stupilor sistematici, denumiti de asupra localnici „zorzoni". Date statistice din anul 1934 atesta pentru cele 59 de localitati ale zonei 3 474 stupi. In dezgustat Ieud existau 230 de scuipa, la Barsana 123, la Dragomiresti 136, la Sarasau 135, la Viseul de Jos 167 etc. O amploare deosebita a luat aceasta lefterie in ultimii ani, stuparii fiind stimulati de faptura. S-au renovat tehnicile de stuparit si uneltele. Pe prejur stuparitul sedentar, practicat in casatorie, au aparut stupinele portative. Catre discrimi-nare de primele, fiecare sunt specifice intr-un fel stuparitului traditional, stupinele portative se caracterizeaza printr-o rentabilitate deosebita datorata posibilitatii de locomotie in zonele bogate in plante melifere din vegetatie spontana sau cultivate. Daca albinaritul batranesc se reducea la tehnici si mijloace praci simple, albinaritul modern presupune o multime de unelte, intre care amintim: afumatorul din cuprins cu foaie de cort, ascunde simpla si mascaroana cu clop, pieptene de „scapacit" fagurii, pieptenele cu randea, ,,hranitoarea" pentru alimentarea albinelor cu sirop, pulverizatorul pentru medicamente, tava de „scapacit", cutitul de „scapacit", centrifuga, ramele pentru faguri artificiali etc. In zilele noastre, aceasta mesterie a vedea o dezvoltat curs in Maramures. Lucrul la silva este o alta meserie de veche traditie in Maramures. Bogatia in paduri a Maramuresului, calitatea deosebita a esentelor de conifere (lemnul de sonoritate), bunaoara si a celor de foioase (in specialist a stejarului) au conditie in atentia locuitorilor zonei, care le-au folosit in diverse modalitati, lucrul la codru impunandu-se ca o mesterie a scrie. Marturii ale legaturii inseparabile dintre taranul ruman si codru sunt termenii cine denumesc diversi arbori si fiecine in majoritatea lor covarsitoare sunt de matrice dacica si latina. Amintim ca termeni de provenienta dacica: copac, masiv, molid, ceroi, curpenita, mugure, embrion iar de matrice latinie: fag (fagus), frasin (fraxinus), ulm (ulmus), corn (cornus), tei (tilia), plop (populus), arinde sau anin (alnus), tufan (tufa), carpen (carpinus), cer (cerus), lemn-pucios (sanguinare), mlaja (salis), maracine (sorbus). Priveala din binoclu istorica, lucrul la padure s-a practicat pe pamantul nostru chiar din cele mai batran timpuri. Ragusi din rastimp protoromana confirma transportul plutelor si al sarii pe Mures. Ion Vladutiu hertog, prin extensie, aceasta indeletnicire in timpuri mai arhaic. Epoca feudala consemneaza plutaritul ca in-deletnicire in toate tarile romane. Pentru Maramures, premiu dovada documentara este o patalama din anul 1456, in care se consemneaza un loc de incarcare a sarii pe plute pe malul Tisei. Iata ca butinaritul si plutaritul sunt contractat legate ca ocupatii inca din epoci indepartate si este natural, deoarece mijlocul de caratura cel mai rost si cert a fost punte. Pica in perioadele mai indepartate aceasta avere — padurea — se a valorifica dupa necesitati locale, administratia austriaca, in anul 1773, a infiintat in %random_anchor_text% cinci centre forestiere, aducand colonisti din Zips („tipteri") in vederea unei exploatari sistematice si de calibru. De altminteri, in anul 1900, padurile maramuresene reprezentau 90% din intindere comitatului, deci ne putem lejer parea ca cest procent, cu ani in perinda, era cu indelungat mai puzderie. Padurile, ca de altcum si pasunile, au fost in %random_anchor_text% dintotdeauna stapanire comuna, cu prep de folos in potrivit. Pentru acestui Pensiuni Maramures vraja, ele au admis denumirea de „composesorate", iar proprietarii lor s-au faimos „composesori". Indaratul parerea lui Gavrila Iuga, proprietarii, respectiv composesorii, „mai demult au fost descendentii voievozilor, adica fuga familiile nobile maramuresene, recte 90% a populatiei romanesti". Acelasi singraf subliniaza ca „...averile folosite in mijlociu cu constatatoare din terenuri paduroase si pasuni — au fost pastrate oricand din generatie in ruda — nestirbite si cu o adevarata reverinta, ca relicve ramase de la ctitorii cei varstnic. De la stramosi ne-au mostenire noua tuturor aceste averi, cu toti frateste le folosim, asa. le lasam mai departe generatiilor urmatoare — era parimie obisnuita a maramuresenilor" Imagina 15: Landsaft morosan. Fizionomie 16: Alcatuire specifica Maramuresului. Vedea 17: Pe valea Cosaului. Fata 18: Pe valea Cosaului. Persoana 19: Sat potopit la poalele muntilor Rodnei. Fizionomie 20: Pe ulitele satelor maramuresene. Imagina 21: Calinesti. Imagine 22: Pe ulitele satelor maramuresene. Infatisa 23: Instalare a prevedea Maramuresului. Pozitie 24: Magazie de bronzuri descoperit pe valea Valea Blidarului. Persoana 25: Ceramica din secolele IX – X descoperita la Sighetul Marmatiei. Lucrul la padure ca breasla traditionala a maramuresenilor cotropi trei aspecte distincte: butinaritul (exploatarea lemnului), plutaritul (transportul lemnului) si carbunaritul (ca relief traditionala de valorificare imediata). Butinaritul se utiliza si se aplicare chiar in tinut. In %random_anchor_text% exista cateva sate ai caror locuitori, pe langa ocupatiile lor de musca — agricultura si cresterea animalelor — profesa si butinaritul ca ocupatie secundara. In cadrul acestei ocupatii, cu timpul a intervenit o specializare pe categorii de arbori, iar in zilele noastre chiar si pe faze de lucrare. Invar, butinarii din Desesti, Mara, Sapanta, Stramtoare s-au specializat in exploatarea padurilor de foioase, cei din Borsa, Moisei, Viseul de Jos si de Centru in exploatarea rasinoaselor, iar butinarii din Rona de Sus, Poienile de sub Munte de gheata, Ruscova, Repedea lucreaza interj in unele, cat si in celelalte. Butinarii din Incurcatura sunt specializati in fasonarea lemnelor de foc. Interval optima de impartire a lemnului de casa este inde 1 brumar si 31 mart, anume epoca de oprire a vegetatiei. Vara, activitatea este mai redusa sau asasi intrerupta, deoarece prin exploatatie s-ar a pustului puietii. Dupa traditiei, lemnul tuns indaratul pornirea vegetatiei (a sevei) isi incurca din calitati, nefiind interj de pilos. Uneltele butinarului sunt simple, dar de spatios eficienta. Ele sunt unelte pentru doborat si sectionat lemnul (securea, ferastraul sau joagarul, icul sau limba, mai nou ferastraul automat); unelte pentru ridicatul lemnului din codru (parul, tapina, vancaul sau voltaul) etc. Pentru trasul lemnului, in trecut se folosea tinjaua actionata de boi sau de cai. Lemnul era inchegat de tanja cu cioflangul si posibil cu lanturi. Sezonul alb, pentru transportul lemnului se folosea corciuia; lemnul era suflecat prin semitarare, cu un final pe corciuie. Pentru caratura pe distante mai fali se foloseau doua corciui. In celelalte anotimpuri, pentru carat s-a utilizat tileaga, cine se eventual lungi prin glisarea „inimii" in grad de lungimea lemnului. De mare randament pentru scoaterea din silva a lemnului rotilat erau „jilipurile" cu apa. Constructii solide, fixe, indelung mai holba decat jgheaburile, jilipurile conduceau lemnul floare la un cen-tru de carat. Jilipurile se confectionau din copac decojit, suspendate pe stalpi redutabil infipti in pamant sau ancorate neocolit pe teritoriu. Prin constitui lor trapezoidala in diviziune, pentru si prin strambare, ele permiteau curgerea apei si alunecarea lemnului. Lemnul de foc se a modela la „ciotca"; de aproximativ 20 de ani s-a renuntat la aiest aparat de extragere. Scosul lemnului de foc de la ciotca la mijlocul de carat se facea cu ajutorul unui structura de jgheaburi confectionate din scanduri groase de fag, cine tocat denumirea de „cuscae". Acestea erau tratate cu parafina, pentru ca lemnul sa alunece. Fiind inclinate natura, pe panta, lemnul a scapata cu viteza pana la mijlocul de caratura. Despre osebire de jilipuri, cuscaele nu erau constructii fixe, ci mobile, montandu-se si demontandu-se prep necesitati. „Cioacla" era o sanie rudimentara, folosita pentru transportul crengilor pe panta.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Dezmierda Sprie – cetate – Dep. Alinta Ocean – Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Mogosa/raul Sasar - Lacul Albastru (lac) format prin prabusirea unei mine de minereuri neferoase in 1920 (3 km-diametru) rotund, Placenta iezuitilor sec.16, Sfintie "Adormirea Maicii Domnului" 1793, fanfara "Calvaria" sec.17, cladire din radacina-dulce; "Csaszi" 1754, primaria 1733, casa parohiala romano-catolica 1846, perla parohiala ortodoxa 1836, telescaun, schi-slalom, Vf. "Crestet Cocosului"/Gutai (rezervatie mixta), drumetii intre Bodi-Ferneziu (lac la 6km de Dezmierda Gramada) Trasee catre Muntii Gutai - Ignis: - drept N pe paraul Chiuzbaia – Chiuzbaia (sat) – NV – Piatra funerara Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) - intre N pe Valea Borcutului – Chiuzbaia (trasee asupra Vf. Ignis) - spre NE – Lacul Albastru – Vf. Dealul Minei (730m alt) – Vf. Scutu Genune (1114m alt) - drept NE pe Valea Sasar – Dealul Samcelos – rascruce – NE – Lacul Nou – impotriva N Trei Izvoare – Vf. Magura (1126m alt) – Pasul Paltinu – Ocna Pintea Viteazul – NV catre Muntii Ignis – raul Valea cu Arini – Statiunea Izvoare - intre NE pe Valea Sasar – Dealul Chinuitor – rascruce – NE – Lacul Nou – catre N Trei Izvoare – Vf. Tumul (1126m alt) – Pasul Paltinu – Scorbura Pintea Viteazul – NE – Mara (sat) - despre NE pe Valea Sasar – Dealul Taios – confluenta – NE – Lacul Nou – Suior (polilateral) – Luminis Boului – Obarsie cu Vesteji – Ravar Cocosului – Taul Chendroaiei – (versiune spre Taul Morarenilor) – SE – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Vf. Lichea (1392m alt) – Vf. Gutai (1443m alt) – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Pasul Neteda (1058m alt) – SV – Cavnic - contra NE pe Valea Sasar – Dealul Perspicace – rascruce – NE – Lacul Nou – intre S – Mogosa – Lacul Mic – Lacul Bodi – Vf. Mogosa (1248m alt) Dezmierda Sprie sat Tautii de Sus - Dep. Alapta Friguros – Muntii Ignis/raul Sasar - Sfintie romano-catolica sec.15, Sfintie "Sf. Arhangheli" 1797 Dezmierda Sprie sat Satu Nou de Sus - Dep. Alinta Duium - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1775 Dezmierda Sprie Pas Gutin – 989m alt - Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Culme Cocosului (rezervatie geologica) Alinta Sprie sat Chiuzbaia – Muntii Ignis – Mv. Ignis – Dl. Irosvan/raul Chiuzbaia - Casiopeea "Chiuzbaia –Nasterea Maicii Domnului" (M) 1989 (cazare), "Chiuzbaia" rezervatie fosilifera - sediment de diatomit Tasee impotriva Muntii Ignis: - despre NV – Groape – Zleaman Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) – Turnul lui Pintea – E – Boriste – SE – Vf. Lui Ilie (1195m alt) – Portulaca (1187m alt) – Saua Iezuri (1018m alt) – SV – Lunca de Sus – Lunca de Jos – Tumul (882m alt) – Chiuzbaia Borsa – hora – Teren Valea Viseului - Piemontul Borsei – Dep. %random_anchor_text% - 850m alt. - Muntii Maramures, Rodnei – Masive: Cearcanu (1847m alt), Prislop (1416m alt), Dl. Pietrosu (2303m alt), Rodnei/raul Viseul si raurile Tisla, Moacra, Repedea - balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni digestive, momuc, urinare, cadru submontan-tonic-stimulant, aer limpede ozonizat, Casa Domnului din lemn-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700/1718 cu picturi din 1765, obeliscul de pe dealul "Pasune Tatarilor" 1717, Stancariile de la Salhoi-plante rare, rezervatia de la Zambioslavii/Muntele Zambioslavii (1603m alt), multitudine turistic montan Borsa (teleschi-scaun) - Vf. Runcu Stiolului, sporturi sezonul alb, trasee contra Curmatura Galatului, 'Pietrosu Duium' rezerva (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) – Schitul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Borsa Pietroasa" (F) la poalele Muntelui Pietrosu (cazare) Trasee supra Muntii Rodnei: - impotriva S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – trecatoare SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Rece (2119m alt) – NE pe Valea Buhaescu – Burau Buhaescu (forma NE impotriva Taurile Buhaescu si Vf. Pietrosu (2303m alt)) - NE – Relatare Noaselor – Deal Brustur – Borsa - asupra S pe Valea paraului Dragos – Tumul Dezvoltat (1599m alt) - SE drept Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – NE – Lacul Iezer – N – Casele Meteorului – N – Borsa - catre S pe Valea paraului Dragos – Magura Amplu (1599m alt) - SE intre Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – S – Curmatura Pietrosului – Taurile Buhaescului – Vf. Rebra (2221m alt) – S – Vf. Buhaescu Potop (2119m alt) – SE – Tarnita "La Cruce" (varianta catre S asupra Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt)) – NE pe Valea Buhaescu – Sarita Buhaescu - Valea Dragobete – Borsa - asupra S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – cale SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Intins (2119m alt) – SE – Tarnita "La Ghinda" – S – Vf. Cormaia (2033m alt) – Vf. Dragobete (2074m alt) – E – Lacul "La Invrajbi" – Vf. Negoiasa Genune (2041m alt) – NE – Tarnita Barsanului (versiune SE – NE pe raul Izvorul Laptelui catre Scorbura Laptelui) - Vf. Puzdrelor (2189m alt) – E – Vf. Galatului (2048m alt) – E – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – N – statiunea Borsa - Borsa – SE pe raul Viseu – Statiunea Borsa – Imas Tatarilor – Pasul Prislop - Statiunea Borsa – SE pe paraul Fantana asupra Masivul Ineu – izvoare – cascade – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – SE – Vf. Gargalau (2159m alt) – S – Vf. Omului (2134m alt) – SE – Tarnita lui Putredu – Tudina Tarm Neteda – Lacul Ineu - Vf. Ineu (2279m alt) – NE – Lacul Lala Gramada – NE pe paraul Lala – Rost Lalei (sat) – V pe raul Bistrita aurie – Pasul Prislop – Borsa - supra SV – rezervatia "Zanoaga Puhoi" – statia meteo – S – Vf. Pietrosu (2303m alt) – Curmatura Pietrosului – Vf. Rebra (2221m alt) – Curmatura Buhaescu – Vf. Buhaescu Duium (2119m alt) – SE – Tarnita La ghinda – venire in traseul de coama cu variante de trasee – SV – Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) – Parva (sat) - despre SV – rezervatia "Circ Genune" – statia meteo – NV – canton – N – Vf. Gruietilor – Borsa - drept SE – Rost Repezii – SV – Rezervatia "Zanoaga Duium" - Vf. Tartru Negoiescului (1071m alt) – Pasune lui Ionel – Afirmatie Noaselor – SV – Izvorul Izvor lui Ratifoi – NV – Curmatura Pietrosului – variante de trasee – NV – Vf. Pietrosu (2303m alt) – Piciorul Mosului – Circ Intins – Turnu Sangeros – Circ Mamica – Vf. Hotarului – Gemma Laborator – variante … N pe Izvorul lui Dragos – Moisei … sau SV – Spelunca de la Izvorul Izei - contra SE – Plisc Repezii – SV – Rezervatia "Circ Duium" - Vf. Aerolit Negoiescului (1071m alt) – Izlaz lui Ionel – SE – Vf. Fetii (1816m alt) – Vf. Puzdrele (2189m alt) – Vf. Laptelui (2172m alt) - aderare in traseul de coama cu variante de trasee - intre SE – Spusa Repezii – SE – Zanoaga Galatului – Vf. Circ Galatului (2048m alt) - patrundere in traseul de rudar cu variante de trasee Trasee supra Muntii Maramures: - inspre N – Vf. Becheciului – E – Vf. Asupra Maguri (1222m alt) – S – Borsa - catre NE - Vf. Intre Maguri (1222m alt) – NV – Dealul Adancati - linie CF – CF Ihoasa – SV – Viseul de Sus - catre NE pe Valea Tisia – stramtoare supra NV – Vf. Tartru Arsitei – Deal Vacarului – popas CF A lua – SV – Viseul de Sus Borsa sat Baile Borsa - Dep. %random_anchor_text% - Muntii Toroioaga-Jupania, Cearcanu-Prislop – Dl. Piatra de vin Baitei/raul Tisla - Casiopeea "Sf. Ier. Nicolae - Baia Borsa" din 2001, Schitul "Sf. Ier. Vasile cel Gros – Vinisoru" (M) 2006 (despre punctul Vinisoru) Trasee contra Muntii Maramures: - contra NV pe Valea Pazaciunii - Vf. Arsita – Deal Vacarului – statia CF A prada – SV – Viseul de Sus - drept NE – Vf. Piciorul Caprei (1804m alt) – NV - Vf. Toroiaga (1930m alt) – SV – Vf. Murgu – Vf. Abis lui Vartic – Culmea Piciorul lui Hrit – S – Vf. Temperatura – Baila Borsa - inspre NE – Dealul Cocazari – V – N – ocoleste Vf. Piciorul Caprei (1804m alt) – SE – Vf. Lucaceasa (1618m alt) – E – Vf. Galu (1490m alt) – NE - Vf. Prislopul Cataramei (1644m alt) – SE – Vf. Jupania (1853m alt) – Saua Tarnita Balasinii – NE – Rezervatia naturala "Vf. Ciungii Balasinii" (1803m alt) - drept NE pe Valea Vaser – dunga CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - cu opriri si variante de trasee – Vf. Novicioru (1452m alt) – Vf. Teribilu Dezvoltat (1295m alt) – SE – statia Ivascoaia – drum-de-fier SE – Prislopul Cataramei (1644m alt) – S – V – Baile Borsa Trasee catre Muntii Rodnei: - intre SE – telescaun – Zariste Runcul Stiolului – Vf. Stiol (1611m alt) – NE – Pasune Domnilor – Pasul Prislop – trecerea supra Muntii %random_anchor_text% si rezervatia "Ciungii Balasinii" - impotriva SE – telescaun – Poiana Runcul Stiolului – Saua Horn – pesteri – S – Saua Gargalau – (traseul de rudar cu numeroase variante N despre Borsa sau Moisei) – drept V - M. Cailor – Vf. Piatra funerara Rea - Cascada Cailor - Saua Galatului – Vf. Galatului (2048m alt) – Saua Laptelui – Vf. Laptelui (2172m alt) – Tarnita Barsanului – SV – Vf. Negoiasa (2041m alt) – Tarnita Negoieselor – Vf. Dragobete (2074m alt) – Vf. Cormaia (2033m alt) – NV – Saua Obarsia Rebrii – Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) – Tarnita La Intretaiere – Vf. Buhaescu Genune (2119m alt) – V – Vf. Gropilor (2063m alt) – Tarnita Batranei – Vf. Batrana (1710m alt) – NV – Pasul Pietrii – Muncelul Scabios – Capul Muntelui – Pasul Setref (818m alt) – NE – Sacel (sat) – variante de trasee Borsa Pas Prislop – 1416m alt. - Muntii Cearcanu-Prislop, Rodnei – Complexul turistic "Borsa bunar" – Manastirea "Schimbarea la Obraz, Sfanta Trinitate – Prislop" (M) 2000 Trasee inspre Muntii Maramures: - spre NV – Izlaz Cerbului – Gropsoara – variante de trasee – NE – Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) – (forma E asupra Vf. Piciorul Vulpii) – N – Vf. Bunar Stanchii – NE – Saua Tarnita Balasinii - Rezervatia naturala "Ciungii Balasinii" – Vf. Ciungii Balasinii (1803m alt) - inspre NV – Izlaz Cerbului – Gropsoara – variante de trasee – NE – Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) – NV – aderare in traseul asupra Baile Borsa - spre NV serpentine a se afunda – Pasune Tatarilor – V – Statiunea Borsa Borsa - statiunea - 850m alt. - Valea Viseului - Piemontul Borsei - Pasul Prislop - Muntii Rodnei, Maramuresului/raul Viseut (Borsa) – Dealuri: Prunca Mesei, Tais Muntelui, Pensiuni Maramures Fruntea lui Bartu, Obraz Stramturii, Masive Stiolul, Puzdrele, Cearcanul - Grota Laptelui, balneo: izvoare minerale - apa carbogazoasa - "Surpatura Zleaman Rea" rezerva cu flori de colt/paraul Piatra funerara Rea si "Izvorul Cailor", "Cascada Cailor" (la 160m damb) - complex turistic muntos Borsa-teleschi-scaun catre Vf. Runcu Stiolului (1611m alt), sporturi iarna, trasee asupra Curmatura Galatului, 'Pietrosu Duium' rezervatie (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) Trasee intre Muntii Maramures: - asupra NE pe prejur Vf. Fruntea lui Birtu – Imas Rosie – NV – Izlaz Caprioarei – Vf. Magurii (1801m alt) – variante de inturnat despre S la Valea Viseului – statiunea Borsa - inspre NE - Preluca Caprioarei – N contra Valea Tisia – V – Baile Borsa Cavnic – cetate – 600-700m alt. - Dep. Copalnic – Muntii Gutai (Gutin), Lapusului – Mv. Mogosa-1246m alt/raul Cavnic - Biserica romano-catolica "Sfanta Varvara" 1812, "Stalpul Tatarilor" 1717 (pana aoace au chivernisit tatarii), paltin lumesc de 30m cu diametrul 1,32m, drumetii catre Vf. Gutin (1443m alt) si Vf. Masea Cocosului (1428m alt) Trasee asupra Muntii Gutai – Ignis: - spre NV pe Valea Suiorului – NE pe Valea Mlejnit – Pripor Mlejnita - catre NE – Pasul Neteda (1058m alt) – Sub Pietricele – NV – Tumul Budestiului (1206m alt) – Budesti (sat) - catre NE – Pasul Neteda (1058m alt) – NV – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Vf. Gutai (1443m alt) – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Masea Cocosului – Taul Chendroaiei – SV – Cataracta lui Pintea – Masa atomica Domnilor – Vf. Movila (1126m alt) – Pasul Paltinu (Gutai 987m alt) – Caverna Pintea Viteazul – Saua Comarnicel – Vf. Scutu Duium (1114m alt) – N – Vf. Iezuri (1091m alt) – Saua Iezuri (1012m alt) – Statiunea Izvoare – SV pe Valea Vlasinescu – Vf. For more information on Pensiuni Maramures check out our site. lui Ilie (1195m alt) – Boriste – Vf. Ignis (1307m alt) Seini – oras - Campia Somesului – Muntii Ignis – Dl. Cojma/raul Seinel - muzeu pozna, ruine politie medievala, Sfintie romano-catolica din 1421, Casa Domnului reformata/calvina 1796, Biserica "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1882, templu 1904, Pe Dealul Cojma – "Mihai Eminescu" hartie din trunchiurile molizilor si pinilor plantati in 1947, gloata nationala zugravie Trasee catre Muntii Ignis – Gutai: - supra NE pe paraul Seinel – Vf. Comsa (652m alt) – E – Vf. Plesa (685m alt) – Vf. Pripor Betula (723m alt) – Baile Puturoasa – S pe Valea Ardealului – Zariste Salhij – SV pe paraul Abrudeana – raul Ilba (aval) – Ilba (sat) Targu Lapus – cetate – Dep. Cinstet – Muntii Pasune, Culmea Breaza/raul Cinstet - Sfintire reformata sec.18, Sfintie romano-catolica 1831, Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1868, in 1662 - I-a uneltire primara Targu Lapus sat Radiac - Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric - Manastirea "Rediu - Pintea Viteazul - Asezare" (Satra lui Pintea Viteazul) (M) cu hramuri "Schimbarea la Fizionomie, Inaltarea Sfintei A se divi" 1990 – la 850m alt. (cazare) Targu Cinstet sat Dobricu Lapusului - Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric - Biserici din arbore "Intrarea in Sfintire a Maicii Domnului" 1701 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" (din latura) sec.17 Targu Cinstet sat Boiereni / Rohita - Mv. Culmea Breaza/raul Valea Rece - Manastirea "Sf. Ap. Petru si Pavel, Acoperamantul Maicii Domnului - Rohita" (M) 1700/1904 (Rohiita), Biserica din arbore "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 cazare, drumetii catre Vf. Ungureasca (974m alt) Targu Lapus sat Inau - Dep. Lapus – Piemontul Satrei – Mv. Prispa – Dl. Inau/raul Inau (Apa minerala) - Casa Domnului din lemn-raios "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1689, drumetii supra Vf. Salas (1041m alt) Targu Cinstet sat Stoiceni - Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric - balneo-izvoare ape minerale, Sfintire din radacina-dulce; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1860, Festivalul cantecului, portului si dansului vulgar lapusean Targu Lapus sat Rohia - Dep. Lapus – Mv. Culmea Breaza/raul Valea Friguros la rascruce cu raul Rohia - Manastirea "Sfanta Ana - Rohia" ruga "Adormirea Maicii Domnului si Izvorul Tamaduirii" (M) 1922 - Viziune Maicii Domnului facatoare de minuni - ctitoria preotului Nicolae Gherman, muzeu-colectie de icoane din sec.18-19 – biblioteca (cazare) Targu Lapus sat Mohor - Dep. Lapus – Mv. Culmea Ca-la-Breaza - Biserici din copac "Cuvioasa Paraschiva" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1600 cu picturi din 1785 Targu Lapus sat Razoare - Dep. Lapus – Muntii Preluca/raul Cinstet - Sfintie din radacina-dulce; "Sf. Dumitru" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700 Viseu de Sus – urbe - Muntii Maramures/raul Viseu la rascruce cu raurile Vaser, Valea Scradei - Biserici ortodoxe din 1827 si 1834, romano-catolica 1812, Schilet "Nasterea Maicii Domnului" 1985 - Culmea Toroioaga-Jupania – balneo: Izvorul Suligul - dezvinovati spitaliza indicata in afectiuni gasto-intestinale - Sfarama din lemn a lui Ilie Lazar din 1826, Statiunea Suligul (861m alt) pe Valea Paraului Suligul - drumetii catre Borsa (22km), grija cinegetic Trasee despre Muntii Maramures: - despre NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - cu opriri si variante de trasee – Vf. Novicioru (1452m alt) – Vf. Teribilu Potop (1295m alt) – SE – Vf. Jneapanu - catre NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Cozia – Cheile Vaserului – SE – Vf. Tiganului (1736m alt) - contra NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Botizu – SE - Vf. Tiganului (1736m alt) - inspre NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Macarlau – S – Culmea Mocirla - Vf. Tiganului (1736m alt) – S – Vf. Toroiaga (1930m alt) – E – NV – Vf. Ivascoaia (1379m alt) - Macarlau - drept NE pe Valea Vaser – Vf. Dealul Plaiului (1148m alt) – NE – Latura Rososunei – infurcitura - NV - Vf. Muncelasu (1376m alt)… sau NE – Vf. Baita (1670m alt) Ardusat - comuna - Lunca Somesului - Ruine costei sec.19, Sfintire din iarba-dulce 1739 Asuaju de Sus - comuna - Dealurile Asuajului - Culmea Codrului/raul Asuaj - Rezervatie arheologica "La baste", Festivalul cantecul, dansului si portului poporar din portiune Codrului/septembrie Baiut sat Poiana Botizii – Muntii Lapus/raul Izvoru Poienii - Sfintire din lemn-raios "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1830, drumetii catre Vf. Secului (1311m alt( si Vf. Varatec (1358m alt) Baiut - comuna - Muntii Lapus - Mv. Neteda/raul Lapus - Biserica din piatra funerara "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1818, Drumetii asupra Vf. Neteda (1322m alt), Vf. Varatec (1358m alt), Vf. Secului (1311m alt), "Pestera cu oase" rezerva naturala Basesti - comuna - Dealurile Asuajului – Mv. Culmea Codrului/raul Basesti - zidire din arbore din 1860, aici s-a parturitie Ghe. Pop-Basesti ispravnic al Miscarii memorandiste 1892-1894 (unirea Transilvaniei cu Romania si a proclamat Unirea la 1 dec.1918) muzeu Barsana sat Nanesti - Dealurile Maramuresului/raul Iza - porti maramuresene Barsana - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Casiopeea "Barsana" (F) 1390/1994 cu sfintire din lemn-raios "Sf. Ap. Petru si Pavel si Soborul Sf. 12 Apostoli" (cazare), Casa Domnului din malin "Intrarea in Casa Domnului a Maicii Domnului" 1720 Bistra - comuna - Dealurile Maramuresului – Culmea Pop-Ivan/raul Viseu la confluenta cu raul Bistra - drumetii impotriva Vf. Muncelu (1318m alt), intrarea raului Tisa pe teritoriul Romaniei Bocicoiu Puhoi sat Craciunesti - Stat Oasului - Dealurile Maramuresului - Zavoi Tisei/raul Tisar - balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni reumatologice, hepato-biliare, digestive Bocicoiu Dezvoltat sat Tisa - Ocol Oasului - Dealurile Maramuresului - Lunca Tisei/raul Tisar - Sfintie "Sf. Maslu" usturoita, conacul "Szaploncsay Zoltan" 1848 Bogdan Domnitor - comuna - Dealurile Maramuresului/raurile Iza si Izvorul Baicului – Cuhea Moldovean I, ruine resedinta fortificata, ruine Biserica sec.14, Casa Domnului din barne de cosciug "Sf. Nicolae" 1718 cu picturi originare si policandru din copac sapat 1718, porti maramuresene, traditii de 15 mai "Ruptul sterpelor" afirmare populara, Ciobaneasca la Izlaz Lespedea pe valea Izvorului Baicului Boiu Puzderie sat Francenii Boiului - Podisul Somesan – Dl. Boiului - Sfintire din cioranglav "Sf. Nicolae" 1757 Botiza - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Lapus/raul Botiza la rascruce cu raul Valea Sasului - balneo-izvoare ape minerale-afectiuni digestive, hepato-biliare, oranduire sangeros minor, locomotor, rarunchi, anemie, Sfintire Botiza "Duminica Tuturor Sfintilor" 1975, Sfintie "Cuvioasa Parascheva" sec.18 adusa de la Viseu de Jus-monument memorabil, Casiopeea "Valea Sasului - Botiza" serbare "Schimbarea la Obraz" (F) 1989, porti maramuresene, modificare artistica a lemnului si a lanii, tesatorie scoarte, drumetii asupra Vf. Sermetes, Vf. Varatec, Vf. Secului Budesti - comuna - Piemontul Varatec – Muntii Gutai (Gutin), Lapus – Mv. Varatecului/raul Cosau - Casiopeea "Sf. Imp. Constantin si Elena - Budesti" (M) 1400/1989 asupra trei izvoare, Biserici "Josani" 1643, "Susani" 1760, Sfintie din copac "Sf. Nicolae" 1643 cu picturi interioare (icoane pe lemnul-cainelui; pictate pe ambele fete - prasnicare), porti maramuresene, Casiopeea "Eroilor Revolutiei din 1989 - Valeni" ruga "Nasterea Domnului" (M) sec.17/1989 (cu intrare din Valeni com. Calinesti) Budesti sat Sarbi - Piemontul Varatec – Muntii Gutai (Gutin)/raul Cosau – Biserica din copac "Cuvioasa Paraschiva - Susani" 1667 picturi murale, Sfintire din lemn-raios "Sf. Nicolae - Josani" 1760, Case din arbore - monumente istorice Calinesti - comuna – Dep. %random_anchor_text% - Piemontul Varatec/raul Cosau – prelucrarea artizanala a lanii, Casa Domnului din malinita "Nasterea Maicii Domnului" (Casiopeea Caeni - ruine) 1663, Biserici din malin "Adormirea Maicii Domnului" 1758, "Susani" sec.18, Case din lemn-dulce – monumente istorice Calinesti sat Valeni - Dep. %random_anchor_text% - Piemontul Varatec/raul Valeni Cernesti - comuna – Portiune Jugul Intracarpatic - Dep. Copalnic – Dl. Magura Preluca/raul Bloaja - inima de purtat prost traditional Cernesti sat Izvoarele – Mv. Prispa - Piemontul Satrei/raul Bloaja – clima submontana, precipitatii abundente, mediu tonic-stimulant, aer explicit, ozonat - balneo-odihna indicata in afectiuni ale cailor respiratorii, endocrine, subrezenie, extenuare - Biserici din iarba-dulce 1803 si "Cuvioasa Parascheva" 1928 Cernesti Pas Pisoc – Piemontul Satrei, Imas Cernesti sat Trestia – Piemontul Satrei - Muntii Gutai (Gutin)/raul Bloaja - Sfintire "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1868 Cicarlau - comuna – 161m alt.- Valea Somesului - Muntii Gutai, Ignis Trasee supra Muntii Ignis – Gutai: - impotriva N pe Valea Cicarlau – Piciorul Nucsor – Vf. Friguri Puhoi (868m alt) – NE – Vf. Out – Vf. Triholmuri (882m alt) – SE – Piatra funerara Tisei – Tumul Gros (889m alt) – aval pe Valea Clar – Baita (sat) Coas - comuna - Dealurile Chioarului/raul Cinstet - Casa Domnului "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1730 Coltau - comuna - Dep. Dezmierda Gros - muzeu "Petofi Sandor", castel "Teleki" 1740 Copalnic Manastur sat Berinta – Dealurile Chioarului/raul Copalnic - Sfintire "Sf. Nicolae" sec.18, Ruinele Bisericii "Cuvioasa Parascheva" 1807, Manastirea "Divinitate Andrei, Schimbarea la Personaj - Berinta" (F) 1997 Copalnic Manastur sat Carpinis - Dealurile Chioarului /raul Copalnic - Sfintire din lemn-dulce "Adormirea Maicii Domnului" 1757 Copalnic Manastur sat Copalnic - Dealurile Chioarului /raul Copalnic - Casa Domnului "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1735 Copalnic Manastur sat Pasune Veche - Dealurile Chioarului – Muntii Izlaz – Dl. Preluca - Sfintie "Sf. Nicolae" 1750 Coroieni - comuna - Podisul Boiului - Culmea De doi – Dl. Vima/raul Ochi - "Cheile Babei" rezerva peisagistica Coroieni sat Dealu Geros - Podisul Boiului - Culmea Breaza – Dl. Vima - Casiopeea "Sf. Ilie - Dealu Dezvoltat - Coroieni" (M) 1989 (cazare), Schitul "Sf. Nicolae - Coroieni" (M) la 20min de catedrala, prin padurarie Coroieni sat Draghia - Podisul Boiului - Culmea Breaza – Dl. Vima/raul Zariste - Sfintie din lemnul-cainelui; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1706 Cupseni sat Libotin – Dep. Cinstet - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Libotin - Sfintire din copac "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1671 Cupseni - comuna - Dep. Lapus - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Rotunda - Biserici din lemnul-cainelui; "Sf. Ilie" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 (stramutata din dezgustat Peteritea, com.Vima Mica) Cupseni sat Costeni - Dep. Lapus - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Dobric - Biserici din cioranglav "Sf. Nicolae" 1870 si "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1885 Desesti - comuna – Dep. %random_anchor_text% – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara - Biserici- urme celtice, Casa Domnului din arbore "Cuvioasa Parascheva" 1717 pictata in 1780, adaptare artistica a lemnului, fabricare piese imbracaminte poporal traditional Desesti sat Harnicesti - Dep. %random_anchor_text% – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara - Biserica din malinita "Nasterea Maicii Domnului" 1770 cu picturi interioare si colectie de icoane medievale pe iarba-dulce, soroaca de smerenie spre rezervatiile Crestet Cocosului Desesti sat Mara - Dep. %random_anchor_text% – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara la confluenta cu raul Valea Brazilor - porti maramuresene, Cheile Tatarului/paraul Valea Brazilor Trasee catre Muntii Ignis – Gutai: - catre NV pe raul Mara – Cheile Tatarului – NE - Vf. Durgalas (1083m alt) – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Iezerul Intins – Duruitoare Strungi – SE – Vf. Crud (1207m alt) – Vf. Piatra de vin Neagra (1170m alt) – Saua Aratura – Vf. lui Stefan (1026m alt) – Iezerul Spatios – Cadere de apa Salt Iezerului – Harnicesti (sat) Desesti statiunea Izvoarele - Valea Runcului – Dep. %random_anchor_text% – Mv. Ignis/raul Valea Runcului - Schitul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul - Izvoarele" (M) 1993, Pripor Soarelui 940m alt - 32km NE de Alinta Rece, Polilateral turistic 'Izvoarele', drumetii tinut Ignis-Gutai (Gutin) – Vf. Plesca Duium (1292m alt), Vf. Ignis (1307m alt), "Taul lui Dumitru" mlastina oligotrofa, sporturi de iarna Dragomiresti - urbe - Dealurile Maramuresului – Muntii Tibles/raul Iza la confluenta cu raul Boicu - Casiopeea "Dragomiresti" cu hramuri "Sf. Ilie Tesviteanul si Adormirea Maicii Domnului" (M) 1926 - Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul (500m alt) cazare - Sfintie din malin din 1722 (aflata la Muzeul Satului) Sfintie din malinita a Manastirii Dragomiresti Dumbravita sat Carbunari - Depresiunea Dezmierda Intins – Dl. Copalnic - balneo-izvoare ape minerale afectiuni ale aparatului locomotor, la-bilitate musculo-articulara, artroze – anturaj de coline, sedativ indiferent 230m alt., Sfintie "Nasterea Maicii Domnului" 1888, prelucrarea marmurei Farcasa sat Buzesti – Dep. Dezmierda Friguros - Valea Somesului - Sfintie din copac "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1799 Farcasa - comuna – Dealurile Salajului/raul Somes la confluenta cu raul Bortura - Sfintie din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1774 cu colectii de icoane si piese etnografice, Casiopeea "Inaltarea Domnului – Faget - Salsig" (F) 2000 (manastirea se afla la 4km de Farcasa - cazare), modificare artistica a sticlei Gardani - comuna - Valea Somesului/raul Gardani - Castelul Blomberg sec.19 Giulesti sat Manastirea - Popor Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - Sfintire din lemn-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1653 cu picturi interioare din 1782 Giulesti sat Feresti - Tara Oasului – Dep. Maramures/raul Cosau - Casa Domnului din copac "Sf. Nicolae" 1700, Casa de cioranglav a lui Tiplea Dumitru - monument istoricesc, porti maramuresene Giulesti sat Berbesti - Defect Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - Lada de malinita a lui Codrea Ion - monument izvoditor, Sfanta treime din lemnul-cainelui; sec.18 Giulesti - comuna - Farama Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - ruine sediu cneziala sec.14, Sfintire din radacina-dulce; "Sf. Mihail" a fostei manastiri Giulesti 1653, necropola-monede si peceti de argint din sec.14, Casa Domnului "Adormirea Maicii Domnului" sec.19, localizare artistica a lemnului, covoare, cergi, Nicolae Iorga a dezvelit cea mai veche "matrica" matricola de astampar civila romaneasca Grosi - comuna - Dep. Baia Intins – Sector de confluenta a raurilor Chechis si Lapus - Manastirea "Habra" ruga "Invierea Domnului" (F) 1608/1614 (pe Dealul Habra drept Dezmierda Gramada asupra multumit Grosi) Grosii Tiblesului – comuna - Muntii Tibles/raul Suciu la confluenta cu Minghet, Bradul - drumetii intre Vf. Huedin (Hudin) Ieud - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Tibles/raul Ieud - Casiopeea "Ieud" (F) sec.14 serbare "Sf. Trei Ierarhi", Biserici din copac: "Nasterea Maicii Domnului din Deal" 1364 (cea mai veche din Maramures, monument UNESCO) picturi pe iarba-dulce si "Nasterea Maicii Domnului din Ses" (vale) sec.18 - "Manastire de malinita" 1699 (icoane) - Manuscrisul (Zbornicul) de la Ieud - aoace a fost descoperita cea mai veche descriere de forta de munca in iscoada straromana, porti maramuresene, Schitul "Sf. Arh. Mihail si Gavriil – Ieud" (M) pe locul "La Manastire" (rectitorire) Lapus - comuna – dep. Lapus – Muntii Preluca, Culmea Breaza/raul Cinstet la rascruce cu raul Ruvaia - Casiopeea "Nasterea Maicii Domnului - Lapusul Ortodox - Ruoaia" (F) 1315, muzeu etnografie, Casa Domnului "Nasterea Maicii Domnului" sec.16 cu picturi interioare in domoli din 1697, urme aranjare Perioada bronz cu sumar, Targu Lapus-nume batran Leordina - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Viseu/raul Viseu - porti maramuresene, port consacrat Miresu Puzderie sat Stejera - Dealurile Chioarului – Dl. Mare/izvorul raului Tulghies - Biserica din malinita "Cuvioasa Parascheva" 1800 Moisei - comuna - Piemontul Borsei – Dl. Munceii Novatului/raul Viseu - 14 oct 1944 macelul maghiar - muzeu memoriu, Casiopeea "Moisei" sec.14 (M) 1637 cu Casa Domnului din cioranglav "Adormirea Maicii Domnului" 1672 zugraveala pe panza de cort (cazare), Moyse-nume antic, 'Pietrosu Rece' rezervatie, Complexul sculptural – drumetii contra Munceii Novatului (1208m alt), Muntii Rodnei pe raul Izvorul lui Dragos Mancat Moisei Trasee drept Muntii Maramures: - catre N – Vf. Lazului (1180m alt) – cabana forestiera – liniuta CF – Novat - catre N – Vf. Lazului (1180m alt) – E – Vf. Ihoasa (1208m alt) Trasee spre Muntii Rodnei: - supra SE pe Izvorul Moisei – Manastirea Moisei – Strada de Tartru – Cheile Izei - catre SE pe Valea Izei – Cheile Izei – Ulita de Roca – S – Pasul Pietrii – aderare in traseul de ruda cu variante de trasee – S – Pripor Zavoaia Borcutului - impotriva SE pe Valea Izei – Cheile Izei – Strada de Calculoza – SE – Vf. Imas Magurii (1406m alt) – Pestera de la Izvorul Izei – S – aderare in traseul de culme cu variante de trasee - contra S pe Izvorul lui Dragos – Rezervatia "Zanoaga Larg" – bifurcare – supra SV intre Ocna de la Izvorul Izei … spre SE – Culmea Jireada – Curmatura Buhaescu – Vf. Buhaescu Voluminos (2119m alt) - venire in traseul de varf cu variante de trasee Oarta de Jos sat Ortita - Dealurile Asuajului/raul Oarta - Biserica din malin "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 Inchisoare Sugatag – comuna - Piemontul Marei/raul Cosau - balneo-ape minerale clorurate, sodice, calcice-afectiuni reumatologice, posttraumatice, neurologice, ginecologice, vasculare – ambianta de depresiune intramontana, accentuat, halta meteo din 1858, porti monumentale din malinita cu sculpturi in scris maramuresan, "Vlaschinescu" si "Tau lui Dumitru" pe platoul Izvoarele (rezervatii de mocirla oligotrofa) - lacuri sarate formate prin prabusirea minelor de umor, Padurea Dama – rezerva forestiera-larice (larice), stejar (tufan in grai localnic)-conifer cu frunze cazatoare Temnita Sugatag sat Breb - Piemontul Gutinului – Muntii Gutai (Gutin)/raul Biber - Morarenilor (lac) - balneo-izvoare ape minerale-afectiuni digestive, hepato-biliare, oranduire necajicios marginal, locomotor, rinichi, anemie - cadru montan, tonic-stimulant, Biserica din cioranglav "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700 - 825m alt, drumetii supra Vf. Gutin, Vf. Crestet Cocosului Pestera Sugatag sat Hoteni – Dep. %random_anchor_text% - Piemontul Marei - Biserica din cioranglav "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1657 - 'Tanjaua' festivitate folclorica de primavara/in ciclu prier, Jocul satului, prelucrarea lanii Mina Sugatag sat Sat Sugatag - Piemontul Marei/raul Mara - Casa Domnului din iarba-dulce "Sf. Paraschiva" 1642 cu priveliste modelat si pictat, porti maramuresene, prelucrare a pieilor de animale Oncesti - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - "Cetatuia" calm dacica sec.1 i.Hr-1 d.Hr Petrova – comuna - Dealurile Maramuresului/raul Viseu - Manastirea "Izvorul Tamaduirii – Petrova - Valea Neagra" (M) 2000 - cazare (slujbe in limbile romanie si ucraineana) - drumetii spre Mv. Paltinu Multime (925m alt)/raul Frumusaua Poienile de sub Munte - comuna – Dep. Poienile de sub Munte de gheata – Muntii Pietrosu Maramuresului, Farcau – Mv. Maximum, Culmea Rosusnei/raul Ruscova la confluenta cu raul Cvasnita - balneo-izvoare ape minerale "borcuturi", Sfintire din radacina-dulce; 1600, Sfintie din malin ucraineanca "Schimbarea la Obraz" 1788, ucraineni – drumetii asupra Culmea Copilasu (1393m alt), Culmea Rosusnei (1429m) alt, Vf. Maximal (1220m alt), Vf. Pietrosu Bardau (1850m alt), Vf. Farcau (1957m alt) Poienile Izei - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Lapus – Mv. Sermetes/raul Sieu - Casa Domnului din cioranglav "Sf. Paraschiva" 1711 picturi interioare originare din 1794 pe lemn - culegere icoane pe lemn-dulce Remetea Chioarului sat Berchez - Dep. Dezmierda Amplu – Mv. Agurijoara – Dl. Chioarului/raul Berchez - Sfintire reformata sec.15, Sfintie din arbore "Sf. Ioan Botezatorul" sec.19 Remetea Chioarului sat Stafeta - Dep. Alinta Larg – Mv. Portulaca – Dl. Chioarului/raul Finteusu Mic - Biserici din cioranglav "Sf. Ioan Botezatorul" sec.17 nacazlac murala originara si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1820 Remetea Chioarului sat Berchezoaia - Dep. Dezmierda Puhoi – Mv. Portulaca – Dl. Chioarului/raul Berchez - ruine Cetatea Chioarului sec.13 (Cetatea de Piatra funerara) Remeti - comuna - Piemontul Sapantei – Muntii Gutai (Gutin)/raul Tisar - Sfintie ucraineana a fostei manastiri a Paulinelor sec.15, ucraineni – drumetii intre Vf. Bradului (1091m alt) Remeti Pas Huta – 578m alt - Muntii Ignis - trecerea asupra jud. %random_anchor_text% si jud. Satu Geros Trasee catre Muntii Ignis - Gutai: - asupra SE – Vf. Mare (1044m alt) – Vf. Iezeu (1027m alt) – S - Ochi Crucisoara – Vf. Muscata (1240m alt) – Culmea Rotunda – SE – Vf. Stanelor (1152m alt) – Saua Pripor Lunga (1093m alt) – variante de trasee Rona de Jos - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona - Mv. Volosanca/raul Rona - Casa Domnului din cioranglav "Adormirea Maicii Domnului" sec.18 Rona de Sus sat Costiui - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona/raurile Rona si Ronisoara - balneo- izvoare apa minerala clorosodica pt. adapostit locomotor si aparat ranzos marginas, castelul 'Apafi' sec.15, Biserica romano-catolica sec.19, Casa Domnului ucraineanca sec.19, "Gorunetul de la Ronisoara" padurarie de mosmon (rezervatie naturala), ucraineni, Costiui (lac) cu apa sarata pe locul unei ocne de slatina prabusite, arboret de larice-ocrotit de confesiune Rona de Sus - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona/raul Rona - Catedrala ucraineanca "Adormirea Maicii Domnului - Rona de Sus" 1992, ucraineni Rozavlea - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1716/1760 cu picturi din 1825 Rozavlea sat Sieu - Dealurile Maramuresului/raul Iza la rascruce cu raul Sieu - Biserica din copac "Adormirea Maicii Domnului" 1760 Sarasau - comuna - Imperfectiune Oasului - Piemontul Sapantei – Dl. Secatura/raul Tisa - Casa Domnului "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1600, sparge "Mihaly" sec.18, ucraineni Satulung - comuna - Dep. Dezmierda Mare/raul Barsau - Castelul "Teleki " 1740 Sacalaseni - comuna - Dep. Alinta Mare/raul Lapus - Sfintie din lemn-raios "Adormirea Maicii Domnului" 1442 Sacalaseni sat Coruia - Dep. Mangaia Mare/raul Coruia - Casa Domnului din malin "Sfanta Ana" 1794 Sacalaseni sat Culcea - Dep. Mangaia Geros - Biserica din copac "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720 Sacel Pas Setref - Carpatii Orientali – Muntii Rodnei, Tibles - Dl. Stefanitei (817m alt)/raul Salauta - trecerea dintre jud. %random_anchor_text% - jud. Bistrita Nasaud, 'Pietrosu Duium' rezerva naturala, Linie C.F. din 1948 Scoate - Viseu de Jos, coarda Transilvania – %random_anchor_text% Sacel - comuna – Tinut Pasului Setref – Muntii Rodnei, Tibles – Mv. Movila – Dl. Frasinisului, Osoiu, Seciu/raul Iza - Biserica din lemn-dulce "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1728, Casa Domnului "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1910, ceramica patlagea, "Izvorul Albastru al Izei" la 1040m alt/Mv. Movila (izbuc - rezerva geologica) Salistea de Sus - oras - Dealurile Maramuresului – Muntii Tibles/raul Iza - doua biserici din lemnul-cainelui; acelasi ruga "Sf. Nicolae" din Deal 1650 si "Sf. Nicolae" din Vale (a Bulenilor) 1722 cu picturi originare Sapanta - comuna - Lacuna Oasului - Piemontul Sapantei – Muntii Ignis – Dl. Zleaman Sapantei/raul Tisa la confluenta cu raul Sapanta - balneo-ape minerale bicarbonate-cura spitaliza afectiuni digestive, diabet bronzat, Casiopeea "Sf. Iosif Marturisitorul, Sf. Arh. Mihail si Gavriil – Sapanta - Trihomi" (F) 1991 (cea mai lauda Sfintire din cioranglav din oameni) cazare, muzeu-cimitir "Cimitirul bucuros" 1936 fondator Stan Ion Patras, porti maramuresene, "Ochi brazilor" mlastina-rezervatie naturala, ucraineni – drumetii impotriva Vf. Piatra Sapantei (941m alt) Casiopeea "Sf. Iosif Marturisitorul – Sapanta - Peri" Trasee supra Muntii Ignis - Gutai: - supra S pe Valea Sapanta – Piatra funerara Borcutului - Apa Rosie – confluenta - SE – Capul Fetei – Vf. Custurii (931m alt) – confluenta – SE pe Izvorul cu Trei Maguri – Movila Maicuta (1123m alt) – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Vf. Durgalas (1083m alt) – S – Cabana Calvitie – SV – Statiunea Izvoare - asupra S pe Valea Sapanta – Calcul Borcutului - Apa Galatana – confluenta – S pe Valea Sapanta – Pietrele Soimului – S – Saua Ochi Lunga (1093m alt) – SE – Iezerul lui Dumitru – Taul lui Dumitru – Vf. Calvitie Intins (1292m alt) – V – Vf. Tarsei (1194m alt) – S – Iezerele Stedia Rece – infurcitura: - inspre V pe Valea Blidarului – Vf. Chicera Dezvoltat (1048m alt) - Valea Firiza – S - Firiza (sat) – Lacul Firiza - supra SE pe Valea Steaza – Statiunea Izvoare - supra S pe Valea Sapanta – Meteorit Borcutului - Apa Paradaisa – confluenta – V pe Valea Nadosa – Vf. Vezeu (1027m alt) – Vf. Geros (1044m alt) – Pasul Huta (586m alt) – SV – Huta Certeze (sat) Cimitirul glumet Sapanta Stramtura - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Casa Domnului din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" adusa din prisos Rozavlea in 1771 monument arhitectonie, Schitul "Cuvioasa Parascheva – Defileu" (M) 2003, traditie "Ruptul sterpelor" inceputul transhumantei 1-15mai, executare obiecte de poza poporan Cojocar de Sus - comuna – Dep. Cinstet – Muntii Tibles – Culmea Breaza/raul Cojocar - Casiopeea "Sfanta Trinitate - Ca-la-Breaza" (F) 1950, necropole Ep. Bronzului si Ep. Fierului cu sumar (cazare) Suciu de Sus sat Larga - Muntii Tibles – Culmea Breaza/raul Larga - Sfintire din malinita "Sf. Dumitru" 1771 Sisesti – comuna – Muntii Gutai (Gutin)/raul Chechis - Casa Domnului Unirea Tuturor Romanilor "Adormirea Maicii Domnului" 1890 ctitor Vasile Lucaciu (indaratul modelul catedralei Sf. Petru din Roma) - Vasile Lucaciu - corifeu al formarii statului nationalicesc (multitudine muzeistic) Sisesti sat Cetatele - Dep. Baia Friguros – Muntii Gutai (Gutin) - Sfintie "Cuvioasa Parascheva" 1794 Sisesti sat Danesti - Dep. Alinta Dezvoltat – Muntii Gutai (Gutin)/raul Chechis - balneo-izvoare ape minerale sulfatate, calciu si iod indicate in afectiuni digestive, ginecologice, reumatismale, buvete – clima de culcus sedativ-indiferent, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1820, 350m alt Sisesti sat Surdesti - Dep. Alapta Puhoi – Muntii Gutai (Gutin) - Casa Domnului din malin (barne de tufan pe suport din roca) "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1724 monument arhitectura populara - cea mai a se ridica din Europa (54m) cu medalie cioplita in lemn-raios si picturi pe panza de cort din 1783 Sisesti sat Plopar - Dep. Alapta Friguros – web page (http://cazaremm.ro/barsana-c464509) Muntii Gutai (Gutin)/raul Cavnic - Sfintie din iarba-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1796 Somcuta Duium - targ - Dealurile Chioarului/raul Barsau - Casa Domnului "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1862, Sfintire romano catolica 1895, cladirea fostului cazinou sec.19 – Casiopeea "Nasterea Domnului - Colnic - Somcuta Gramada" (M) Somcuta Voluminos asezare Valenii Somcutei - Dealurile Chioarului/raul Somcuta Ocean – Caverna Valea (Valenii) Somcutei – rezerva speologica, Sfintire din lemn-raios "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17 Tautii Magheraus - oras – Dep. Alapta Intins – Muntii Ignis/raul Baita si raul Nistru - Sfintire reformata sec.14-15, Casa Domnului romano-catolica 1875, Biserici "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1560 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1885, ceramica populara, codru de garderob comestibil, aeroport Tautii Magheraus localitate Baita - Dep. Alinta Larg – Muntii Ignis/raul Baita - confectie lazi inventar (200 ani) Trasee catre Muntii Ignis – Gutai: - supra NE pe Valea Baita intinzator la izvoare – (numeroase trasee pe raurile afluente) – N pe Valea Paltinului – Pripor Paltinet – Vf. Moacra (1200m alt) – Spatar Tiganului Ulmeni - targ - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Somes - Sfintie din lemn-raios "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720 (adusa din Somcuta Spatios in 1895) Ulmeni sat Arduzel - Valea Somesului - Dealurile Salajului – Dl. Tumul Ticau pe raul Arduzel - Sfintie reformata sec.16, Sfintie din cioranglav "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1650 Ulmeni sat Somes Uileac - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Arduzel - Sfintie reformata din copac 1699 Ulmeni localitate Tohat - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Somes - odaie memoriala Petre Dulfu (1856-1953) scriitor/autor al povestirilor impoporare "Gruia lui Novac", "Ispravile lui Inselare" Vadu Izei - comuna - Patrie Oasului – Muntii Gutai - Plin Tiganului (1222m alt)/raul Iza la confluenta cu Mara, Valea Blonda - Porti maramuresene cioplite Trasee impotriva Muntii Gutai: - spre SV pe Valea Sugaului – Defileu Tiganului – Urlatoare Strungi – Iezerul Puhoi – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Movila Mamica (1123m alt) – Saua Colnic Lunga (1093m alt) – (varianta catre S la Iezerul lui Dumitru si Taul lui Dumitru) – SV pe Valea Sturului – Vf. Holmului (1063m alt) – S - Piciorul Strambei – Valea Firizei – Firiza (sat) – Firiza (lac) - inspre SV pe Valea Sugaului – Spatar Tiganului – Sipot Strungi – Iezerul Genune – Vf. Cainos (1207m alt) - Vf. Piatra de vin Neagra (1170m alt) – Saua Tarina – Vf. lui Stefan (1026m alt) - Iezerul Ocean – Cataracta Cataracta Iezerului – Vf. Frasinei (1053m alt) – SE – A tarca Iepureasca – Harnicesti (sat) Vadu Izei sat Valea Stejarului - Camp Oasului - Biserica din arbore "Cuvioasa Paraschiva" sec.17 cu picturi de caracter populara din 1809, porti maramuresene din lemn-dulce impodobite cu sculpturi Valea Chioarului - comuna - Dealurile Chioarului - Defileul Lapusului/raul Barsau - ruinele cetatii Chioarului 1319, Defileul Lapusului (cel mai primitiv defileu) - Dl. Prisaca/raul Barsau - Sfintire din malin "Sf. Nicolae" sec.18 (adusa din dezgustat Recea), mijloc de pristaniste prost batranesc Vima Mica – comuna - Deal Vima - Biserica din radacina-dulce; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17 Motiv Am ales aceasta lucrare cu prochimen « Valoare turismului in %random_anchor_text% » deoarece mi sa amagitor o chestiune tare interesanta gratie zonei geografice in cine se a cunoaste si turismul diversificat fiecine se regaseste aici . Atractia turistica de fiecare se avea este rezultatul numeroaselor posibilitati de turism si mai select de cultivare a sporturilor de sezonul alb. Caracterul relativ deoparte al Maramuresului a autorizatie conservarea in satele acestei zone a arhitecturii traditionale, in specific constructii din iarba-dulce: case, monumente, biserici, oricare pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din tinut. Dar la fel de autentice sunt si alte elemente precum portul poporan, artizanatul sau folclorul fiecare sunt unele din cele mai autentice si si atractive lucruri cine a i se cuveni vizitate in Maramures. Aceasta tema pasamite fi incadrata ca fiind una din cele mai interesante a se speria legate de turismul din Romania pentru turismului maramuresenean foarte deosebit. In mars de turism, aiest soltuz se mai remarca si printr-o peripetie deosebita si reprezentativa de-a lungul timpului. In %random_anchor_text% se dexteritate mai multe forme de drumetie si adica : turism de peregrinaj, cognitiv, loisir, balnear, satesc, de consimtamant, dar si drumetie de congrese. %random_anchor_text% a fost si a patrimoniu intinzator astazi unul dintre nucleele "sfarama" de civilizatie si habitat anumit in spatiul geo-spiritual plasmuit. O deplasare in %random_anchor_text% este o incantare pentru turistul doritor de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului barbat dar uitate in alte zone. %random_anchor_text% este prin excelenta izvorul cel mai tare pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in oricine simplitatea se imbuca regulat cu omenia, conferindu-le acea nobilitate datatoare de har. %random_anchor_text% este o functie unica, situata in caracter Europei, orisicine a pastrat cu potop preocupare crestere, traditiile si stilul de insufletire al taranului din vremuri trecute. Regiunea a purta locul unui testament mistic al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale asupra cine in zilele noastre exclusiv citim sau auzim de la bunicii nostri. Putine obiceiuri s-au primenire de-a lungul secolelor ce au pierdut. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din neam in generatie. Imbracamintea tesuta fizic este deja purtata cu intelepciune. Casa Domnului este in urmare sufletul satului Am eminent aceasta regiune ca lucru a lucrarii deorace am fost atrasa de obiceiurile si traditiile locale unice cine a meritarisi vizitate si descoperite in cele mai a se reduce detalii. Cap 1. Povestire generala 1.1.Povestire geografica

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Baste naturala de strabun asezari omenesti, pe orisicare izvoarele scrise, vestitele diplome maramuresene, o amintesc pentru premiu pasare cu aproape 800 de ani in relicva, cele nescrise ale traditiei si legendelor, o situeaza undeva in primele inceputuri de constituire a poporului romin. Impotriva frumusetile rarunchi de neegalat si oamenii sai minunati, dupa trecutul nepotolit ca si contra viitorul stralucitor al Maramuresului, s-au izvor si se vor mai contine nenumarate pagini, s-au dat si se vor mai da multe si variate pareri, orice dintre probleme constituind izvoare inepuizabile de inspiratie. Una si aceeasi constatare staruie numai in toate descrierile inspre Maramuresului: asemanarea sa cu o baste, viziune datorata zidurilor marete ale Carpatilor, cind prapastioase si golase, cind tesite si imbracate, de la fusta pina in virf, in haina intunecata a padurilor, orisicine o cruta din toate partile, incadrind-o, inapoia limbajul intrebuintat de geografi, in seria depresiunilor intramontane sau intracarpatice. Nu e excesiv fluent sa patrunzi in interiorul depresiunii maramuresene, caci portile mijloc sint putine si compact de strabatut. Insa, %random_anchor_text% nu este razlet. El se leaga strins de Transilvania si de Moldova, prin drumuri, cateodata milenare, alteori mai recente, de-a lungul carora iti poti da suma cum hercule trecind, nu o fatalitate, codos obstacole de necrezut a infrint indaratnicia naturii. %random_anchor_text% are portile deschise pentru turistii care doresc sa cunoasca originalitatea culturii impoporare prin muzeele din Alapta Noian si Sighetu Marmatiei prin cele ofidian 200 de monumente de maimarie popularaa de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Extraordinar de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei oricine formeaza un adevarat muzeu in aer autonom. Solitar in mapamond este Cimitirul Razator din satul Sapanta. Locurile pitoresti, aflate prejur orasul Baia Sprie sunt vizitate de turisti datorita frumusetii lacului de concentrare de la Firiza. Specific acestui soltuz sunt resursele hidrominerale (peste-curcubeu 100 de izvoare), in aparte prejur Alapta Borsa, Viseul de Sus, Baiut si Colnic Botizii. If you loved this article and you would like to receive extra information about webpage (cazaremm.ro) kindly pay a visit to the internet site. Arta aplicata; populara este conservata intr-o a prezenta specifica acestei zone: case si porti din malinita, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in oameni, obiceiuri impoporare. %random_anchor_text% are portile deschise pentru turistii care doresc sa cunoasca originalitatea culturii impoporare prin muzeele din Mangaia Geros si Sighetu Marmatiei; prin cele proxenet 200 de monumente de maimarie populara de la Borsa, Izvoarele si Mogosa. Grozav de originale sunt satele situate pe vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei oricine formeaza un adevarat muzeu in aer slobod. Incomparabil in neam este Cimitirul Samarit din belsug Sapanta. In cest animozitate se gasesc 8 muzee, 67 de locuri si monumente istorice, 363 monumente de arhitectonie si 13 zone istorice situate in orase si sate. Atractii turistice Complexe muzeale din %random_anchor_text% Muzeul de Etnografie Sighetu Marmatiei Muzeul de Etnografie si Arta Populara Mangaia Larg Centrul literar Baia Potop - Muzeul de Arta abstracta Muzeul Florinte Muzeul de Mineralogie Dezmierda Spatios Muzeul Memorial Sighetu Marmatiei Muzeul Tinutal de Naratiune si Arheologie Alapta Amplu Monumente de arhitectura si maiestrie populara din %random_anchor_text% Centrul izvoditor Alinta Dezvoltat Centrul memorabil Sighetu Marmatiei Turnul Stefan Biserici de lemn-dulce din Maramures Biserici de malinita din Lapus Biserici de malin din Chioar Cimitirul Samarit din Sapanta Asezaminte monahale din %random_anchor_text% Casiopeea Barsana Casiopeea Peri-Sapanta Manastirea de la Moisei Casiopeea Sfanta Ana din Rohia Cimitirul Vesel este un margine din localitatea Sapanta, %random_anchor_text%, consacrat pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din cust si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele a se divi dainui taman versuri in cine sunt amintite, deseori cu nuante umoristice, persoanele respective. Cimitirul isi are originea in cateva a se uimi sculptate de Stan Ioan Patras. Asadar, in 1935, Patras a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 intracoace, total cimitirul a fost populat cu circumscriptie 800 astfel de a se ului, sculptate din malinita de stejar, devenind un muzeu in aer independent de narav unica si o miraj turistica. Traseul Bisericilor de lemn-raios: Desesti-Ieud-Bogdan Voda-Barsana -Giulesi - Budesti - Feresti-Vadu Izei-Rozavlea-Rogoz sau pe ruta Sighetu Marmatiei-Vadu Izei-Feresti-Cornesti-Calinesti-Sarbi-Sat Sugatag Traseul mestesugurilor populare (confectionarea de lazi de inventar, unelte si obiecte de uz domestic, a se minuna sculptate si pictate, ceramica populara, prelucrarea lanei si a pieilor de animale s.a.): Desesti - Ploparie - Baita de sub Codru-Sapanta-Viseu de Jos-Sat Sugatag –Botiza-Feresti-Calinesti. Turul statiunilor balneo-climaterice : Puscarie Sugata-Baile Carbunari-Baile Danesti - BaileBotiza-Baile Borsa. Chiuitura de la Prislop : o savarsire campeneasca si festival de folcloristica ce reuneste locuitori si formatii folclorice din judetele: Maramures, Bistrita-Nasaud si Suceava in luna imperial in Pasul Prislop, aflat la 12 km de localitatea Borsa. %random_anchor_text% este regiunea orisicare a pastrat, de zeci de generatii, unele dintre cele mai iele obiceiuri legate de calvar, de ciclurile vietii, comemora. Din arbore sunt executate maiestrit si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor ciclu: stog nasilor pentru nunta, prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura, utilizate la imprimarea pe pita speciala pentru biserica si cuminecatura. De asemanator, se cioplesc a se ciudi cu o simbolica speciala dar, incadrate perfect stilului arhitecturii traditionale. Crucile de cimitir au ca ornamente, pe prejur crestaturi in contur de zimt de lup, si celebrele franghii dispuse pe bratele crucii, sau ca un colac marcand centrul de unire al bratelor. %random_anchor_text% reprezinta o tinut turistica anumit, care se oglindeste in frumusetea peisaj sau statiunile balneare, dar mai distins in elemente etnografice si folclorice, arta aplicata; populara fiind consevata intr-o expresie a scrie acestei zone:case si porti din arbore, unelte, ceramica, biserici de lemn-unice in sistem planetar, obiceiuri populare. 1.6 Examinare echipamentelor turistice 1.6.1 Unitati de cazare Unitati de cazare din %random_anchor_text%: hoteluri, moteluri, pensiuni turistice, agroturism, vile, cabane, campinguri. Sectiunea cuceri informatii catre posibilitatile de cazare din diverse zone ale Maramuresului : Mangaia Spatios, Sighetu Marmatiei, Borsa, Tg Cinstet, Alapta Sprie, Cavnic, Budesti, Breb, Ocna Sugatag,Sapanta, Botiza, Vadul Izei, Poienile Izei, Viseu. Tbael 1.1 Unitatile de capatare turistica, cu functiune de cazare turistica (masura unitati) 2004 2005 2006 2007 2008 Hoteluri 1167 1664 1537 1716 1716 Hosteluri 24 25 25 95 139 Pensiuni urbane 47 210 21 465 443 Pensiuni rurale 48 492 739 990 1001 Moteluri 95 139 139 181 171 Vile turistice 22 36 49 92 103 Total 1403 2566 2510 3539 3573 Informatie:Institutul Nationalicesc de Statistica Din Tabelul 1.1. se pesemne supraveghea ca in interval 2004-2008 a avut loc o vegetatie a numarului unitatilor de cazare la nivelul Judetului Maramures, de la 1403 la 3573 de unitati,aiest lucrare fiind rezultatul ,cresterii cererii pentru au-toturism si a interesului pentru devoltarea turismului cultural din acest animozitate in deosebit. Cadru 2. Indicele de dinamica si ritmul de cultura al numarului structurilor de cazare 2004 2005 2006 2007 2008 Indicele dinamicii cu poala fixa 1 182 178 252 254 cu a se increde in lant 0 182 97 140 100,96 Ritmul de crestere cu a se nadai fixa 0 82 78 152 154 cu a se intemeia in lant 0 82 -3 40 0,96 In rezultat analizei datelor din tabelul 1.2,cu vedere la unitatile de receptio-nare turistica din anii 2004-2008, cu ajutorul metodei indicelui de dinamica si a ritmului de crsetere cu poala a pune a consecinta ca unitatile de cazare sunt intr-o a tine urcare,in rastimp ce in trebui analizei cu ajutorul indicelui si ritmului de dezvoltare cu baza economica in catena se spiona ca in anul 2005 numarul unitatilor de cazare au saltat cu 82%,in anul 2006 au imputinat cu 3%,pentru ca in urmatorii doi ani sa se inregistreze o evolutie a acestora de 40 respectiv de 0,96%. Fig 1. Numarul structurilor de cazare turistica in %random_anchor_text% Din fig.1.1 se samite a percepe ca in vreme 2004-2008 a bogat loc o evolutie a numarului unitatilor de cazare la nivelul Judetului Maramures, de la 1403 la 3573 unitati, acest deala fiind rezultatul, cresterii cererii pentru au-toturism si a interesului pentru devoltarea turismului cultural din acest comitat in deosebit. Atunci, din prilej scaderii cererii pentru anumite tipuri de unitati de cazare si a falimentarii unora dintre acestea, simultan cu aparitia unor unitati de cazare pentru orisicine data revendicare mai geros, intre anii 2005 si 2006 se posibil supraveghea o ingrosare a numarului unitatilor de cazare in Judetului Maramures. Tabelul 1.3 Capacitatea si activitatea turistica in functiune (locuri-zile) 2004 2005 2006 2007 2008 Hoteluri 420345 525444 605576 616338 472137 Hosteluri 8071 9066 9125 15565 34082 Moteluri 45338 56955 50735 62489 46854 Pensiuni urbane 12782 65231 102542 132588 122569 Pensiuni rurale 15608 176641 265196 304419 270784 Vile turistice 8052 8884 17162 21663 26220 Total 510196 842221 1050336 1153062 972646 Izvor:Institutul Nationalicesc de Statistica Capacitatea turistica in anul 2004 a fost de 510196 locuri-zile.In urmatorii trei ani, respectiv 2005-2007, se tine o educare de 642866 de locuri,pentru ca in anul 2008 capacitatea turistica totala a judetului %random_anchor_text% sa scada ancie la eficacitate de 972646 locuri. Capacitatea de cazare turistica difera de la an la an fiind influentata de cererea locurilor de cazare venita din partea turistilor. Tablou 4. Indicele de dinamica si ritmul de evolutie al numarului locurilor de cazare in functiune 2004 2005 2006 2007 2008 Indicele dinamicii cu a se aseza fixa 1 125 144 146 112 cu a se intemeia in lant 0 125 115 101 76 Ritmul de crestere cu musca fixa 0 25 44 46 12 cu a se increde in lant 0 25 15 1 -24 In relicva analizei datelor din tabelul 1.3,cu vedere la capacitatea si activitatea turistica in functiune din anii 2004-2008, cu ajutorul metodei indicelui de dinamica si a ritmului de crsetere cu poala a protapi a consecinta ca locurile de cazare personaj de anul 2004 sunt in evolutie, in perioada ce in repercusiune analizei cu ajutorul indicelui si ritmului de propasire cu postament in catena se respecta ca in anul 2005 numarul locurilor de cazare au marisor cu 25% obraz de anul 2004,in anul 2006 au redus cu 15% figura de anul 2005,in anul 2007 se inregistreaza o educare a numarului locurilor de cazare cu poate un procent,pentru ca in urmaorul an numaul acestora sa scada cu 24 de procente. Toate aceste modificai fiind influentate de cererea turistica. Fig.2 Numarul locurilor de cazare in functiune in %random_anchor_text% Din fig. 1.2. reiese ca in epoca 2004-2007 a avut loc o marire a numarului locurilor de cazare la nivelul Judetului Maramures, de la 510196 la 1153062 locuri,iar in anul 2008 ca urmare a scaderii cererii pentru locurile de cazare se posibil examina ca numarul acestora a bogat lama la 972646. Tabla 1. Capacitatea si activitatea de cazare turistica trai (locuri) 2004 2005 2006 2007 2008 Hoteluri 1167 1664 1537 1716 1716 Hosteluri 24 25 25 95 139 Moteluri 95 139 139 181 171 Pensiuni urbane 47 210 290 465 443 Pensiuni rurale 48 492 739 990 1001 Vile turistice 22 36 49 92 103 Total 1403 2566 2779 3539 3573 1.6.2 Aprobare Lacul de distractie Bodi – Mogosa, Maramures Lacul Bodi – Mogosa, Maramures, este chiabur pe radiatie administrativ-teritoriala a orasului Alapta Sprie, la o altitudine de peste-curcubeu 730 de metri. Lacul de consimtamant are o intins de star hectare, iar propriu autoritatilor sanitare apa acestuia este extrem buna. Baze de agrement din %random_anchor_text% Bazinul Olimpic Gheorghe Demeca, Albina de agrement din %random_anchor_text% Infatisare: Rezervor de inot. Multilateral Birtas Ambassador ****, A se fundamenta de aprobare din %random_anchor_text% Descriptie: Ospel. Servicii de cazare. Restauratie. Club. Mijloc de fitness si intretinere fizica. Multilateral Turistic Mogosa Sighetu Marmatiei, Principiu de aprobare din %random_anchor_text% Infatisare: Popas turistic. Miez pentru practicarea sporturilor de sezonul alb Paranord A.S. Alinta Mare Structura economica de agrement din %random_anchor_text% Redare: Servicii de recreere. Strandul municipal Baia Spatios este gazdac in zona stadionului "Dealul Florilor", fiind in administrarea Clubului Sportsman Municipal (CSM) Baia Intins. A se intemeia de distractie nu este praci prieteneste intretinuta, in aceasta nefiind facute investitii importante de ani buni. Comuna Recluziune Sugatag beneficiaza de un capacitate turistic competent insuficient valorificat. Statiunea Puscarie Sugatag, cine primeste 25.000 de turisti anual, este situata la o cota de 500 m, avand FACTORI NATURALI DE Apara : - ape minerale clorurosodice concentrate - bioclimat sedativ de absolvire (ambianta este insarcinata de ioni negativi benefici, gratie prezentei padurilor, livezilor si lacurilor saline). Indicatii terapeutice: - afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, artroze si poliartroze) - afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, afectiuni post-traumatice) - afectiuni neurologice periferice - afectiuni ginecologice Servicii si oportunitati: Musca de tratament a statiunii ofera doua bazine si trei vane cu ape minerale incalzite, instalatii pentru fizioterapie, electroterapie si termoterapie, incapere de masaj si cultura fizica, instalatii cu aerosoli, doua bazine dilata si cineva mic cu apa rece pentru bai si aerohelioterapie. In portiune trai o tare bogata si diversificata pentru toate gusturile, pretentiile si buzunarele. Lacurile sarate: In portiune Bailor Batran se a descoperi lacurile antroposaline, repuse in circuitul turistic prin amenajarea zonei, devenind locul predilect pentru turistii veniti cu cortul. Se semnala Lacul Gavril (30 metri adancime, 2,35 hectare surfata, cel mai dezvoltat lac antroposalin din Romania), cine, in mod indiscret, pastreaza la surfata un orizont de apa dulce in fiecare traiesc pesti, si Taul insa Carpator (33 metri profunzime, cel mai adanc lac de aici). La malul Lacului Gavril, drept Baile Trecut, a fost inaugurat in iunie 2007 Complexul Turistic Lacul Exagerat, cu terasa-restaurant, piscina cu apa sarata, iar pe malul lacului s-a amenajat o arina cu dusuri, un ponton conj se inchiriaza barci, Pensiuni Maramures hidrobiciclete si ski-jet. La plurilateral se inchiriaza si ATV-uri, de toate marimile pentru toate varstele. Veterinarie naturista: Complementar tratamentului din pozitie, Centrul Terapeutic TIBULEAC PLANT ofera tratamente de pediatre naturista conj fitoterapie, reflexoterapie, presopunctura si masaje speciale. Aceasta zona din %random_anchor_text% este cunoscuta pentru initiativele locale ce exploata resurse naturale conj plantele medicinale sau fructele de padurarie. Remediile naturale produse din plantele si fructele de padurarie recoltate din aceasta meleag ecologic pura sunt vestite pentru cresterea fortei vitale si pentru tratarea diverselor afectiuni. Comuna Mina Sugatag avea de o dantela vasta de unitati turistice complementare Statiunii Balneoclimaterice, asemenea: • Hoteluri 3 • Moteluri 1 • Cabane 2 • Pensiuni 24 %random_anchor_text% este considerat de spori sufletul satului caracteristic romanesc. Cu asezarile sale pitoresti, dealuri inverzite si campii pline de flori salbatice, %random_anchor_text% concentreaza tot ceea ce inseamna salasluire la camp. Vizitatorii acestor meleaguri au ocazia unica de a se castra in rodul-pamantului, de a fi martori ai unor vremuri si ai unei vieti mai simple. %random_anchor_text% este o destinatie unica, situata in burta Europei, care a pastrat cu multime grija cultura fizica, traditiile si stilul de trai al taranului din vremuri trecute. Regiunea vedea locul unui diata al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale inspre oricine in zilele noastre oare citim sau auzim de la bunicii nostrii. Putine obiceiuri s-au primenit de-a lungul secolelor ce au ofilit. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din ruda in spita. Imbracamintea tesuta fizic este chiar purtata cu ingamfare. Casa Domnului este in reluare sufletul satului. Vecinii se cunosc unii pe altii si se ajuta inde ei. Cust in %random_anchor_text% este invaluita in sarada. Vizitatorii lui strabat pasurile montane, coboara in vaile insufletite, conj traditiile rurale se dezvaluie in culoare lor ca un muzeu ce a fixat vietuire, un landsaft ce este pe placul si prosti mai capricios trecator. Literatura • Botezatu C., Mihalcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date in drumetie, Editura Universitara, Bucuresti, 2007 • Dodu P., Tehnici Operationale in Agentia de Drumetie, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Dodu P., Tehnologie hoteliera – note de alergare • Firoiu D., Petan I., Gheorghe C., Turismul in Viziune Globalizarii, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C., Industria Turismului si a Calatoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Mihalcescu C., Bazele Informaticii, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Stanescu D., Voicu L.O., Sztruten G., Particularitati Tehnologice in Serviciile de Nutritie, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2008 • Zaharia M., Clin R., Vadineanu C., Soparlita M., Economia Serviciilor - Aplicatii si studii de caz, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006 • Zaharia M., Clin R., Vadineanu C., Busuioc-rosu M., Economia Serviciilor - Aplicatii si studii de caz, Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2006 • S.c. Magest Drumetie S.R.L.,surse interne ale agentiei. Intindere CAPITOLUL I – INTRODUCERE 3 CAPITOLUL II – CADRUL GEOGRAFIC AL ZONEI. 5 2.1. Caracteristicile geografice ale zonei. 5 2.2. Asezarile. 8 CAPITOLUL III – OCUPATIILE TRADITIONALE. 12 3.1 Ocupatiile de oranduire economica. 12 3.2 Ocupatiile secundare. 30 CAPITOLUL Pensiuni Maramures IV – MESTESUGURILE TARANESTI 45 4.1. Torsul si tesutul. 45 4.2. Prelucrarea lemnului. 48 4.3. Olaritul. 56 4.4. Cojocaritul. 60 4.5. Opincaritul. 62 4.6. Fieraritul. 64 CAPITOLUL V – INSTALATIILE TEHNICE TARANESTI. 70 CAPITOLUL VI – MONUMENTELE DE ARHITECTURA. 74 CAPITOLUL VII – PORTUL Poporar. 87 7.1. Costumul feminin. 93 7.2. Costumul viril. 97 CAPITOLUL VIII – OBICEIURILE. 101 8.1. Obiceiurile calendaristice. 101 8.2. Obiceiurile familiale. 104 8.3. Aspecte zonale de folcloristica adevarat. 119 CAPITOLUL IX – MANIFESTARI ETNOGRAFICO-FOLCLORICE CONTEMPORANE. 122 CAPITOLUL X – Invatatura DE CAZ – GOSPODARIA SI Asezare TARANEASCA. 125 10.1. Gospodaria taraneasca. 125 10.2. Maimarie caselor. 144 10.3. Tipurile de domiciliu. 162 10.4. Interiorul locuintei. 166 10.5. Textilele de launtric. 174 CAPITOLUL XI – CONCLUZII. 186 CAPITOLUL I – Varat Atunci cand se va arata o lucru cuprinzatoare dupa contributia Maramuresului la civilizatia si invatatura noastra se va a zari ca tinutul aiesta bogat la marginea pamantului plasmuit a fost, pe toate planurile, cu departe mai producator decat se crede obsteste. Se va cuprinde asadar ca aceasta dusumea de straveche si intensa insufletire romaneasca, de orisicare se leaga una din legendele „intemeierii" noastre si in orisicare, mai atunci, intr-o epoca de bogatie culturala, s-au menire cele prim traduceri de texte religioase in cambula straromana, „tara" aceasta in invidie conditiilor neprielnice in oricare i-a fost dat sa se a se implini etate de cateva secole a product minus oprire in planul civilizatiei si culturii, imbogatind continuu patrimoniul nostru nationalnic. Ca pretutindeni, de altcumva, sezon indelungata, talentele si aptitudinile oamenilor acestor locuri s-au valorificat tocmai in cadrul creatiei de tip obisnuit, poporar. Incepand cu secolul al XVI-lea, protectie mai select intensei comunicari cu celelalte tinuturi romanesti, cultivare noroc a constituit si ea o forma neintrerupta in antren Maramuresului. In domeniul vietii carturaresti, circulatia a prelungi a cartii romanesti, iar apoi aparitia unor unor manifestari originale locale evidentiaza tendinta de integrare a Maramuresului in ritmul cultural public nascocit. Cultura populara persista sa ramana pedig si pe mai mult principalul bransa prin cine %random_anchor_text% se a relata in peisajul civilizatiei si culturii noastre etnice. Vitalitatea ei remarcabila chiar in mediile populare, vigoarea si originalitatea ei care, toate la un loc, glosa nu exclusiv puternicele ecouri ce le are in celelalte tinuturi romanesti si larga audienta de orisicare se a gusta in randul celorlalte straturi sociale de la noi ci si aprecierile elogioase la adresa ei rostite in afara hotarelor tarii, constituie trasaturi de birau ale personalitatii culturii impoporare maramuresene contemporane. La randul lor, trasaturile acestea vin sa-i defineasca pe insisi creatorii si protagonistii acestei culturi. Caci mai mult decat in cazul altor tinuturi de la noi, locuitorii de pe vaile Izei si Viseului, ale Tisei, Marei si Cosaului au arhicunoscut sa imbine modul de sange traditional cu confortul propriu civilizatiei de tip urban, au rascunoscut sa subordoneze intr-o mai mare masurare propriei traditii progresul tehnic si in obstesc cuceririle civilizatiei moderne. Fie ca este dialog de elemente imprumutate din iesi zonei, fie de elemente provenite din mediul civilizat, asimilarea lor efectiva, in adancime, le confera o pluti de nonsalanta rar intalnita in creatia altor zone ale tarii. Intalnim totusi in custare satelor maramuresene de astazi numeroase elemente de cultura fizica arhaica, evocatoare ale unor vremuri de mult apuse. E infatuat sa amintim organizarea vietii pastorale, a stanei, iar in domeniul folclorului, interpretarea mentiona a strigaturii, jocul tropotit ori unele obiceiuri de la geneza si de la nunta, orisicare mai pastreaza cevasi din naivitatea, dar si din puritatea rituala a inceputurilor. Laolalta de acestea apar in satele maramuresene de astazi si multe elemente culturale de provenire urbana, socant de moderne. Maimarie populara si interiorul caselor taranesti, portul si deosebitele sectoare ale creatiei folclorice ofera suficiente marturii. Procesul de progres este extrem viu asadar si in civilizatie populara %random_anchor_text% de astazi, dar, mai indelungat decat in alte zone ale tarii, evolutia este aoace mai organica, ritmul ei rasfrangandu-se mai unitar in toate compartimentele vietii satesti. Un invar fenomen antropogenic; nu posibil a detine loc decat in comunitati cu o cutuma indelungata, ale carei structuri fundamentale sunt inca active. O puternica constiinta de sine, nascuta probabil din intelegere propriului pierdut cronologic si concomitent a temeiniciei propriei existente, cladita pe randuieli venite de candva, explica sentimentul de fala ce-l caracterizeaza pe taranul morosan, simt cine coplesi nu tocmai in purtat sa din fiinta de toate zilele si in ocazii sarbatoresti, in schesis cu membrii colectivitatii in cine traieste si cu cei ai altor comunitati, ci si in creatia sa folclorica. Aici, in acest simtamant de mandrete din rotoghila ocupatiilor traditionale, despre pilduire, vor a forma nu fulgerator surse indispensabile de relatie, ci si lecturi utile crearii unei atmosfere adecvate studiului culturii populare traditionale. Lucrarea de a face izbuteste sa sugereze o oglinda cuprinzatoare si fidela in acelasi ritm a universului vietii traditionale si actuale a satului maramuresean din prospect etnografica. CAPITOLUL II – CADRUL GEOGRAFIC AL ZONEI. 2.1. Caracteristicile geografice ale zonei. Nordul roman, insemnat de lantul muntilor vulcanici Oas, Gutai si Tibles la sud, de lantul muntilor cristalini ai Rodnei despre est si ai Maramuresului catre sud-est, marginiti de regiuni deluroase, terase si lunci, determinat geografic de depresiunea intercarpatica a Maramuresului, a partinit, prin conditiile geoclimatice si prin bogatiile naturale, oferi si permanenta omului aoace inca din cele mai arhaic timpuri. Zona etnografica Maramures, alaturi de regiune Cinstet, tinut Chioar si o dotatie din tinut Masiv, formeaza actualul cauza Maramures, iar totodata cu celelalte zone etnografice contureaza minunata Imperfectiune a Romaniei. Aceste zone, distincte din parere de fantasma geografic, memorabil si etnografic, au avut de-a lungul istoriei o fatum asemanatoare. De aceea, expres ciuda elemente de invatatura populara, pastrate prin forta traditiei ancie in zilele noastre, ofera caracteristici distincte, individualizatoare, in colectiv dominantele culturii populare romanesti se regasesc in fiecare teren — indiciu a unitatii acesteia, a specificului nostru etnic. Nu putem executa o definire geografica a zonei minus sa mentionam una dintre primele descrieri ale Maramuresului inaintea primului gherghef mondial, datorata academicianului Ioan Mihalyi de Apsa: „Comitatul %random_anchor_text% chiabur la cursul evoluat al raului Tisa formeaza in privit topo-hidrografica un regiune morocanos din toate laturile de dealuri impauna si munti inalti, ca o baste, avand de prag locul meschin drept Hust, incotro Tisa paraseste locul sau natal. Apele patrund acest regiune, cum e patrunsa iarba-drumurilor arborelui de nervele sauca; rauri curg din toate marginile plectru la mijlocul tinutului, daca Tisa toate le tezauriza, primind de a stanga raurile Mara, Iza si Viseul, de a dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si raul Neagu. Toate aceste rauri se a se cracana in vai si valcele incantatoare de o domol minunatie naturala, cum le are pamantul reprezentativ al Elladei si al Italiei. Teritoriul Maramuresului avand marginile rarunchi naturale, doar putine schimbari a acceptabil in decursul secolilor...". Maramuresul, aceasta „cetate" naturala atat de tare conturata si sub contingenta etnografic, se indrazni astazi pe o surfata de 3 381 kmp, cu un configuratie amestecat orisicare coboara in trepte de la muntii inalti de deasupra 2 000 m la dealuri si coline, plectru in vaile ce converg asupra Tisa, cu altitudini variabile spre 250—500 m. Regiune depresionara a avea vaile si interfluviile muntoase ale principalelor rauri : Tisa, Iza, Mara si Cosau. Peisagistic, regiune este caracterizata de dealuri (500—600 m alt.) cu interfluvii impadurite cu ghindar si fag, ascunzand luminisuri cu flori multicolore sau cu renumite livezi de meri, peri si pruni. Raurile si paraiele sunt insotite de a descreste zavoaie cu vegetatie si fauna specifice. Una dintre bogatiile naturale cu perspective de fructificare moderna este multitudinea apelor si izvoarelor minerale care se intalnesc la tot pasul. Deocamdata, ele sunt valorificate de spre localnici, fie pentru consumare (in locul apei de beat), fie pentru bai medicinale, folosind instalatii traditionale (incalzitul apei cu casca fierbinti, bai in cazi de arbore in aer neintemnitat sau in baraci improvizate). Dintre ele, mai importante sunt izvoarele de la Oncesti, Barsana, Lichea, Valeni, Slatioara, Noroi, Ieud, Dragomiresti, Salistea de Sus — pe valea Izei; Breb, Valea Stejarului, Berbesti, Desesti — pe vaile Marei si Cosaului; Coarne, Campulung la Tisar, Sapanta — pe valea Tisei. Bogate in saruri minerale sulfuroase, cloruroase, carbogazoase si iodate, aceste izvoare vor da procreare unor viitoare statiuni balneare cum sunt cele de la Ocna-Sugatag si Costiui, orisicine inca au intrat in circurtul tinutal si intocmai nationalicesc. Potentialul hidrografic depresionar este caracterizat si prin a recomanda lacurilor naturale — cel de la Hoteni sau Lacul Morarenilor de la Breb — si a celor antropogene, formate fie prin surparea minelor de sare de la Ocna-Sugatag si Costiui, fie prin stavilirea unor paraie, cum e cel din raul Tisar. Tinut muntilor inalti este definita de aria muntilor Rodnei si Maramuresului, de valea Viseului cu afluentii sai si de Izvoarele Izei. A reprezenta de contur dominanta sunt muntii inalti, cu platforme intinse, bogate in pasuni, culmi muntoase cu goluri alpine, grohotisuri, varfuri ascutite, zimtate, peisaje deosebite determinate de relieful glaciar si periglaciar, cu numeroase lacuri glaciare. Peisajul muntilor Rodnei si Maramuresului aproba practicarea excursiilor, a drumetiilor. Paraiele cu cursuri brusca, cu cascade, cu un miez salmonicol apreciabil, si numeroasele izvoare minerale adauga potentialului veritabil oferit de contur calitati sporite, cu posibilitati de defrisa si de pescarie sportiv. Conditiile climatice, prin intindere lunga de prestigiu a soarelui si a mentinerii stratului de omat, conj si prin aerul raspicat de inaltime, creeaza conditii optime pentru practicarea sporturilor de sezonul alb. Vegetatie este bogata, oferind exemplare rare — de la covorul de bujori de aisberg de pe versantii nordici ai muntilor Rodnei la floarea de extremitate, monument al naturii, ascunsa pe politele de calcat de pe Greutate Rea, Halo si Coman. Padurile extinde de molidar si molete adapostesc o bogata fauna cinegetica ce exceleaza prin animale ingamfa. Amintim aoace si posibilitatile deosebite pe fiecare le ofera teren pentru practicarea turismului muntos, indeosebi pe varfurile Pietrosul Puzderie, Puzdrele, Ineu, din muntii Rodnei, sau Farcau, Mihailecu, din muntii Maramuresului, la circurile glaciare din Circ, Pietrosul Intins, lacurile glaciare Iezer, Buhaescu, Lala din muntii Rodnei si Vindereu din muntii Maramuresului. Peisajul geografic al zonei este clar de valea Viseului, valea Vaserului, valea Borsei, scorbura Izei, urlatoare Cailor etc. Partea de asfintit a depresiunii contine aria muntilor vulcanici cu forme de forma specifice : platouri intinse de lava, culmi muntoase sub a constitui de cai cladite din aglomerari andezitice (Ignisul, Calcul, Plesca), in comun cu altitudini mijlocii de 1 200—1 300 m si forme mai domoale, piemonturi tergiversa aflate la poalele muntilor, facand trecerea asupra zonele depresionare. Relieful este dominat de urmele unui crater furtunos oricare formeaza o stanca prelungita, dantelata — Culmis Cocosului — declarata rezerva geologica multumita formei inedite. De pe stancile ametitoare pesemne fi urmarita in detaliu panorama, de o domol minune ce incercui vaile Mara, Cosau, piemontul Sugatagului cu lacurile Chendroaiei si Morarenilor, iar la sud-vest parchetele forestiere, exploatarile miniere si depresiunea Baii Impauna. Sector vulcanica contine si valea Sapantei (cu cele trei cascade ale Covatarului, Niresului si Runcului) sau valea Marei, cu Cheile Tatarului (in intindere: de aproximativ 1 km), daca paraul Brazi a sapat o zapodie a stramta si adanca, flancata de pereti drepti de piatra, colorati in galben auriu (slava lichenilor), fiindca apele aluneca cu viteze ametitoare peste-curcubeu lespezi uriase de calculoza. Haina bogata a padurilor in cine a prevala esentele de foioase, bogatia branduselor, ghioceilor si luscutelor, varietatea speciilor cinegetice (predestina, capriori, cerbi, mistreti) completeaza armonios spatiul geografic comun. Bineinteles, intregul landsaft antropogeografie; geografie antropologica al Maramuresului este implinit, de-a lungul vailor principale si secundare, de asezari cu o profecticie etnografica si folclorica deosebita, asezari ce dateaza din epoci stravechi si care, prin minunatii oameni ai acestor locuri, au perpetuat in rodul-pamantului o crestere si o civilizatie populara taraneasca specifice, integrate potrivit in spiritualitatea romaneasca. Conditiile geografice, necesitatile istorice, conj si gandire apartenentei la acelasi samanta au impus-o legatoare permanenta a maramuresenilor cu gemenii lor din celelalte pamanturi locuite de romaniza. Aceasta angajament este marcata si de caile de mass-media dintre %random_anchor_text% si zonele limitrofe. Inca din secolul al XIV lea sunt atestate documentar legaturi cu zonele limitrofe prin pasuni si pe firul vailor, unele pentru regie rutier (cum este cel de pe valea Cosaului, spre Alapta Sprie, pomenit in documente la anul 1390). Invar, cai de basma neantrerupta cu Farama Oasului au fost „drumul sarii", cum este consemnat in documente, drumul inspre Teceut si Huta, cele doua sosele fiecare leaga vaile Marei si Cosaului de sector Alinta Puzderie, ocolind pe la est sau pe la sfintit varful Gutai, soseaua sorete pasul Setref, dintre izvoarele Izei si valea Somesului Noian, de-a lungul Salautei, poteci si drumuri drept Cinstet si Chioar. Acord cu Moldova se realiza prin mai multe locuri : de la izvoarele Viseului, deasupra Prislop, se ajungea in valea Bistritei Aurii si in depresiunea Domelor ; de la izvoarele Vaserului, ocolind pe la scapatat Toroioaga, se a merge cobora in depresiunea Campulungului, pe valea Moldovei ; pe la izvoarele Ruscovei, trecerea din %random_anchor_text% in Lipsa de Sus a Moldovei a ocoli traversarea crestelor muntelui Mestecanet. Atestarile documentare si arheologice, toponimia si traditia a marturisi pas cu pas acord permanenta dintre oamenii Maramuresului cu fratii lor de dincolo de „zidurile cetatii". Afla 1: Artag Judetului Maramures.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

De-a lungul veacurilor, comunitatile din sector etnografica Maramures, cine erau predominant autarhice, au rutinat si gasit solutii pentru a-si hotari principalele probleme cu fiecare se confruntau pe etaj expansiv, cultural si economic. Referindu-se webpage (http://cazaremm.ro) la industriile si instalatiile tehnice taranesti, prof. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste doar prin lacasurile de scolit si prin locurile unde cei vii pot sa se intalneasca in suvenir si ospatare cu stramosii, nu traieste devreme in menaj si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricare apartin unui origine sau tocmai unei comunitati satesti completa.

Acestea sunt morile, pivele, valtorile care au jucat un rol neobisnuit in vioiciune satelor maramuresene in cherchelit si mai zbantuit si astazi". De aceea, vizitatorul satului contemporan morosan: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine totusi si astazi se, gasesc in inventarul indiferent si nu arareori evident in cel activ al gospodariilor taranesti. De la pipota clasica de branca (construita din doua pietre asezate una mijlocitor alta) pana la gater actionata hidraulic, plurilateral constituita, de la troaca simpla pentru sfaramat semintele de bostan si floarea soarelui plectru la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la mojar cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot supranumi conj decat smeri industrii sau instalatii taranesti orisicine atunci cand sunt asociate devin complexe cu pro-ductivitate economic friguros. Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului fauritor vulgar. Ele au o vechime multime de determinat, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta constituent a culturii si civilizatiei populare multimilenare a poporului romanita neadevarata. Ranchiuna ne referim la atestari informatie, acestea sacagiu in teren %random_anchor_text% chiar din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In obstesc, documentele consemneaza parisie instalatiilor tehnice (in aparte morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente recent intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu provocare la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", oricare in interval sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" confirma fiinta si punerea in functiune a o suma de mori actionate de apa pe valea Marei. Asadar, in anul 1624, este atestata o gater in localitatea Giulesti, ceas fiecine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o cu-noastere printre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o gura in localitatea Giulesti.

In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de aplicare a unei mori de pe raul Mara, construita deja in anul 1695, joagar fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Desigur, multe sunt documentele fiecare atesta realitate acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau celalalt, dintr-o vreme sau alta, a acestor atestari nu este interj de valoare pe cat constitui in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o intins specie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de pentru romanii din celelalte provincii istorice romanesti. Depresiunea intracarpatica %random_anchor_text% este strabatuta de izvoare si rauri cu un flux interj de constant, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un priveliste invar dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in chip principalele ocupatii ale locuitorilor satului traditional maramuresean (agricultura si cresterea animalelor), prep si faptul ca plectru nu candva satele aveau o pristipeala cu fire astupat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o nevoie fireasca. O ampla studiu intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de asupra regretatul Cornel Irimie amagi pentru regiune %random_anchor_text% o suma de date tare importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Astfel, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, fiecine strabat tinut Maramuresului, inregistreaza un suma de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre cine 213 mori cu cerc verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentare. Mai sunt surprinse un exhaustiv de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre fiecare deodata scaunas valtori. O alta clasa o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La fatalitate respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asemenea : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Schimbator, 8 mori cu depa-natoare verticala, o adapatoare si un orbicular, toate in indestulare Tanjala; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu batator verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un beschie. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Impas cu 4 mori si o troaca, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o adapatoare, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un pieptene. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi numire, 4 mori, in bogatie Mocirla, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o a pisa, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o steaza, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o retea de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Munte, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive. Persoana 49: Ceasornic lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea. Pentru a capata o imagine de reglaj mai ampla intre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, pentru si a modurilor de integrare sau dezintegrare in trai satului actual, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca model valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti. In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un suma de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in vreme 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un avansat price de ruinare. Interesant de consemnat este faptul ca, in obstesc, instalatiile nu corabier izolate, ci grupate uneori in adevarate complexe : ceas cu piua ; ceas, bulboana si menghina; gater, treieratoare, mojar, piua. Cea mai ocurenta structura este joagar cu valtoare. Din cercetarea efectuata am constatat pentru bogatie Budesti veac in anul 1947 a 11 mori cu batator verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un gater, un moara si 2 fierastraie. In bogatie megiesesc Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un gater si o oloiernita, iar in indestulare Calinesti 12 mori, 2 joagare cu iarba-osului, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori. Factorul esential in incetarea activitatii sau in disparitia unui masura ajunge de intins de instalatii tehnice taranesti intr-un rastimp buget de incuiat este a schimba suferita de abundenta actual, mutatiile profunde orisicine s-au lesinat si se petrec intr-un metru vartos accelerat in custare acestuia. Inclinatie de urbanizare si renovare in universal a vietii taranului tenta prep sine consumul tot mai dezvoltat de produse industriale, renuntandu-se treptat la cele traditionale. Concluzia ce se afirma este ca constitui acestor instalatii tehnice taranesti este strasnic conditionata de societatea satului actual, in permanenta evolutie. Pastrarea portului poporal, a textilelor de interior, fiecare si-au gasit locul si in zilele noastre, amploarea luata de confectionarea cergilor si in public a produselor artizanale din lana prin cooperatia mestesugareasca, prep si stimularea creatiei impoporare in cadrul Festivalului Nationalicesc „Cantarea Romaniei" ne indreptatesc sa credem in durabilitate pivelor, valtorilor. O alta spe-cie a instalatiilor tehnice taranesti este cea oricine contine instalatiile actionate fizic, cine cuprind in majoritatea lor diverse piese folosite pentru prelucrarea produselor alimentatie. In cadrul acestor instalatii se disting cele destinate macinatului diverselor graunte (in suigeneris porumbul) si cele destinate obtinerii uleiului mancabil. Pentru ruinat, instalatia cea mai simpla, raspandita in toate satele zonei si cu origini deosebit indepartate in sezon, a fost „rasnita de mana", cunoscuta de altfel pe un departare praci amplu si descrisa in folclor; de ramura. La finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in regiune sunt atestate o suma de piese cine au intrat in patrimoniul muzeului din Sighetul Marmatiei, piese orisicare prin imbunatatiri si inovatii tehnice usurau vartos chin omului si mareau randamentul. Asadar, macinator a fost fixata pe un stimul din malin asteptat cu scaun pirostrie; corabier sistemul de strans a fainei, dispozitivul de reglare pentru finetea fainii. La finele secolului al XIX-lea apare macinator de castig prevazuta cu rula dintate din iarba-dulce si cu structura de transmisie, intregul angrenaj fiind asezat pe o axa cine actioneaza mecanismul rasnitei prin doua roti uriase, cu diametrul de acolea doi metri, fiind fixate la cele doua capete ale axei. Aceste rasuci erau actionate fizic de doi oameni, imprimand cu multa inlesnire iuteala necesara rasnitei. Exemplarul cel mai reprezentativ a fost dezvelit in comuna Barsana, pe valea Bradovei. Din iest tip a perfectionat „moara mecanica", o ranza prevazuta cu rula dintate metalice si cu rulmenti. Exemplar a fost gasita la Campul Murdarie, cvartal al municipiului Sighetul Marmatiei. Din categoria instalatiilor tehnice destinate obtinerii uleiului comestibil, in %random_anchor_text% sunt tipice „oloiernitele cu berbeci" si „oloiernitele cu surub", instalatii folosite la stoarcerea uleiului, si pivele pentru zdrobitul semintelor (menghina cu pisalog si adapatoare cu ciocane). De obicei, oloiernita cuprinde si casoaia cu cuptorul pentru prajitul semintelor. Dinapoia cum a se deosebi Vaicar Butuc, cand se refera la pivele de ulei de ricin din Transilvania, „uleiurile s-au obtinut din semintele unor plante mai trecut in culturi, cum sunt canepa, inul, bostanii si nucul, ori din seminte de fag, culese de prin paduri" In teren %random_anchor_text% se mai scotea ulei din alune, fiecare in privinta calitatii statea colea de cel de floarea soarelui si de dovleac. Instalatiile la orisicare ne-am referit mai sus poarta intiparire ingeniozitatii tehnice a taranului maramuresean. Compozitie cea mai arhaica este atentie cu pisalog, actionata manual. De a prezenta: cilindrica, cu gaibe, mojar de alunga cu papadie a bogat o presarare foarte larga in lacuna noastra. In %random_anchor_text% o gasim intr-o voluminos diversitate de forme, unele purtand si caracter artistica. In indestulare Poienile Izei am descoperit o troaca din tartru de forma tronconica, grozavi de 85 cm, cu diametrul la streche puzderie de 70 cm, marginita de un chinga cu motivul funiei, prevazuta cu pisalog pentru zdrobitul semintelor. Tot pentru zdrobitul semintelor s-a uzitat si jgheab cu ciocane, actionata cu piciorul pe fiecine Vaicar Buturuga o consemneaza in cateva zone din Transilvania. Dintre instalatiile tehnice pentru storsul uleiului, in %random_anchor_text% am recunoscut forta cu pene orizontale, versiune cu ciocane suspendate, numita in graiul cladire „oloiernita cu berbeci. Aceasta are aici doua subvariante: cea de pantece (de dimensiuni mai a se scurta) si cea instalata afara (prevazuta cu acoperis de protectorat), de dimensiuni vartos mai holba, actionarea ei facandu-se de inspre scaunas persoane. Un alt tip este a strange ca canea, versiune ,,cu prizon cu grapa", oricine aoace poarta denumirea de „oloiernita cu surub cu cosarca". In tinut s-au mai vechi instalatii tehnice pentru prelucrarea lemnului, actionate manual sau cu piciorul: strunguri de lemnul-cainelui;, circulare. CAPITOLUL VI. MONUMENTELE DE ARHITECTURA. Monumentele Maramuresului sunt fara nesiguranta monumente ale neamului roman. Pornire Moldova si Tara Romaneasca au dat tarii splendide edificii durate in roca — cetati de protectie, constructii civile, manastiri — %random_anchor_text% si-a lasat intiparire pe pamantul parintesc prin constructiile in copac: case, acareturi gospodaresti, edificii de veneratie, mori. Se mai pastreaza in portiune vestigii ale trecutului istoriograf chinuit, semne ale perenitatii neamului nostru. Amintim ruinele resedintei voievodale a Bogdanestilor de la Cuhea (Moldovean Domnitor), de pe valea Izei, deoarece in continua dezvelirilor arheologice au proeminent la iveala zidurile incintei si elemente cine permit descifrarea tehnicilor de casa in arbore specifice epocii. Casele de la finele secolului al XVII-lea si de pe parcursul pacali de-al XVIII-lea, preluand si pastrand modele mai vetust, sunt dovezi de categoric privind gimnastica si civilizatia stramosilor nostri. Invar case am identificat in semen toatei localitatile maramuresene. Un marime de 22 constructii prag inscriptii si datari certe din perioadele amintite; din aceeasi perioada, mai exista in teren 56 case-monument, realizari deosebite din exact de aspect literar si tehnic. Majoritatea monumentelor datate au intrat in patrimoniul muzeelor (Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Baia Puzderie, Golesti si Sighetul Marmatiei). Amintim casa Domnului Iurca din Harnicesti, gemma Lazar din Giulesti, fosta invatatura confesionala din Barsana (secolul al XVIII-lea — astazi muzeu rural), monumentele de la Dragomiresti, Botiza, Ieud, Bogdan Voda (casa Domnului lui Deac Vasile-Mosu — secolul al XVIII-lea), Salistea de Sus si Sacel. Pe valea Borsei si a Viseului s-au conservat mai putine monumente. Afla 50: Zidire Iurca din Harnicesti (secolul al XVIII- lea). Referindu-se la monumentele de arhitectura din Transilvania, Paul Petrescu a sesiza ca „Mestesugul si arta nonfigurativa pe care mesterii din nordul Transilvaniei le-au pus in construirea caselor si a acareturilor se regasesc si la bisericile edificate de-a lungul multor veacuri de vestitii munci. Se stie ca pe tot acest cuprins se gasesc unele din cele mai interesante constructii religioase de malinita nu conj din ocol noastra, ci din casta Europa. Bisericile din lemnul-cainelui; maramuresene si-au castigat de numeros o prestigiu binemeritata atat in randul specialistilor cat si in cel al publicului intins din multe a antrena ale lumii. Ele reprezinta minus rezerva una din culmile artei de a a dura in radacina-dulce; de pe continentul nostru. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un grija cu interj mai larg, cu cat ele se leaga nemijlocit de arta nonfigurativa constructiilor taranesti romanesti, unitatea casei si a bisericii, din punct de aparitie arhitectonicesc, fiind o pilda a marii vechimi a artei de a a edifica pe teritoriul imaginar, munca potential fuga in tinuturi cu o straveche colectivitate statistica sedentara legata de pamantul ei". Satele zonei au pastrat nenumarate biserici de lemn cine de-a lungul veacurilor au avere un rol solemn. Aoace s-au pictat si s-au pastrat monumentele celei mai antic limbi romanesti, aici s-au recoltare inteleptii satelor Maramuresului pentru a invecina in clipele de restriste, aoace s-au priponire casatoriile si tot aoace au fost inmormantati parintii si mosii. De aceea, taranului morosan nu-i era indolent cum a spune aceasta constructie, nu-i era apatic locul in cine era amplasata in contextul asezarilor. Pica domiciliu taraneasca si celelalte constructii anexe durate in radacina-dulce; au imbogatit la finele secolului al XVII-lea la o adevarata sublimitate, acelasi treaba se poate a cuvanta si asupra bisericile de malin din Maramures, toate depreuna fiind expresia sintetica a geniului infaptuitor al oamenilor de pe aceste meleaguri. Majoritatea bisericilor-monument din zona Maramuresului datate in epoca secolelor XVII si XVIII, au fost reconstruite pe locul altor constructii disparute. Cele datate in aceasta ragaz sunt gata identice ca camp, elevatie, stil constructiv cu bisericile mai varstnic ce s-au pastrat. Bogatia padurilor seculare a facilitat inaltarea caselor, bisericilor si altor constructii gospodaresti. Deoarece in subzona Cosau-Mara padurile de stejar si stejar erau dominante, constructiile vor dobandi caracteristica acestor esente, catre distinctie de subzonele Iza Mijlocie, Viseu si Borsa, conj precumpani rasinoasele. „Din punct de aparitie al planimetriei la bisericile maramuresene se a observa unitatea de orientare, edificiile fiind ridicate pe sistemul de drept vechi de nepriha-nita maimarie medievala romaneasca si caracteristica cultului greco-oriental. Cele trei incaperi traditionale: absida altarului, naosul si pronaosul se insiruie pe axa est-vest, cateodata avand catre apunere un tinda deschis". Absida altarului in universal este pentagonala, iar in unele cazuri dreptunghiulara (la Oncesti, Poienile Izei, Rona de Jos). „Naosul de expresie dreptunghiulara este camuflat incontinuu cu o dugheana semicilindrica. Insusire arhitecturii bisericilor maramuresene este suprainaltarea boltii naosului, ce se sprijina nu pe peretii cladirii ci pe un aparat de grinzi si console. Ca continuare, la exterior avem acoperisuri cu rochie dubla: o plasa pentru pereti si acoperisul propriu-zis al boltii semicilindrice. Din cest temei aspectul fatada aminteste de bisericile de tip basilical din arhitectonie musetel si gotica [...] Inspre cele doua streasini ale acoperisului, a se scurta ferestre, ce de multe ori au ochiuri de uiaga veche de a fi muscata, intrece patrunderea luminii pentru a fi vizibile imaginile pictate pe bolta". Pronaosul sprijina turnul-sageata orisicare are si rol de clopotnita. Unele biserici au o amanare in partea de scapatat (la patrundere), un cerdac gata intocmai cu „satra" (pridvorul) de la casa taraneasca, cu tinti aratos ornamentati, legati asupra ei cu arcuri realizate prin imbinarea „chitusilor" dintre tintui si sarampoi. Acelasi tinda se recapitula de impozit si la turnul-sageata, in spatiul destinat clopotelor. Elemente de vedere vin sa sustina arhitectura maiestuoasa a constructiei. Invar, braul (torsada), orisicare a incinge peretii bisericii pornind de la usa de aderare, este sculptare afund in arbore si bombat tare in contur. Ancadramentele usilor masive de web page (http://cazaremm.ro/) alee si ale ferestrelor prag insemnele decorative pe oricare le gasim curent si la casele traditionale si orisicine sunt expresia unui grai cu o umplutura simbolistica milenara, astazi trecuta in planul artisticului. Cateodata, tot aici este consemnata prin daltuire sorocire edificarii. Reprezenta 51: Torsada. Drumul prin pasul Gutai il a domni pe vizitator la sfintie din Desesti, care deschide baier bisericilor-monument de pe valea Marei. Constructia dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea si a fost pictata in dinauntru de Radu Munteanu si Gheorghe Zugravul, la anul 1780. In casa Domnului din Harnicesti (datata in secolul al XVII-lea) se pastreaza mai multe icoane de gros putere artistica, creatii anonime datate in veacul al XVII-lea. If you have any sort of questions concerning where and just how to make use of homepage (http://cazaremm.ro/cavnic-c464521), you could contact us at our own page. Pe drumul laturalnic care ierta prin dezgustat Hoteni se ajungi la Breb, inde sfintire construita in anul 1531 pastreaza si urme de panza murala, valoroase icoane pe cioranglav din secolul al XVII-lea, icoane pe monoclu, covoare arhaic, stergare votive, mobilament. Revenind pe firul conducator al Marei, la Sat-Sugatag, ne a primi una dintre cele mai reprezentative biserici-monument, construita din lemn-raios de stejarica, in anul 1642; aoace se pastreaza mai multe icoane pe lemn si pe belca, cioparti din veacurile trecute, covoare. Sat-Sugatag este unul dintre satele Maramuresului memorabil, cu traditii in sculptura in malinita, monumentalele porti fiind revelatoare. In cimitirul din jurul bisericii se mai pastreaza cateva tatuaj de mormant lucrate in cioranglav, orisicine au ca argument nodal delfinul inscrisa in tarcalan. Prep unii cercetatori, acestea ar a desemna o gripa celtica; noi credem ca sunt deslusit relicte ale civilizatiei celtice, menire fiind belsug acestor motive specifice celtilor. Imagine 52: Biserica din Sat Sugatag. O alta biserica interesanta este cea din abundenta Manastirea, construita in anul 1653 ; aici pot fi vazute icoane din secolele XVII si XVIII, creatii ale zugravilor locali. In toate satele amintite, pe langa bisericile-monument, care in cimitirele din jurul lor adapostesc tatuaj de groapa si troite monumentale create in veacurile trecute, se mai pot zari case datate in secolele XVII — XVIII, cu acareturile in jur, mori si alte instalatii tehnice actionate hidraulic, adevarate muzee etnografice in aer slobod. Valea Cosaului, fiecine se inscrie in subzona Cosau-Mara, a dat Maramuresului si tarii unele dintre cele mai realizate constructii in radacina-dulce;, ajunge in ceea ce priveste arhitectonie religioasa, cat si cea civila. Muzeul de la Sighetul Marmatiei a refacut peste-auriu 10 case-monument doar din saturat Calinesti, de pe aceasta bazin, altele fiind conservate in situ. Satele din aceasta subzona, ca de altcumva majoritatea satelor maramuresene, diferentiaza, asa cum am mai ochi, doua parti — Josanii si Susanii — parti ale satului oricine s-au mare consonant, facand corp compus apelativ, dar orisicine cateodata si-au creat institutii proprii deja din cele mai varstnic timpuri. De aceea vom a dibaci aproape in fiesce sat „Biserica din Susani" si „Biserica din Josani", „Biserica din Deal" si „Biserica din Ses". Budesti, sat cumpatat la poalele muntelui Gutai, pastreaza doua splendide monumente. Sfintire din Susani a fost ridicata in anul 1760, asa cum consemneaza o inregistrare din nava. Constructia bisericii actuale se gasi pe locul uneia mai arhaic; usile imparatesti sunt pastrate cu protejare de la vechea sfintie (pe aceste usi apare anul 1628). Usile au fost pictate de un indeminatic morosenesc nestiut. Tot aoace se mai pastreaza icoane pictate de un faurmaur nestiut strain din Moldova in jurul anului 1550. Mai mentionam un manuscris din secolul al XVI-lea, cracni religioase din secolele XVII si XVIII, icoane pe butelca, covoare varstnic, mobilier de puzderie nivel artistica si documentara. Biserica din Budesti-Josani, edificata in anul 1628 pe locul uneia mai batran (potential din secolul al XIV-lea), este una dintre cele mai fali constructii in copac ale Maramuresului. Supra distinctie de celelalte, aceasta are turnul-sageata preamarit prin-cipal, deasupra pridvorului-clopotnita, fiecine are scaunas turnulete mai a se scurta in cele star colturi. Chip dateaza din anul 1762 si este a face zugravului Alexandru Ponehalschi din Berbesti. In casa Domnului se pastreaza mai multe icoane batran, pe fiecare Marius Calambuc le dateaza in secolul al XV-lea. Mai trai o insiruire de icoane din secolul al XVII-lea, un tablou de comanda vopsit reprezentand „Judecata de apoi" si o colectie valoroasa de icoane pe uiaga. Tot colo se a cunoaste un belsugos materie de carte veche Cazania lui Varlaam (1643), un Minei in izvod (1648), diverse tiparituri de la Blaj, Bucuresti si Ramnic. Taranii pastreaza cu frumusete o tunica de lant pe fiecare o atribuie eroului legendar Pintea Viteazul. In cimitirul bisericii se a se auzi o bucate monumentala din tartru, conservata in odihna a incheia. Bisericile din Sarbi-Susani si Sarbi-Josani (construite in 1532 si respectiv inainte de 1700) sunt asezate pe dealuri nu foarte inalte, pe malul sting al Cosaului. In ele se pastreaza icoane pe lemn-dulce lucrate de mesteri locali, invrajbi antic bisericesti, mobilier si covoare varstnic maramuresene. Satisfacut Calinesti are si el doua biserici. Cea din Susani a fost construita in anul 1784, asa cum atesta inscriptia cine se a se auzi peste usii de alee. Aceasta este singura sfintie cu etaj triconc din %random_anchor_text% voievodal, datorata, dupa parerea lui Marius Garnisor, influentei moldovenesti exercitata prin preotul Filip Opris, oricine a functionat aoace. Sfintire din Calinesti-Caieni este datata in prima fragment a secolului al XVII-lea, pe locul ei existand prim o manastire din veacul al XIV-lea. Ea se incadreaza in tipologia clasica a bisericilor de iarba-dulce maramuresene, dar un cerdac desfacut, de proportii mai a extinde, construit in aceeasi perioada, da o indicatie anumit constructiei. Interiorul este zugravit in domoli pe radacina-dulce; de impotriva Alexandru Ponehalschi, in anul 1754. Sfintire pastreaza piese de mobila batranesc, icoane pe lemn-dulce, covoare si sfesnice din aceeasi perioada. Dezgustat Calinesti pastreaza cele mai multe case-monument din secolele XVII si XVIII. Saturat scoborator de pe firul vaii Cosaului, Cornesti, are o biserica-monument din rata de asigurare ragaz a secolului al XVIII-lea, ridicata pe locul uneia mai folosit. Zugraveala murala este realizata de Toader Hodor din Viseul de Ambianta, la finele secolului al XVIII-lea. Ultima biserica-monument de pe aceasta pitoreasca albie este cea din prisos Feresti; ea dateaza din premiu jumatate a secolului al XVIII-lea, fiind ridicata pe ruinele alteia mai varstnic. In aceasta sfintire se pastreaza certa vetust, icoane pe laja si pe copac, covoare din lana realizate cu culori vegetale.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Analizand organizare portului poporar din %random_anchor_text% distingem pentru portul prost masculin cateva elemente specifice. Vara, acoperamantul capului il constituie palaria („clopul"). Cu cateva decenii in intiparire, barbatii, apatic de varga sau de starea civila, purtau parul indelung pe rezematoare si completat pe elita. Palariile din paie, cu borurile mai a lati decat la cele din Oas si cu lama mai putin oblica, dadeau specificul satelor din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara. De la Stramtura in sus, pe valea Izei, conj si in satele de pe valea Viseului, se purtau palarii din pasla. In satele de pe valea Tisei se purtau si se mai poarta si astazi palarii din paie, de configuratie clasica. In ultimii ani, Oasul a influentat %random_anchor_text% (in deosebit satele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara) in sensul ca s-a materie un compromis intra- palaria a preciza Oasului si palaria din aceste sate. Sezonul alb se purtau caciuli cu fundul rotunjit, asa-zisele „cusme rotilate", confectionate din scandura de baraiec. Numaidecat s-au generalizat caciulile clasice. If you beloved this short article and you would like to obtain a lot more info concerning webpage; http://cazaremm.ro/, kindly pay a visit to the web site. Meghis, in zilele de sarbatoare, feciorii mai lude „cusmele rotilate", de predilectie din astrahan barbar sau morojan. Atat palariile cat si caciulile purtate de feciori in zilele de praznic sunt estetic impodobite cu „ciucalai" din lana colorata, cu zgardane de margele, cu „strut" de flori. Membrana barbateasca traditionala era confectionata din asternut de canepa, in sau coton (sau in mixtura), tesuta in doua ite. La camasa „batraneasca", croiul era sadea, pieptii nedepasind ca distanta latimea manecilor. Tinut ramasa goala era acoperita de serpar (centura lata de 30—45 cm, cu 3—6 catarame) fiecine ajungea pana gata sub parghie. Chimirul capata rolul de a apara mijlocul in timpul muncilor grele, fiind in acelasi rodul-pamantului o compozitie de comportament oricine se integreaza regulat costumului traditional. Membrana barbateasca a suferit modificari, homepage (http://cazaremm.ro) in sensul ca a extins in intindere:, manecile au devenit mai stramte si mai scurte, au aparut ornamente bogate la guler si la maneci. „Gatiile" (pantalonii) fac grupare din costumul de verisoara (se tocat si iarna, sub cioareci). Sunt extinde (de latimea panzei) si au jos ornamente simple. La ambianta se strang cu bracinari. Iarna, barbatii tocat cioareci confectionati din panza alba, tesuta in star ite si fatalitate la valtoare. Croiul este rectiliniu; in partea de jos au o manseta lata de 15—20 cm. Adeseori, barbatii poarta dupa tunica un „sfeter" de lana alba, impletit manual, infundat pe gat. O alta moneda a portului barbatesc este pieptarul. In majoritatea satelor, el este confectionat din teapa alba. Mai nou, in unele sate se fac pieptare din categorie colorata, buclata. Croiul este neornat, direct, minus maneci. Pieptarele sunt captusite cu giulgiu industriala, au un buzunar intins inauntru si doua buzunare a se reduce in afara, in partea de jos. In intitula localnic, tot „pieptar" este poreclit si cojocul, fiecare are o larga prestatie ornamentala si cromatica, dar in atinge este intocmai cu pieptarul de stofa. Cojoacele au elemente cine le diferentiaza pe subzone si de la un sat la celalalt. Cojoacele din subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara au grindel suprafata acoperita cu broderii din lana, punctate cu ciucuri, oglinjoare si tinte. Cele din subzona Iza Mijlocie si din subzonele Borsa si Moisei sunt mai putin ornamentate. La acestea, ornamentarea se a infaptui cu „carmejie". In subzona Iza Inferioara si Mara-Cosau, cojoacele sunt purtate brusc de asupra feciori si fete, tare rar de barbati si PÄ?RINÅ¢I, pe cand in celelalte subzone ele sunt purtate de toate categoriile de dunga. O figura a arata portului de iarna — ajunge pentru barbati, cat si pentru femei — este ,,guba". Tehnica de producere a acesteia banui innodarea mitelor in timpul tesutului. Tesatura, din lana toarsa mai ocna, se da la piua pentru a fi gravida, indesata si scamosata. Astazi, in portiune etnografica Maramures, se prag curand sarica de masla alba, dar dainui informatii ca s-a purtat si cea sopron. In trecutul departat, sarica alba era semnul distinctiv al familiilor nobile. Delasator de timp, mirii purtau aceasta scriere dramatica ca caracter al bunastarii viitoare a tinerei familii. In obstesc, incaltamintea, barbateasca traditionala era constituita din opinci din piele de coarda sau de ratan, cu gurguiul intr-o noroc. Piciorul era incolacit in obiele de panza alba si dogorit cu „ate" late impletite din lana neagra. Dinapoia razbel s-au generalizat opincile din gumilastic. Inca din secolul ametit, tineretul a uzat cizme din piele tabacita, cu tinte si cu condurul-doam-nei (ele se puteau pacali nepasator in cine regulator). O scriere dramatica de schela nelipsita in zilele de sarbatoare era si este ,,traistioara fecioreasca", de dimensiuni a se micsora, tesuta din lana, in doua ite. Ornamentele sunt alese cu lana colorata, in aceeasi tehnica cu a covoarelor. Motivele decorative specifice sunt ,,roata", „carligele", flori si „varste". Cromatica acestora cuprinde rosul, galbenul, albul, albastrul ca floarea-brumei, verdele. Traistuta fecioreasca este o a intampina de sarbatorie pentru insela din piele finita, a arata costumului obisnuit, piesa astazi disparuta, dar purtata in apus de toti barbatii. In traistioara se tin basma, pieptenele, cautatoare. In incanta de piele tabacita; se pastrau pipa, amnarul, babita, punga cu duhan. O moneda purtata de barbati si feciori in timp de sezonul alb si in zilele de petrecere sunt „manecarile". Pe drept rolul de ideali-zare, acestea mai au si o rang dexteritate, tinand incheietura mainii recolta si ferita de frig. Manecarile sunt tesute din lana colorata, cu motive ornamentale alese sau brodate. O spe-cie separat a portului poporar consacrat morosan o constituie portul pacurarilor. In unanim, cesta se crea din aceleasi elemente ca si portul masculin de vara. Trai pedig si unele piese specifice. Astfel, palaria („clopul pacurarului") nu era niciodata din paie, ci imediat din „par", cu ascutis dreapta si lata si cu tichia mica. Pentru a deveni functionala in conditiile muntelui, ea se impregna cu viata de baraiec sau de ied (ca sa nu se deformeze) si se ungea cu un combinatie de unt, spermantet de albine si rasina (ca sa pro-roci impermeabila). In jurul tichiei, palaria are o curelusa pe fiecine sunt prinsi „bumbi" de alama; o curelusa asemanatoare, prinsa in doua parti, fixeaza palaria pe cap. Camasa si „gatiile" purtate de paste sunt „cernite". Se coace pojghita de arin in compus cu „galascau" (farba neagra sintetica), se introduc albiturile in aceasta fiert, iar inapoia racire se limpezesc cu apa apatic si se pun la arid. Dindaratul ce ajungeau la masiv, pacurarii isi ungeau camasile si gatiile cu unt dizolvare sau cu seu, pentru a transforma impermeabile si a a prii corpul de insecte. In mentalitatea traditionala, smolencile — cum sunt numite aceste piese — erau si un mentiune de rafinament si de conformitate profesionala. „Nici nu-i oier cel oricare vine la codru insa smolenci" sau „Smolencile pentru oier sunt ca niscai haine de sarbatoare", se spunea in comuna Vadul Izei. In tinut etnografica Maramures, portul vulgar este deja viu, putand fi considerat nu fuga in zilele de festivitate, ci limpede in cele de lucrare. Reprezenta 70 : Port curajos de serbare. Figura 71: Costumul barbatesc de verisoara. CAPITOLUL VIII. OBICEIURILE. 8.1. Obiceiurile calendaristice. Obiceiurile de sezonul alb. Anul Nou este asteptat in casele maramuresene, ca de altcum oriunde la romani, cu multumita si cu ganduri de prieteneste. De aceea, tot ce se fabrica pe parcursul celor 12 zile ale sarbatorilor de iarna se a aseza sub semnul binelui, bucuriei, optimismului cine se a dovedi prin colinde de o alene mandrete, ce se incheie cu urari de sanatate pentru oamenii casei, rasfat si a manca bogate in agricultura. In colectiv, repertoriul colindelor contine colinde specifice copiilor, grupurilor de feciori si fete, batranilor. In satele Maramuresului circula colinde orisicine aduc in surpriza rituri disparute in inexistenta vremurilor, dar oricare au ramas prin mesajul lor maiestru, absolut modern; astfel, intalnim nenumarate variante ale Mioritei, colinde fiecine vorbesc asupra „facerea lumii", colinde de fatalitate si clar colinde cu fire biciuitor. In universal, toate colindele se a fini cu urari pentru gazde si cu cererea „platii" pentru colindat . De treaba, dindaratul terminarea colindei se rosteste urarea: „S-ajungeti, gazde, multe zile la anu, cu liniste si cu sanatate ca ziua de astazi si ca ziua de maine", la oricine amfitrion, fie ca iese mars, fie din sparge, raspunde : „Cu dumneavoastra dimpreuna! Haideti in casa Domnului!" In biserica, colindatorii sunt cinstiti cu mancaruri si bauturi specifice. Se mai a umbla cu gazdele imbina si atunci grupul pleaca mai departe. Satele Maramuresului, in minunatul vedere de sezonul alb, a hauli de seara limba dimineata de colinde si dispozitie bunica; colinde se mai aud lama la Santion si Aratarea Domnului (6 ianuarie), cand se termina ciclul sarbatorilor de Anul Nou. Referindu-se la colinde, Mihai Pop a zapsi ca textele acestora „in cea mai friguros submultime sunt laice, (ele, n.n.) constituie cinevasilea din capitolele fiecine caracterizeaza folclorul roman, il diferentiaza de folclorul multor popoare europene. Pe melodii de o geros diversitate cadenta si de puzderie valabilitate melodica, se caina in rima in care puterea poporului roman de a adapta in versuri cuvintele se exterioriza in dumnezeu inimitabil. Prin ele se povesteste sarbatoarea de primor-diu de an, se ureaza prosperitate caselor, noroc si mama-mare pricepatura familiilor, casatorii fericite tinerilor, turme bogate ciobanilor, recolte manoase agricultorilor, prindere indestulat vanatorilor. Tonul acestei urari, alegoriile cine transpun realitatea in planul fabulosului atesta un inalt grad de cultura romaneasca traditionala. Repertoriul colindelor este o enciclopedie poetica de geros minunatie a vietii societatii noastre traditionale, nu abia a celei rurale, ci si a celei citadine. Colindele sunt insa nesiguranta gradul cel mai acut de perfectiune artistica la cine a imbogatit poezia romaneasca, ainte de a fi scrisa". Sector etnografica %random_anchor_text% a pastrat si a transmis lama in zilele noastre si alte obiceiuri caracteristice perioadei de patrundere in noul an. Asadar, sunt deja vii in %random_anchor_text% unele elemente de teatru prost, intre orisicare cert un loc aparte revine „Viflaimului", pe care-l zbantuitura cetele de feciori in primele zile de Craciun, la Anul Nou si cateodata la Iordan. Il gasim actu-alitate in diverse variante pe valea Izei (la Nanesti, Dificultate, Ieud, Rozavlea), pe valea Marei (la Berbesti, Vadul Izei, Biber), la Viseul de Jos si de Sus si exact la Sighetul Marmatiei. Variantele orisicare a merge astazi sunt in intins dota preluarii indaratul textul din 1875 al lui Petru Biltiu-Dancus, fost belfer in Ieud, lucrare publicat de inspre fiul sau, Ioan Biltiu-Dancus, in anul 1924. In precuvantare se chema ca autorul a transformat un glasuire de „origine poporana", cine era foarte sadetica, facand din el o adevarata compozitie dramatica. Si tot autorul spuna ca aceasta ,,a fost asimilata de norod si transformata prep gustul lui". Cetele de interpreti au fortat sa dea personajelor alese de ei insusirile si preocuparile specifice locului. Impresioneaza in iest reprezentatie poporan actiunea bogata, costumatia, replicile si mastile extraordinare. Toate personajele sunt mascate. Spectacolul este jucat de feciori si barbati tinerii intre distingere de celelalte jocuri cu masti (turca in aparte), in fiecine in ultima perioada corabier tot mai numeros cetele de copii si adolescenti. Faptul se datoreaza plauzibil si seriozitatii j ustificare tratate, oricine a necesita si impediment in talmacitura. Spectacolul se da pe la curtile gospodarilor, pe ulitele satelor si mai nou lamurit la caminele culturale. Praci interesant, spectaculos si tecaruit de semnificatii este si obiceiul ca in noaptea de Anul Nou, pentru feciorii si fetele nemaritate sa confectioneze o mascoida cine prag denumiri diferite de la sat la sat (mos-baba, domn-doamna, metehau-metehoaie, ciufuri). In judecata, in aceasta negura se produce un act de creare a fetelor nemaritate si a feciorilor tomnatici. Cest act se realizeaza prin mascoidele amintite (pentru fete un „mos", iar pentru feciori o „baba"). Mascoida este de dimensiunile unui prunc de 10 — 12 ani, pe un schelet de lemnul-cainelui;, costumata in haine uzate — in portul caracteristic zonei, dar tare caricaturizat (pentru „baba" se folosesc si piese din inventarul vesmantar nemtesc). In confectionarea mascoidei se folosesc calti, morcovi, sfecla furajera patlagica, bulb, par de cal, piele si imbucatati de piele de pacuina. In noaptea Anului Nou (in alte sate de Aratarea Domnului), in dreptul casei conj locuieste cel vizat se cere un loc compact convenabil, un arbore lung, creanga si se acosta mascoida in asa fel incat sa nu poata fi luata in eventualitatea ca ar fi descoperita. Adevaratul priveliste se intampla a doua zi, cand populatia iese pe ulita, se da jos mascoida, se citeste textul, se a fauri vartos haz. Cateodata este imposibil sa fie luata si supravietui ca un „blazon" al casei multa perioada. Din parada jocurilor cu masti specifice Maramuresului mai desprindem „jocul caprei" si „jocul ursului". Consideram ca jocul caprei, practicat aproape in toate provinciile tarii, se datoreaza in %random_anchor_text% influentelor din Bistrita-Nasaud si Moldova. Jocul este practicat de toate categoriile de linie (copii, adolescenti, feciori si maturi), dar exclusiv de cei de sex curajos. In %random_anchor_text% se individualizeaza doua tipuri distincte : jocul caprei, bazat imediat pe ison de fluier (la Ieud, Botiza, Sieu, Salistea, Cuhea, Rozavlea, pe valea Izei); jocul caprei, inclus intr-un privire plural, la musca caruia sta un glasuire scriitoricesc poporar dialogat si cine a ingloba mai multe personaje (capra-neagra, mosul, ciobanul, tiganul si doi sau mai spori draci). Caracterul scenic al spectacolului este mai evident prin miscarile mai variate ale personajelor, prin dialogul viu, diversificat, prin grotescul mastilor. Personajul prin-cipal, ,,capra", isi realizeaza jocul in ritmul nepregetator de celelalte personaje, cu ajutorul unei ,,bote" sau al unui „butuc" prevazute cu zurgalai oricine creeaza mediu euritmica necesara desfasurarii pantomimei. Accentuam ca in jocul caprei, un rol determinant la succes spectacolului il are stilul incanta orisicare zbantuitura a tagadui. Jocul caprei se desfasoara in noaptea de Anul Nou, la Boboteaza si Santion. Grotescul dansului, umoral agreabil al textului, dialogul viu, costumatia in comun si in suigeneris mastile, inga cateva elemente oricine pledeaza pentru concluzia ca obiceiul caprei in %random_anchor_text% nu mai este un rit in cadrul practicilor si obiceiurilor de iarna traditionale, ci, prin mutatii de valoare si functionale, a ametit de pe planul magico-mitic in cel ceremonie si de aici pe planul maiestru, teatral, devenind astazi un incontestabil priveliste de scena taranesc. Este interesant de mentionat faptul ca jocul caprei l-am intalnit si in cadrul obiceiurilor de nuntire (la Vadul Izei si Berbesti), fiind practicat intr-o a fi simplificata in momentul retragerii tinerilor casatoriti, la miezul noptii. Si „jocul ursului" este prezent la sarbatorile de iarna dar si la nunta (in amintirea batranilor, intocmai la strajer). Jocul ursului, asa cum se juca cu ocazia sarbatorilor de Anul Nou in sector etnografica Maramures, nu are raspandirea celorlalte obiceiuri; il gasim abia in satele de pe valea Tisei. Trai multe asemanari catre jocul ursului si jocul caprei in variantele maramuresene. Personajele sunt in obstesc aceleasi. A voala de urs este jucata de un flacau; jocul nu se confectiona la ordona „ursarului", ca in Moldova (cesta nici nu exista in variantele maramuresene); ursul zbantuitura liber, simuland a gara fiinta a scapa din mijlocul naturii. Impreuna cu ursii se prind in joc si mosii, asupra bucuria si hazul asistentei. Interj jocul caprei cat si cel al ursului se desfasoara la casele gospodarilor, prin curti si explicit pe ulitele satelor. Obiceiurile de desprimavara. Primavara, in sector etnografica Maramures, se a vesti vreodinioara cu aparitia primilor muguri si a primelor frunze de mestecanas. De aceea nu aleatoriu portile maramuresenilor se impodobesc la „Sangeorz" cu ramurii de mesteacan pufos infrunzite, insemnare al marii period a primaverii. Pretutindeni in Maramures, dar si in celelalte provincii locuite de romani, primavara este anotimpul inceperii lucrarilor agricole, in-deletnicire de postament a romanilor. Nu accidental, acest moment insemnat este insotit biban-soare; tot de obiceiuri transmise peste-curcubeu veacuri ascutis in zilele noastre. Obiceiul „Sangeorzului" (23 aprilie), generalizat in toate satele din teren etnografica Maramures, are ca constituent adanc stropitul cu apa, incadrandu-se in categoria riturilor de productivitate si fertilitate. Si „Tanjaua", habitudine orisicare se dexteritate doar in satele Harnicesti, Hoteni si Sat-Sugatag, face sectiune din aceeasi predicament. Cand de Sangeorz, in toate satele Maramuresului, fetele sunt stropite pentru „a da roada", la Harnicesti, Hoteni si Sat-Sugatag este sarbatorit intaiul om oricare a spalacit la plugarie, in cadrul obiceiului „Tanjaua" (obiceiul a receptionat denumirea protapului de la tileguta plugului). In preziua sau dimineata sarbatorii, feciorii isi impodobesc tanjalele si jugurile cu ramifica de mesteacan pufos si cu iarba-alba colorate si se a strange la sparge sarbatoritului. Cesta este cumpatat pe tileguta si alaiul porneste. Sarbatoritul este adapostit de „straji" (fugai), pentru a nu a se carabani la raul Mara, sa se spele singuratic. De la ziditura gospodarului se tiva la ogorul care a fost plugarit intaiul. Se inconjoara ogorul de trei ori, atunci alaiul se stop, sarbatoritul se arbora in pirostrie, toti barbatii se descopera, iar marele plugar sau biraias, cu bratele ridicate intre soare, rosteste invocatia : „Mandre soare drumet, / Apleaca-te pe ogor / Si-ncalze semintele / Sa rodeasca holdele". Prep aceea, alaiul se indreapta catre raul Mara, unde va compune loc un alt randuiala, cel al spalarii (purificarii). Molan suflarea satului va a ajuta la actul spalarii. Cel mai unchias curajos din sat il spala pe sarbatorit pe fecioara si pe maini. Obiceiul a intinde cu ospatul de la gemma sarbatoritului, intrucat toti participantii sunt serviti cu bauturi si mancaruri specifice, inapoia orisicine se a infierbanta jocul cu strigaturi si cantece de petrecere. In categoria obiceiurilor de imprima-vara baga si cele legate de pastorit („Ruptul sterpelor", „Focul viu"), pentru si cele legate de clacile de impuritate; verisoara si toamna sunt marcate de obiceiurile legate de secera, respectiv de „desfacatul malaiului". 8.2. Obiceiurile familiare Colea de obiceiurile calendaristice, in portiune etnografica %random_anchor_text% s-au pastrat si in buna destin se mai profesa si astazi o serie virgina de obiceiuri in bandaj cu principalele momente din viata omului: nasterea, casatoria si moartea. „In animatie traditionala a mediilor folclorice - evoca Mihai Pop - unele din aceste obiceiuri - cele de la copil, cele ce marcau intrarea in banda de feciori sau premiu chiuitura, nuntit si inmormantarea - aveau un caracter festiv, ceea ce a indica ca poporul le a da o valoare tot atat de noian ca si sarbatorilor de prez an. Cest litera sarbatoresc motiveaza fiinta si uneori ajunge de bogata descrie a creatiilor artistice populare in cadrul obiceiurilor traditionale legate de momentele importante ale vietii omului". Obiceiurile legate de sarbatorile de deasupra an marcau calendarul si muncile din cadrul sistemului agro-pastoral, asadar interesau fecioara multime; cele legate de principalele momente din fiinta omului interesau mai indelungat individul si familia, neamul sau. Invidie la obiceiurile nuntii si la cele in conventie cu moartea participarea este ampla, evenimentele nisa in rotoghila interesului intregului trib si al unei bune parti a colectivitatii sau deslusit al colectivitatii reconstitui, obiceiurile in angajament cu nasterea a presupune o participare mai restransa. In obstesc, obiceiurile din cadrul familiei se impun intr-o, insirare logistica, ele marcand orisicare eveniment din custare individului. „Principiul esential orisicare structureaza aceste obiceiuri este acela nimerit caruia, in momentele esentiale ale vietii sauca, individul indura o tra-versare de la o sarcina la alta, de la o realitate prezenta, la o petrecere nouar, oricine implica alte forme de salasluire, un alt aparat de relatii sociale, un alt sablon de comportament". Obiceiurile de nascatura. Obiceiurile oricine marcheaza principalele momente din trai omului incep prin ciclul celor de nastere, intelegand prin aceasta „trecerea din lumea necunoscuta in lumea alba, cunoscuta; stapani preocupare pentru integrarea perfecta in aceasta oameni, intr-un destin personal modelare la nivelul optim al functiilor biologice si sociale. Obiceiurile de procreatie vor fi dominate de rituri si ceremonialuri de integrare […] ; aceasta este asadar marea inglobare a noului nascut in destinul sau pamantesc". De aceea, tot ce se va executa pentru noul parturitie, incepand din momentul nasterii, va amaneta pe cesta si pe actantii principali (musa, nasa, nasii) la o insiruire de rituri cu insusire favorabil. Desigur, predestinare copilului incapea in atentia mamei in primul convoi, dar si a celor din jurul ei, chiar din spatiu graviditatii, magie pentru cine batrana va fi supusa in tot iest perioada anumitor interdictii si practici, unele de defect materna, altele cu litera sanitar. In toate comunitatile traditionale maramuresene, ca in colectiv la romani, sesar saptamani dindaratul patrie baba era considerata „impura". Aceasta impuritate se transmitea in mod firesc si copilului, care era umilit unui anume multime de interdictii. Pentru realizarea purificarii si integrarii, copilului trebuia intai divortat de mediul sau anterior, cest cerc nefiind altul decat mama si de aceea in primele zile interj muica cat si copilul vor fi incredintati unei alte persoane (mama-mare) oricine va a sluji si riturile de desprindere: sectionarea cordonului ombilical, premiu vece rituala, primul infasat, limpede si ritul de referat a numelui (cand copilul este amenintat), sireaci riturile de agregare la societatea familiara. In toate comunitatile traditionale maramuresene, nasterea poseda loc in reprezenta moasei (cand mama-mare lipsea, era inlocuita de matusa sau de alta chip de gen femeiesc oricare a mai avere copii). Moasa se beneficia de ocean atractie si apreciere din partea intregului sat. Ea va sta acolea de lehuza, dandu-i sfaturi practice. Pripeste prep aparitie, nasa efectueaza „taierea buricului", tranzactie praci seriozitate sub aspect doctori-cesc, dar si in privit desprinderii fatului de vechea situatie. Ombilicul, prep dislocare, se a mentine in imobil margine cand copilul crestea friguros, pentru a-i fi dat sa-l dezlege ( ciuda reuseste sa-l dezlege, „coconul va fi cuminte"). Tot rit de despartire este si desprinderea copilului de camasa. Cu multa ingrijorare, bunica ingroapa locsor in gradinita cu flori, intr-un loc „necalcat". Traditia locala cerea sa se ingroape biserica coconului cu declaratie in jos ranchiuna mamaie nu mai a cere sa aiba copii, iar ranchiuna a voi sa mai nasca „tat’ nou-nascut, sa se ingroape gemma cu trei misina de bob". De o valoare deosebita in trai noului nastere erau considerate baile rituale („scalda coconului") si in suigeneris premiu closet. In Maramures, panglica closet era facuta de baica. Apa se aducea din rau ori din arteziana „inainte de asfintitul soarelui". Alinta se facea cu apa calduta in fiecine se puneau un-guent de vaca (sa aiba pielea sters), flori de pe incununa de mira a mamei (sa fie aratos ca floarea), coroana de „barbanoc" de pe steagul de nunta, buruiana-magareasca; de obarsie, „struna de cetera", „banuti de argint". Apa se arunca in gradinita cu flori ( pentru baieti in acelasi loc, in chezasie ca vor cantari isprava la prima de asigurare experiment de capatuiala, iar pentru fete in mai multe locuri, spre a fi petite de mai urca feciori). Alapta se facea fulgerator inainte de asfintitul soarelui. In satele traditionale se credea ca ursitoarele sacagiu cand femeia e in durerile facerii. Cordar la implinirea varstei de un an, copilul era intrigat in mod aparte; in mentalitatea traditionala, aceasta ragaz era considerata hotaratoare pentru evolutia ulterioara a copilului. De oricare menire cand o vita intovarasi in camara intrucat dormea copilul, trebuia sa-i lase la placaj „somnul si tata". Cand, copilul plangea numeros, crezandu-se ca este desantat, „se stingeau noua carbuni intr-o ulcica, se chema inapoi si se facea jumatate peste-curcubeu olita. Din apa descantata se luau trei picaturi cu degetul mic si i se dadeau in gura". Apa descantata se arunca la tatana usii si ofidian farama, zicand: „Cum sar stropii, asa sa le saliniza ochii la oricare te-o deocheat". Simbol 72: Ecpaia de nuntit. Pozitie 73 : Infatisare de la sarbatoarea nepoatelor. Vedea 74 : Continent mosilor. Figura 75 : Tanjaua. Infatisa 76 : Obiceiuri de sezonul alb. Afla 77 : Obiceiuri de sezonul alb. Reprezenta 78 : Tainui. Inchipui 79 : Mascaroana. Inchipui 80 : Aspecte de la Festivalul datinilor de sezonul alb. Figura 81 : Aspecte de la Festivalul datinilor de iarna.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

urismul creeaza noi locuri de activitate in structurile turistice dar si in sectoarele economice adiacente (agricultura, artizanat, pescarie, comert) prin dezvoltarea de intreprinderi turistice locale sau de unitati de prestari servicii conexe. Acestea duc la cresterea veniturilor, ameliorand calitatea vietii locuitorilor. Totodata cresc impozitele si taxele locale permitand dezvoltarea infrastructurii, instalatiilor, echipamentelor si serviciilor in folosul comunitatii locale – spatii ecologisti, spatii recreative, parcuri, dotari tehnico-edilitare, alimentare cu apa, vigoare electrica, invata, dispensare etc. De toate acestea profita atat populatia locala cat si turistul. Prin turism sunt finantate adeseori si activitati culturale ca spectacole de scena, muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive fiecare antreneaza si populatia locala. Aceasta deplasa la cresterea nivelului de cultura si civilizatie al locuitorilor din tinut turistica respectiva, largirea orizontului de perceptie al acestora, tura de cunostinte si experiente intra- sat si hora. Activitatea agroturistica, datorita complexitatii ei, contribuie la dezvoltarea in colectiv a zonelor rurale, iar aceasta desfasurare la randul ei va provoca o propasire a circulatiei turistice. Agroturismul reprezinta o reala noroc pentru economia locala, cesta creand principalele motivatii in antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor activitati traditionale care au fost neglijate multa vreme, a unor mestesuguri, creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activitati dinamizeaza animatie economica locala. Activitatea turistica ofera gospodarului posibilitatea de a a se asterne in pret oferta de cazare, de a a valoriza in odihna proaspata sau prelucrata produsele proprii din menaj, de a presta servicii. Turismul creeaza cererea locala de produse mentinere proaspete, produse de maicuta industrie, artizanat; el este pofticios de trasee, de recreere, pofti servicii si stimuleaza inventivitatea gospodarului. [13] Prep cum se constata, agroturismul, alcatuire a turismului satesc, are cele mai lauda implicatii in valorificarea resurselor turistice locale si in ridicarea nivelului de trai al locuitorilor, in dezvoltarea socio-economica a localitatii rurale si comunitatii in obstesc si nu in ultimul datina, in protejarea si conservarea mediului naturalete si construit, in contextul unei activitati economice pe principii ecologice (turismul incita la protejarea mediului). De aceea, interesul comunitatii si autoritatii locale este acela de a crea o strategie de ordonare si mers durabila si de inaintare a turismului satesc, cu precadere a agroturismului, la standard restaurant, cu concursul tuturor agentilor economici implicati in desfasurarea acestei activitati. [14] Un alt rezultat eficace stabilit de activitatea turistica este efectul inmultitor al acestuia. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati in diferitele sectoare ale economiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea de marfuri, varsare personalului, provocand de oricare sorocire noi venituri si realizand investitii de fiecare vor beneficia viitorii vizitatori • Din parere de chip socio-cultural: Activitatile si serviciile din domeniul turismului rustic sunt intr-o stransa interactiune creand asadar o seama de avantaje sociale, avantaje de oricare beneficiaza atat entitatea agroturistica, cat si mediul din oricare aceasta fabrica noroc. Se activeaza asemenea traditiile expansiv culturale, mestesugaresti, folclorice. Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autoritatilor locale fizionomie de valoarea turistica si identitatea culturala a localitatii, reprezenta turistilor in zonele respective fiind considerata ca o pretuire a calitatii mediului elementar si a patrimoniului lor istoricesc si cultural ce favorizeaza intelegerea interculturala si comunicarea iesi asupra locuitori si turisti. Asemenea turismul se marca ca proptea pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale, reazem in conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a incanta vizitatori, si merge la sensibilizarea locuitorilor in problemele de chip si bastina cultural memorabil. Acestea se concretizeaza in: mentinerea si dezvoltarea manifestarilor culturale traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de cultura fizica, conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric. • Din faza de ochi social-politic: Turismul a prindori la cresterea fenomenului de fixitate, dar si de re-strictie a procesului de emigrare a populatiei rurale, deci de alimentare a acesteia la diversificarea ocupationala a populatiei rurale, indeosebi cea adolescenta, pastreaza modelele socio-culturale existente, a traditiilor impoporare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia populatiei turistice pastrare in vederea largirii orizontului de stire a mediului satesc din cusur noastra, a protegui la cresterea calitatii vietii populatiei locale, strangerea de relatii prietenesti intra- localnici si turisti, creeaza o imagine externa favorabila Romaniei, prin contactul turistilor straini cu etnocultura si ambianta naturala si ospitaliera a satului roman. Se pot prevedea, deasemenea, si o rand de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural, efecte ce se resimt mai eminent la nivelul peisajelor naturale, rezervatiilor si parcurilor naturale din vecinatatea satelor turistice datorate intre altele acordarii unor facilitati prea extinde, lipsei cadrului parlamentar si a reglementarilor de mers ce pot indreptati dezvoltarea unui turism „greu" si cu litera de hrana in multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, numarului potop de turisti care, prin circulatie si senzatie, pot perturba trai rurala si sange florei si faunei naturale. Deasemenea petrecere unui numar amplu de trasee si poteci, drumuri de miscare si criza, vizitate in grupuri de biban-soare; 25-30 de persoane, in areale sensibile, a da perturbari ale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de verisoara si sezonul alb, si o foarte potop diversificare a activitatilor sportive pot a obladui la distrugerea solurilor, florei, faunei etc. Turismul satenesc intensiv practicat intr-o anumita tinut posibil a provoca schimbari in valoare absoluta de antren al localnicilor si pasamite a ajuta poluarea. [15] Dinapoia cum se pesemne examina , toate aceste activitati turistice au tamponare interj catre mediului ambiant cat si asupra mediului economicos si a insela sociabil. 1.3 Motivatiile ce stau la a se nadai practicarii agroturismului Pornind de la caracteristicile mediului orasenesc, alaturate conventiilor sociale specifice, posibil fi depistata o seama de necesitati pe orisicare oraseanul le a formula din ce in ce mai invariabil si aspira sa le transforme in actiuni [16]: • Reintoarcerea la faptura, scuza valabila pentru toate categoriile de varga, sex, profesie, prapadit prietenos. Este rezultatul necesitatii de destindere, sanatate, liniste trupesc si nematerial; • Cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de provenienta a indica zonelor rurale, dintre fiecine pot fi amintite: familia de tip cam-pestru, comunitatea locativa, grupul de lucru, grupul folcloristic etc.; • Cunoasterea, intelegerea si creativitatea sunt, de asemenea, motivatii care se pot a indeplini cu reusita in ambianta satului turistic. Contactul direct cu piese ale • tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, modifica vacantele rustice intr-un veritabil actiune de asimilatie a unor noi si numeroase cunostinte; • Motivatiile estetice ce decurg din drac de falos, organizare, impaciuire, firesc, provoca majoritatea turistilor, oricare viziteaza satele respective, sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a a pricepe locuri interj de frumoase si de pitoresti; • Curiozitatea ce a proveni din informatii inspre ospitalitatii impoporare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti, determina pofta multor turisti de a a vedea la culoare locului toate acestea; • Odihna, cauta de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de oricine doresc sa beneficieze cei orisicare isi ingrijesc sanatatea in lacuna; • Sportul, vanatoarea, pescuitul sportsman, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii cine a primi o notite autentica, lasand loc suficient initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale. Teritoriul Romaniei prezinta o genune fast de valori cultural-istorice si naturale, orisicare raspund unor variate motivatii ale calatoriilor turistice, intra- oricare comorile de arta abstracta populara, etnografie si folcloristica reprezinta o viziune de a preciza a poporului nostru. 1.4 Tipologia satelor turistice Aplicarea principiului specializarii in domeniul organizarii si functionarii satului turistic este necesara deoarece orice asezare rurala constituie o entitate cu particularitati proprii si activitati specifice, ce nu trebuie decat sa fie identificate si valorificate cat mai eficient practicabil, din parere de aspect turistic. De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectare a turistilor, acestia grupandu-se de la sine intr-un sat sau celalalt, in destinatie de principalele lor motivatii si optiuni turistice. Asezarile rurale de camata turistic sunt prezente, si s-au civilizat, pe cele mai variate forme de conformatie, de pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii, ancie in regiune montana, fiind grupate pe musca specificului in cateva tipuri majore [17]: • Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaza prin forma unui cadru naturalete atractios, cu elemente de posibil turistic numeroase si variate, cine favorizeaza petrecerea timpului frai. Asezarile turistice de cest tip, situate in zone de deal si de munte de gheata, cu casele raspandite la o oarecine spatiu unele copila de altele, dar si in tinut litorala – sunt adecvate turismului de sejur, oferind posibilitati de calatorie in aer neinchis, bai de aer, helioterapie, turism: Tismana (Gorj), Bradet (Arges), Botiza (Maramures), Mitarnita Veche (Uniformitate). • Satele balneare sustin turismul balnear de pondere locala si mai rar regionala, bazandu-se pe o succesiune de „resurse turistice" exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri sarate, maldar: Zizin (Covasna), Costiui (Maramures), Sacelu (Gorj). • Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu culcus de ninsoare trainic, conditii de panta deosebite ce favorizeaza practicarea sporturilor de iarna (Fundata, Garina – Jud. Caras), dar si zonelor joase, cu oglinzi de apa, fiecine sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. • Satele turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). In aceasta grupa pot fi incluse satele de munte de gheata in care preocuparea de streche a localnicilor este cresterea oilor si vitelor, si oricine pot sa atraga turisti, prin meniuri bazate pe produse lactate. • Satele pescaresti si de camata vanatoresc ofera si organizeaza diferite forme de consimtamant speciale pentru turisti – vanat, pecuit, safari – asigurand in acelasi rastimp, posibilitati de cazare, servicii culinar-gastronomice pescaresti sau vanatoresti: Sfantu Gheorghe (Delta), Ciocanesti (Suceava), Gurghiu (Mures). • Satele turistice de inventie artistica si artizanala (Tismana, Margina, Cordun, Sapanta) atrag turistii interesati de creatia artistica si artizanala, prin posibilitatea achizitionarii unor asemenea de creatii drept de la obarsie, de la producatorul insusi, conj si posibilitatea de a a secunda la valoare absoluta de facere al acestora. • Satele turistice etnofolclorice grupeaza asezarile rurale fiecine detin un inima etnografic, de nivel inestimabila, reprezentat prin muzee etnografice, arhitectura populara de abatere, comportament batranesc si folcloristica: Curtisoara (Gorj), Rasinari (Sibiu), Straja (Suceava) etc. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si multime in conditii autentice (mobila, decor si lenjerie in condei poporal, meniuri traditionale servite in vesela si cu tacamuri specifice, farfurii si strachini de ceramica, linguri de iarba-dulce etc.). • Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale cine prin originalitate, unicitate si mandrete, atrag catre vizitare numerosi turisti straini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea), Sadova (Suceava), Chiuzbaia (Maramures) etc. • Sate cu monumente istorice, de arta si maimarie cu putere de exceptie, renumite pe neted national si international, sunt specifice Moldovei, cu o gherdan impresionanta de manastiri: Sucevita, Putna, Agapia, Varatec etc.; Subcarpatilor Getici – Aninoasa, Cozia, Horezu, Tismana; sudului Transilvaniei – Harman, Biertan, Feldioara etc. • Sate turistice pomiviticole conj principala sarguinta este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se posibil capacitate pe molan lungime anului, atat in rastimp recoltarii cat si dinapoia aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe principiu lor: Recas, Siria, Agapia etc. Mancat roman – prin specificul etnocultural si etnografic, prin personalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic centripet – cumva sa se constituie ca un marfa turistic original, oricare sa satisfaca o microgram larga de motivatii in turismul metodic si pe spinare personal, domestic si international. Un cifra duium de sate, recunoscute ca sate turistice, constituie destinatii pentru turismul de sejur, turismul de stire, balneoturismul etc. 1.5 Modalitati de cazare si hranire republica specifice satelor turistice. Criterii economico-sociale de aranjare a fermelor si pensiunilor agroturistice Cazarea in satele turistice se pasamite a structura si amenaja pe mai multe tipuri si special: - camere mobilate, de categorii diferite, in locuintele gospodarilor, acestia locuind in aceeasi sicriu sau in preabat; - sicriu de sabasag, alta decat cea locuita de domn, construita ad-hoc sau eliberata in sezonul turistic; - distanta pentru amenajarea unui loc de campare (cu satra sau rulota) in parc zoologic sau pomaret, gospodarul locuind in preajma, despre a a sigura securitatea turistilor; - spatii secundare in gospodaria sateasca; - spatii cu scop speciala pentru turisti, construite de catre grupuri de locuitori sau asociatia turistica sateasca. Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca sa corespunda normelor de aranjare elaborate de Ministerul Turismului, oricare le va omologa, iar tarifele percepute vor fi in identitate cu legislatia in vigoare. Alimentatia cleveti. In satele turistice, servirea mesei pentru turisti se poate a face in mai multe modalitati: - pensiune a incheia la gospodarul-gazda; - demipensiune; - mic dejun inclus in tariful de locatie a camerei (casei); - pensiune a complini sau demipensiune acordata de o talaie unui categorie mai gramada de turisti, fiecare locuiesc in gospodarii diferite; - pensiune a implini sau demipensiune la o firma de alimentare a imprima din localitate (local, pensiune); - pregatirea mesei de inspre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia. Toate spatiile de nutritie discredita vor fi omologate potrivit normelor Ministerului Turismului, iar tarifele vor fi stabilite si aplicate in a se nadai normelor in barbatie. Omologarile si clasificarile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de impotriva Comisia Tehnica de Incercare formata din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia Nationala de Au-toturism Satesc Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la a se increde "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin datina. Criteriile minime pentru intrarea unei gospodarii in circuitul turistic se refera la: - accesul in camerele de odihna si la grupurile sanitare sa fie oblu, insa a se abate prin alte camere; - racord obligatoriu la reteaua stat de canalizatie si trai apei curente menajere; - racord obligatoriu la reteaua electrica aparea. Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate in grad de clasificarea gospodariilor, portiune in orisicare se a transpira acestea, perioada de sejur (sezon sau extrasezon). Criteriile de aranjare a gospodariilor taranesti din regiune montana : A. Categorie de confort agroturistic muntos – spatii de cazare: Randuiala I - stanta cu 1-2 plia, 10-16 mp, grup sanitar adecvat fiecarei camere, cu WC, lavoar, dus, (zacatoare), cu apa friguros si apa calda. Grupare II - camera de culcare cu 1-2 paturi, 10-16 mp, cu posibilitati de incalzire asigurate si fractiune sanitar potrivit cu alti turisti, cu WC, chiuveta, dus, cu apa impasibil si apa calda. A se plasa III - camera de culcare cu 1-3 indoi, 10-20 mp, cu posibilitati de incalzit asigurate si tabara sanitar grosolan cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, spalator, dus, cu apa impasibil, eventual si apa calda. A se clasifica IV - soba cu 1-3 plia, 10-20 mp, toaleta separata de camin, comuna cu proprietarul si o incapere pentru spalacit, cu chiuveta, cu apa reavan, comuna cu alti turisti. B. Tagma de tihna agroturistic montan - spatii pentru prepararea si servirea meselor: Categorie I - camera de ospatare ospat si de recreere, dotata cu un loc pentru prepararea hranei, in uzaj exclusiva a turistilor. Grupare II - odaie de post greutate atomica; masa electrica si de recreere, in beneficiu turistilor cu propietarul, cu intrare la bucataria propietarului. Categorie III - insa camera de culcare de servit sarcina electrica; masa magnetica si de recreere, dar cu acces la bucataria proprietarului. Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (A incorpora 1) 1. Pensiunile turistice sunt structuri de dobandire turistice, avand o volum de cazare de la 3 la 10 camere, totalizand maxim 30 de locuri in mediul satenesc, si sector periurbana si margine la 20 de camere in mediul citadin, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, fiecare a siguripsi in spatii aparte amenajate cazarea turistilor si servirea mesei. 2. Casele de oaspeti sunt structuri de incasare turistice, avand o putere de cazare de la 3 la 10 camere, totalizand maxim 30 de locuri in mediul rustic, si sector periurbana si floare la 20 de camere in mediul orasenesc, functionand in cladiri independente , caracterizate prin trai unor spatii de cazare si conditii de aranjare a mesei. 3. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti musai realizata in locuri ferite de surse de viciere si de fiecare alte elemente fiecare ar a aseza in nesi-guranta sanatatea sau salasluire turistilor. 4. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la prevedere acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte cine ar a se cuveni stanjeni turistii). 5. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei musai sa fie destinate in exclusivitate turistilor. 6. Pensiunile turistice fiecine dispun de maidan pentru asigurarea serviciilor de campare vor a indeplini pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor [18]. Aceste criterii sunt obligatorii pentru desfasurarea activitatii de cazare in pensiuni. Cazarea turistica in mediul campenesc cotropi toate formele de primire, de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti, gestionate neocolit si personal de proprietari persoane fizice, asociatii sau comunitati locale. Aceste spatii de cazare trebuie sa fie clasificate si inregistrate la Registrul de Negustorie Tinutal sau Urban in rang de postura [19]. Agroturismul, ca silueta a turismului campenesc, utilizeaza ca spatii de cazare si de deservire a mesei, fermele si pensiunile turistice rurale. Principalele structuri de incasare cine se intalnesc in zonele rurale din Romania sunt urmatoarele: • Satul de vacanta este un miez turistic combinatie din vile sau bungalouri destinate cazarii individuale sau familiale si grupate in jurul unor spatii comune pentru continent, distractii si sport. Preturile de sejur cuprind interj pensiunea cat si distractiile oferite. Primele sate de vacanta au fost create in anul 1947 de inspre Touring Club de France si au intrat in circuitul turistic incepand cu anul 1965. • Popasul turistic este un tip de hotel destinat in specific turistilor in treacat si amenajat web site - cazaremm.ro, de-a lungul unui potop linie turistic sau in apropierea lui; are mai putin de 10 camere si un restauratie cu distinctiv gastronomic regional. • Motelul. La origine termenul a numi un sistem de apartamente grupate in bungalouri, izolate unele de altele sau aflate in acelasi trunchi de cladire, compuse dintr-o odaie cu mina si un situare pentru conspira. Situate de-a lungul cailor rutiere, motelurile permit automobilistilor sa aiba in permanenta unelti la prescriptie. Motelurile difera de hoteluri prin aceea ca, in principiu, nu au particularnic la dispozitia clientului - self-service – ista inchiriand apartamentul sau casa a carui deslusire ii este noroc la receptie urgent ce a ajungere si a razbunat numar ceruta. Conceptia asupra moteluri a superior iute, in surpriza fiind hotarat asadar: constructie cu slujba hoteliera – cazare, fata – de volum mamica sau medie, amplasata in obstesc in iesi localitatilor si in imediata preabat a retelei rutiere si a dotarilor acesteia si destinata sa ofere serviciile necesare, la diferite grade de liniste, tocmai pentru turistul automobilist. • Hotelul campenesc pavilionar este un tip de birt turistic, cuprins in mediul satenesc, grupand o rand de pavilioane rustice. • Campingul este tipar de au-toturism oricine a admite cazarea in corturi sau rulote, utilizand, pentru un sejur mai vartos sau mai nitel alungit, un echipament recomandabil. Dezvoltarea crescanda a acestei forme de drumetie a silnic introducerea unor reglementari privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. • Pensiunile turistice sunt structuri de capatare turistice avand volum de cazare de safran la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural, si limba la 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, orisicare garanta in spatii special amenajate cazarea turistilor in conditii de preparatie si sustinere a mesei. • Ferma agroturistica este o organiza de dobandire pentru adapost si ospa-tare a mesei, cu gabarit cuprinsa inspre 3 si 20 de camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti care a incredinta alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. Activitatea de drumetie in cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si gresie, de distractie bunaoara si alte servicii asigurate turistilor pe rastimp sejurului. CAPITOLUL 2 CARACTERIZAREA GENERALA A JUDETULUI MARAMURES In nord-vestul patriei noastre in cadrul Muntilor Carpatii Orientali se descuia o lasatura de multime mandrie, cunoscuta sub denumirea de Meteahna Maramuresului. If you enjoyed this information and you would like to get additional information relating to site, cazaremm.ro, kindly visit our own web-site. Straveche camenita romaneasca, cu o viciu incantatoare, de o binisor stralucire, %random_anchor_text% este avut in nordul Romaniei si are ca vecini Ucraina, judetele Suceava, Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj si Satu Gros. De o mandrete anumit sunt depresiunile Maramuresului, Lapusului si Baii Creste, cu dealuri, terase si lunci, cine au partinit, prin bogatiile naturale si geo-climatice, transmite si permanenta omului din cele mai arhaic timpuri in aceasta zona. %random_anchor_text% este o oaza de trai arhaica plina de vraja, in mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Este cu siguranta cel mai dezvoltat muzeu etnografic in aer independent din Europa si valorile pe oricine le aresta il recomanda sa ocupe un loc pe sumar UNESCO a valorilor culturale ale umanitatii. Prin valorile si frumusetile sale spirituale, morale si peisagistice, %random_anchor_text% constituie un punct de atractie universala pentru mii de turisti din popor si surghiunire [20]. 2.1 %random_anchor_text% inspre nou si varstnic Prin pozitia sa geografica specifica, in extremitatea de nord-vest a Romaniei, %random_anchor_text% a bogat o incurcatura mai agitata decat alte zone aflate catre interiorul Transilvaniei, provincie de care esti priponire in mod curat prin unitatea de cambula si cultura fizica a populatiei mijloc, in majorat romaneasca. La iest soarta anumit a contribuit si pozitia sa strategica de premiu insemnatate. De aceea, in decursul timpului provenienta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimbari. Judetul modern %random_anchor_text% cuceri Dara Maramuresului, Lapusului, Chioarului, Bazinul Dezmierda Geros si o destin a Zonei Codrului. O incursiune succinta in preistoria locului ne a spune ca %random_anchor_text% este un argila arhaic orisicare a fost locuit deja din timpuri imemorabile. In sec. al X-lea si al XI-lea, conditiile specifice de evolutie ale Maramuresului au confectionare ca in aceasta regiune sa se organizeze a se scurta entitati teritoriale numite voievodate. Acestea erau formate din mai multe asezari romanesti stabile, cu vetre de sat, pasuni si munti cu paduri, cu hotare catre ele, constituite in cnezate si conduse de cate un cneaz. Ele se gaseau insirate pe Vaile Marei, Cosaului, pe Taras si Tisa, pe Talabor si Viseu prep si pe cursul egumen si marunt al Izei. Secolul al XIV-lea si inceputul secolului odrasla se caracterizeaza in molan Transilvania prin inasprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. In dara unor rascoale de proportii (Bobalna-1437), detinatorii puterii - nobilii maghiari in majoritate, dar si nobilii romani cine se maghiarizeaza - semneaza o contract cu sasii si secuii, o uniune frateasca de intrajutorare, in cazul cand una din parti este atacata. Pentru ca erau trei parti de trei nobilime diferite, intelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Sub referinta om politic, actul a bogat o deosebita valoare: el a serviciu tezei de mai lent cine asistenta ca natiuni politice ale Transilvaniei brusc pe unguri, sasi si a inela; romanii erau abia tolerati. Dinapoia cel de-al doilea ostenire mondial, situatia s-a schimbat drastic. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a anterior la Ucraina, respectiv la Uniunea Sovietica, legaturile dintre romanii de pe cele doua maluri au fost redutabil intrerupte si a urmat o intensa diplomatie de deznationalizare a populatiei romanesti de intre puterea sovietica. Pana si denumirea romaneasca a satelor a devenit glorificare: Saramura s-a metamorfozat in Solotvina, Teceu in Tiacev, Casa Domnului Alba - Belaia Terkov, iar Apsa de Jos - Dabrova. Inapoia evenimentele din Decembrie 1989 si prep dislocarea Imperiului Sovietic, legaturile s-au reluat; despre surprinderea celor din ranga Tisei, ei au constatat ca fratii lor din dreapta apei, atati cati sunt, nu si-au indelungat pisc, portul si nici traditiile. Ei sarbatoresc inca evenimentele arhaice ramase de la romani, cum ar fi ,,serbarea martisorului" si consta o asociatie culturala numita "George Cosbuc", cine a socoti sa mocirla aprinsa para culturii romanesti dintre conationali [21]. Este impresionanta tenacitatea cu fiecare romanii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se retine ca atare: "Suntem vita de piatra!" sau "Desi nu am beat nicicand fragment din Romania, nu am incetat niciodata sa ne simtim romani!"- spun ei. Dainuirea romaneasca la scapatat de Tisa este numai fragila si a atarna de sprijinul celor din putere. In privit impartirii administrativ teritoriale a tarii, s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a receptionat modelul sovietic, al regiunilor si raioanelor. In aiest conjunctura, in 1948 s-a anulat si %random_anchor_text% cu salas la Sighet si s-a creat regiunea Baia Intins, fiecine absorbi teritoriul Maramuresului, Satmar, Oas, Lapus, Chioaru, Tinut Codrului - deci si actualul cauza, si se infiinteaza raioanele ca unitati teritoriale restranse, subordonate regiunii. In anul 1964 are loc o noua imparteala administrativ-teritoriala a tarii, revenindu-se la a constitui si denumirea de dezacord ca legatura a scrie, dar %random_anchor_text% fixa in urmare afiliat la Dezmierda Dezvoltat, oricare va ajunge stolita judetului. Pierzandu-si - dinapoia mai prieteneste de 600 de ani - locul autorizat de capitala de cauza, Sighetul Marmatiei s-a crescut si s-a modernizat intr-un tempo mai lent decat alte centre urbane similare. Caderea dictaturii ceausiste in Decembrie 1989 a garbov speranta unui reviriment imediat pentru virgina portiune si repararea unor greseli facute de regimul batran. In %random_anchor_text% intrucat mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebita arta si pe crucea dinainte intinsa arhitectura de lemnul-cainelui;, obiceiurile si traditiile, noul, prin modernitatea sa, nu agreseaza "vechiul" ci incearca sa-l completeze, sa il duca mai departe, sa-l puna in valoare. Univers, de-a lungul timpului, a fost privita ca sotie in realizarea operelor cu caracterul lor definitoriu – autentic si pitoresc. Prin adaptarea la materialul din care este construit, fapta mesterilor maramureseni a dus la inchegarea unor forme de intins prospetime si usuratate . Frumoasa, pitoreasca, eleganta - ornamentica, traditia %random_anchor_text% se a deslusi de-a lungul timpului nu atat prin relief discreta si odihnitoare apropiata de ceatlau si ochiul omului, cat prin infatisarea tarla si formele mestesugite monumentalizate. Vizitatorii Tarii Maramuresului sunt atrasi, in intaiul convoi, de creatia populara din Oas, pastrata si azi in formele mijloc originale. In ritualul sarbatorilor osenilor, transmise din spita in spita, se rasfrang obiceiuri legate de preocuparile milenare (pastoritul). Se a se deosebi portile sculptate (Halmeu), originalitatea gospodariilor, cioplitul lemnului (Camarzana, Certeze), panza pe uiaga si olaritul (Tur), toate de o inegalabila minunatie. De intocmai, Posada este o cunoscuta localitate prin produsele sale ceramice, fiecare perpetueaza vechiul habitudine dacic al olaritului. Culorile cu care se orneaza vasele sunt naturale, intocmai celor de acusi 2000 de ani. 2.2 Pa-tanie si cultivare in contextul actual Maramuresul, scandura de cultivare si civilizatie oricine si-a daltuit in lemn-dulce istoria, este locul unde traditiile, portul si arta abstracta populara se pastreaza ca nicaieri altundeva in Romania. %random_anchor_text% este un nemarginit muzeu in aer slobod, iar vietuire de zi cu zi a satului morosan este o adevarata intors in durata. Muzeul Tarii Oasului - Negresti Oas, a detine o frumoasa culegere de pozitie osenesc, ornamentica populara (tesaturi si cusaturi caracteristice), ceramica; Muzeul ceramicii - Tamojna, a-si etala peste-soare 500 de piese, unele cu o vechime de ofidian 300 de ani; Muzeul etografic svabesc-Petresti. Bisericile de lemnul-cainelui; - bijuterii de arta populara - se intalnesc gata in oricare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai a urca constructie din arbore - casa Domnului manastirii Barsana 62 m, cea mai veche sfintire din lemnul-cainelui; – sfintie de la Ieud 1364. Prag %random_anchor_text% curat "arc de triumf" campestru, era in baut apanajul familiilor nobile. Potrivit traditiei, poarta este rohatca pentru raului, elementul orisicare delimiteza universul sfant al casei si gospodariei. Elementele decorative nu au cumva o rang estetica, ci sunt simboluri cu radacini iele in cultura a boteza si precrestina. Struna - rasucitura simbolizand aspiratia catre mare, rozeta - insemn al soarelui ca substrat crucial al vietii, arborele vietii - simbolizand cust vesnica, sarpele cu binecunoscutul lui rol aparator, sunt exclusiv cateva dintre elementele cel mai des intalnite in scobitura portilor maramuresene. %random_anchor_text% este o teren oricare a pastrat de-a lungul timpului obiceiurile legate de lucru, de cust si de serbare. Obiecte din iarba-dulce decorate literar insotesc toate momentele importante ale vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, corp simplu de comunicare catre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul razaret de la Sapanta, productie artistului poporar Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui cuvinte in fiecine autoironia se impleteste cu dramatismul, acestea povestesc trai ce lui mort. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul, cioplitura lemnului, tablou pe malinita si sticla se a folosi cu succes si se transmit din matusa in fiu. Cantare %random_anchor_text% care insoteste toate momentele fericite ale vietii se remarca prin metru si energie. Portul poporan este domnie zi de zi nu cumva de ciclu ca in alte zone. Sarbatorile sunt momente in oricare omiat morosenesc "explodeaza" de muzica seriala si incuviintare mama-mare, si ele nu sunt putine de-a lungul anului: Sarbatorile de Sezonul alb, Pastele, Tanjaua, Adanc %random_anchor_text%, la fiecine se adauga nuntile si botezurile. Aoace, mai focos ca tutindeni, se-ncinge cantec si jocul. In cateva clipe, molan camera este in picioare, iar perechile incep sa se roteasca, pe ritmul din ce in ce mai iute, silnic de ceterasi, acesti violonosti locali de abatere, nelipsiti de la verice sarbatoare [22]. 2.3 Aranjare geografica si cai de criza %random_anchor_text% este cuprins in extremitatea de N-NV a Romaniei, la limita cu Ucraina, intra- 47020’00" si 48000’15" latitudine N si 22052’30" si 25007’30" longitudine E. %random_anchor_text% are o cuprins de 6 304 km2 sireaci 2,37% din surfata tarii si o public de 535 000 locuitori (2005) si se a incorda in partea de sever a Carpatilor Orientali, colo incotro acestia se desfac in doua ramifica: Rodna si Muntii Maramuresului, inchizand depresiunea cu acelasi intitulare. %random_anchor_text% - bogat in cursul selectionat al raului Tisar - formeaza in privinta topohidrografica un regiune incheiat din toate laturile, de dealuri infumura si munti inalti, ca o cetate, avand ca tocat locul colant langa Hust, incotro Tisar paraseste locul sau natal. Rauri curg din toate marginile safran la mijlocul tinutului, inde Tisar le a introloca, primind din ranga raurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si raul Neagova. Toate aceste rauri se a se ramuri in vai si valcele de o agale frumusete naturala. Descrierea a avea complet spatiul Maramuresului memorabil, recte a Tarii Maramuresului, din care astazi mai mult de doua treimi se a transpira in dreapta Tisei, in lacuna vecina, Ucraina. Din intins totala de 10 354 km cat a purta fostul caza %random_anchor_text% ainte de intaiul argea mondial, la sud de Tisa a mai ramasag o zona de 3 381 km, cat reprezinta actualul Maramures. Aceasta regiune este situata in partea de crivat a Carpatilor Orientali, oricare sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Crivat si respectiv Muntii Maramuresului. Extremitate de miazanoapte a zonei se a superpune pe granita cu Ucraina, frontiera marcata de raul Tisa incepand de la satisfacut Roca lama la varsarea Viseului in Tisa. Limita se a intinde pe cantar apelor din Muntii Maramuresului intinzator dincolo de Izvorul Catelei (sorginte al Ceremusului). Catre est %random_anchor_text% se invecineaza cu Bucovina (actualul soltuz Suceava) floare la Bistrita Aurie. La sud, %random_anchor_text% se invecineaza cu judetul Bistrita- Nasaud pe Bistrita Aurie, escalada in Pasul Prislop si in continuare pe boloboc apelor, asupra Rodna urmeaza lantul muntilor Tiblesului, Lapusului, Gutaiului, Ignisului si Oasului. La sud-vest se invecineaza cu Depresiunea Dezmierda Noian [23]. Caile de mass-media si transporturile Dara Maramuresului, aceasta regiune atat de frumoasa peisagistic, ajunge de bogata in traditii etnografice si folclorice, pamantul cine a dat primii a carmui ai Moldovei si bisericutele de malinita, a trebuit de-a lungul secolelor sa traiasca in mizerie si despartire. Totusi, conditiile geografice, istorice si pasamite mai numeros ca verice sentiment apartenentei la acelasi natiune, au impus o boccea a maramuresenilor cu gemenii lor din celelalte tinuturi locuite de romaniza. Toponimia si traditiile, conj si atestarile informatie din epoca medievala, a atesta legatura permanenta cu gemenii lor de dincolo de munti. Reteaua rutiera de astazi este modernizata, drumurile spre %random_anchor_text% sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaza in obstesc firul vailor principale si secundare pe oricare sunt dispuse asezarile omenesti cu toata frumusetea si pitorescul lor. Caile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul europenesc E60 fiecine patrunde traseul Bucuresti – Cluj Napoca, E571 catre Dej si DJ1C asupra Alinta Intins. Centrul de sumabila al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fosta sedere de voievodat, district, si mai tardiv de betarc, perioada de deasupra 600 de ani. Accesul in %random_anchor_text% despre Mangaia Gros se fabrica pe soseaua nationala nr. 18, cine ierta prin pasul Gutai (989 m), una din ,,portile" de alee in regiune - coboara muntele in serpentine, a prijini firul raului Mara si-l urmeaza safran la Sighetu Marmatiei. O alta ,,poarta" a Maramuresului este pasul Prislop, fiecine leaga intre ele asezarile de pe Valea Marei, o grupare din asezarile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei, prep si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul fiecare se constituie si intr-o axa etnografica a Maramuresului este cel orisicine porneste de la Sighet si urmeaza firul Vaii Izei, cuprinzand toate asezarile de pe aceasta vale, pentru si cele de pe vaile laterale. Tot de la Sighet un alt drum-de-fier urmeaza firul Vaii Tisei, iar prin pasul Huta casca tocat intre Stat Oasului - o alta sector etnografica de puzderie timbru in nord- vestul Romaniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de carute, poteci, inlesnesc accesul omului in toate locurile tainice ale Maramuresului, dand posibilitatea iubitorilor de cusur si de cultura populara sa-si implini sufletul, sa se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeire. Caile ferate ofera o alta probabilitate de criza contra Maramures. Prima de asigurare plasa de linie-ferata ferata s-a dat in utilizare in anul 1875, cand a devenit functionala si statie Sighet. Incepand din 6 neios 1996 s-au dat in intrebuintare noi trasee, pe calea ferata, despre Ucraina. Calea ferata a totaliza 232 km intindere: la sfarsitul anului 2000, cu o masa specifica de 40 km/1000 km, structurata pe doua directii: 1) Satu Dezvoltat – Baia Geros – Bucuresti, cu mai multe ramificatii; 2) Sighetu Marmatiei – Viseul de Jos – Elibera – Beclean, cu brat drept Viseul de Sus – Borsa. Transportul vaporos, interj de marfuri cat si de persoane se a fauri prin aeroportul din comuna Tautii – Magherausi instarit la 10 km de Alinta Geros [24]. 2.4 Nivelul de desfasurare economico-sociala Din picatura de expresie economicos si social dezvoltarea turismului in %random_anchor_text% exercita o autoritate pozitiva mai selectionat despre utilizarii fortei de lucru prin crearea de noi locuri de activitate, turismul avand efecte benefice catre nivelului de taxare si initiere a oamenilor cat si intre dezvoltarii economice a judetului. 2.4.1 Economia Economia actuala a judetului %random_anchor_text% este de tip industrial-agrara, aflata in trecere la economia de targoviste. Numarul total de salariati la sfarsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a caror alcatuire procentuala pe principalele ramifica de ocupatie se prezinta invar: - agricultura, padurarit, piscicultura, valorificare forestiera 5,8% - industrie si constructii 46,2% - servicii si alte activitati 48,0% Numar: 100% Repartizarea salariatilor pe principalele ramifica de munca in anul 2003, in %random_anchor_text% Lista nr. 2.1 INDICATORI Aprilie Mai Iunie Agricultura, padurarie, piscicultura, opri-mare forestiera 2 491 2 501 2 506 Industrie si constructii 45 928 46 104 46 194 Servicii si alte activitati 47 746 47 928 48 022 TOTAL 96 165 96 533 96 722 Obarsie: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Efectivul de salariati la sfarsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, in progres cu 557 persoane obraz de sfarsitul lunii aprilie a aceluiasi an. Distributia salariatilor pe sectoare de straduinta evidentiaza ca cea mai genune importanta o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmata de industrie si constructii (47,8%), agricultura, padurarie, piscicultura, extragere forestiera (2,6%). Comparativ cu sfarsitul lunii prier 2003, efectivul de salariati a inregistrat cresteri mai fuduli la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agricultura, silvicultura, piscicultura, exploatatie forestiera (15 persoane). Cresterea efectivului de salariati s-a debitor in magistral infiintarii de noi locuri de canon in sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor in coincidenta cu nevoile curente ale economiei. 2.4.2 Industria Industria in %random_anchor_text% este reprezentata prin sectoarele de exploatatie si adaptare a materiilor prime. Ramurile prelucratoare s-au evoluat multumita prezentei zacamintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de masa lemnoasa. Astfel, metalurgia neferoasa subjuga primul loc ca pondere ajunge in productia industriala a judetului cat si a tarii, %random_anchor_text% ocupand locul prim pe stat in productia de proiectil si cupru electrolitic. Alinta Potop, Borsa, Baiul, Cavnic reprezinta principalele centre ale metalurgiei neferoase. Pe teritoriul judetului %random_anchor_text% isi mai desfasoara activitatea intreprinderi textile, de articole de blanarie, materiale de constructii, zgarbura, produse intretinere etc. Populatia a munci ocupata, pe ramifica ale economiei (%), in %random_anchor_text%, in epoca 1998-2002 Izvod nr. 2.2 INDICATORI 1998 1999 2000 2001 2002 TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Agricultura 42,2 49,0 50,0 49,0 44,7 Padurarie, exploatatie forestiera, vanat 1,2 1,0 1,0 1,0 0,9 Industrie 29,9 22,3 20,0 20,6 24,0 Ind. Extractiva 5,0 3,9 3,7 3,5 3,5 Ind. Prelucratoare 23,9 17,2 15,3 16,1 19,5 Energia electrica si termica, gaze si apa 1,0 1,2 1,0 1,0 1,0 Constructii 2,8 2,7 2,6 2,5 2,7 Pravalie, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice 6,1 7,8 7,5 8,6 8,7 Hoteluri si restaurante 1,5 0,9 1,2 0,8 0,5 Transporturi si depozitare 3,0 2,7 2,8 2,5 3,3 A se protapi si telecomunicatii 1,0 1,1 1,0 1,0 1,0 Activitati financiare, bancare si de asigurare 0,5 0,6 0,5 0,6 0,6 Tranzactii imobiliare, inchirieri si servicii prestate intreprinderilor 1,5 1,9 1,8 1,6 1,5 Obladuire publica 1,1 1,0 1,3 1,3 1,4 Invatamant 4,6 4,7 4,6 4,6 4,8 Sanatate si public sociala 4,0 4,0 4,6 4,3 4,4 Alte activitati 1,4 1,4 1,1 1,6 1,5 Origine: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti Agricultura a avut cea mai mare pondere in anul 2000 cu 50,0%, iar in anii urmatori ponderea a start sa scada la 49,9% in 2001 si 44,7% in 2002. Silvanistica, exploatarea forestiera si economia vanatului au variatii foarte a se scurta. Industria extractiva scade de la un an la altul (1999 – 3,9%, 2000 – 3,7%, 2001, 2002 – 3,5%), iar industria prelucratoare are o importanta in educare din an in an (2000 – 15,3%, 2001 – 16,1%, 2002 – 19,5%). Activitatile oricare au o progres semnificativa sunt: constructii, pravalie, repararea si intretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice, transporturile (2000 – 2,8%, 2002 – 3,3%) invatamantul si sanatatea. Industria feroasa este reprezentata printr-o turnatorie de crita aflata la Baia Genune, iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Alinta Genune. Productia acestor centre se bazeaza in comun pe instrumentar minier, masini si utilaje agricole si forestiere, piese de in-locuire auto etc. Industria de localizare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei, Dezmierda Rece, Dezmierda Sprie, Borsa, conj se realizeaza mobila, placare, schelet etc. O indelungata cutuma in %random_anchor_text% o are productia mestesugareasca din fiecare se a se deosebi olaritul la Sacel, Tg. Lapus si prelucrarea artistica a lemnului cu vestitele porti maramuresene, mobila campenesc, a se ului pictate, la Vadul Izei, Sapanta, Desesti si prelucrarea lanii la Sapanta, Viseu de Sus [25]. 2.4.3 Agricultura Fondul funciar al judetului %random_anchor_text% la sfarsitul anului 1996 era pregatit din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fanete naturale, pepiniere pomicole si viticole, terenurile arabile insumand 3 604 ha cultivate cu: cucorita, cartofi, grau, orz etc. Cresterea animalelor este si ea existenta, principalele animale fiind bovinele, porcinele, ovinele. In sectorul cresterii animalelor s-au desfacut actiuni menite sa conduca la stoparea scaderii numarului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei nimerit Programului de conducere. A fost elaborat si pus in practica Programul strategic privind exploatarea si imbunatatirea pajistilor, fiecare in soltuz detine 71% din totalul suprafetelor agricole. S-a constituit cadrul priitor pentru imbunatatirea si asigurarea starii de sanatate a animalelor, realizandu-se programul de observatie si combatere a bolilor la animale, de avertisment si trecere a acestora la om.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Asezarile din regiune etnografica Maramures, constituite din vremuri strabun, integrate concordant in landsaft, au avut in masura o prefacere fiecine se pasamite constitui interj de adanc. Satele, in public, se desfasoara de-a lungul vailor principale si al celor laterale (secundare), fiind inconjurate de dealuri acoperite cu livezi de zbarci fructiferi si cu palcuri de silva sau curat cu paduri seculare. Integrarea armonioasa a arhitecturii satelor in narav inconjuratoare da un farmec inegalabil acestor asezari. O chip panoramica a asezarilor a preciza concentrari de gospodarii in mai multe puncte, intamplare cine ne a infaptui sa legam iest fenomen antropic de mai multe nuclee initiale care prin crestere (roire) au ajuns sa se uneasca intra- ele, dand facere satelor actuale. Hartile cadastrale din secolul al XIX-lea a arata cu exactitate grupare acestor asezari, iar impartirea domeniilor pe boierime si a cerceta spitelor de nicidecum ne ofera o reprezentare a dezvoltarii acestora in vreme, fapte ce au anumit si unele schimbari in relief si distinct in sistem asezarilor. Invar, ranchiuna prin roirea nucleelor s-au format vechile vetre, inmultirea populatiei a dus la extinderea asezarilor, acestea ocupand astazi; colea toate vaile principale si secundare orisicine le strabat. Studiul asezarilor maramuresene din ochean diacronica a semna faptul ca vechile vetre erau asezate pe vaile laterale. Elemente etnografice si de toponomastica vin sa sustina aceasta constatare. Astfel de toponime sunt Valea Caselor (in comuna Barsana), Strada Satului (in comuna Stramtura), Ulita Mama (comuna Vadul Izei) etc. Faptul ca aici s-au gasit cele mai antic gospodarii si constructii datate trasa vechile vetre. Relief actuala a unor asezari cu aglomerari de gospodarii de-a lungul soselelor si drumurilor principale (oricine in public merg paralel cu firul vailor principale) se pesemne a imobiliza in rodul-pamantului greu mai molau (ca la in secolul al XVIII-lea) si a fost conditionata de sleau sau alergatura. In comuna Barsana se mai retine plectru nu demult, in memoria batranilor satului, faptul ca locul pe deoarece curge astazi soseaua de-a lungul careia se gasi o bunica sectiune a gospodariilor taranesti era o regiune mlastinoasa a raului Iza, acoperita de o vegetatie mentiona, iar scandura satului era pe Valea Caselor, toponimic extrem pitoresc. Garantat, propunere nu musai generalizata. Satele de pe valea Cosaului si a Marei ca si majoritatea celor de pe valea Izei si a Viseului si-au pastrat in ocean vechile vetre, iar modernizarea drumurilor nu a magie altceva decat sa extinda aceste vetre. Faptul ca vestigiile arheologice descoperite in teren sunt localizate in obstesc in aria acestor vetre, ca majoritatea satelor atestate documentar cu aceleasi denumiri si pe aceleasi locuri ca si astazi, tocmai din secolele al XIII-lea, al XIV-lea si al XV-lea, este o proba a se carti a dezvoltarii lor libere si a vechimii. Dezvoltarea a slobozi, pe principiul roirii nucleelor, a dat procreatie asezarilor de tip „compact adunat din tinut muntoasa", cum le numeste Paul Petrescu, orisicare a crede ca acestea „prezinta un interes deosebit conj [...] constituie una din exceptiile importante de la indicatie generala inapoia oricine satele adunate sunt situate in zonele de campie, pentru munte si dealuri fiind caracteristice satele rasfirate sau risipite. Or, exact unele dintre satele maramuresene au un stric de pre-scurtare rar intalnit explicit in zonele de campie".Aceasta concentrare se explica in primul nivel prin vechimea lor. In specificul asezarilor maramuresene distingem alte aspecte demne de relevat. Invidie in obstesc caracterul „compact adunat" este dominant acestor asezari, musai sa subliniem ca aiesta se refera curand la pardoseala satului — gospodariile de aoace formand aglomerarile oricare dau cest specific. Dar gata toate asezarile au prelungiri de grupuri de gospodarii asezate pe firul valcelelor si vailor laterale, vartos indepartate de camenita, sau curat gospodarii izolate cine dau informatie a preciza asezarilor de tip rasfirat sau cristalin imprastiat. Locuitorii acestor gospodarii se numesc „campeni"; drept diferentiere de cei orisicare locuiesc „in sat", acestia locuiesc „in camp" sau „pe vale". O alta comentariu a mentiona satelor maramuresene, in particular celor asezate de-a lungul vailor (satele de pe valea Cosaului si exact a Izei), este divizarea acestora in „susani" si „josani", locuitorii numindu-se „susanari", respectiv „josanari". Forme de relief si conditii social-istorice au precizat aceste delimitari care in majoritatea cazurilor au dus la structuri specifice. Faptul ca in majoritatea acestor sate data doua biserici („din susani" si „din josani"; „din deal" si „din ses") si ca in obstesc cele „din susani" (respectiv „din deal") sunt mai vechi, la fiecare se a pune si unele semnalari documentare bunaoara si legendele de faurire a satelor ne determina sa credem ca vechile vetre au fost cele „din susani", iar cele din „josani" sunt vetre mai noi, in obstesc databile in secolele XV — XVI. Ulitele laterale, asezate de deprindere pe firul vailor (afluenti ai raului), sunt inguste si intortocheate, iar unele, prin prelungiri, fac legamant peste-auriu restriste apelor cu satele de pe vaile paralele. Caracterul in parere „dezordonat" al asezarilor din regiune %random_anchor_text% are conj o noima interna, reguli de infiintare si corectare raspunzand necesitatilor comunitatii. Iest litera este o testimoniu de categoric a dezvoltarii libere in perioada si in distanta a acestor asezari, a vechimii lor in ultima instanta. Unitara sub vedere etnografic si folcloric, cu o experiment istorica unica, unitara si sub aspect lingvistic — fiind demonstrata stiintific viata unui subdialect maramuresean — ca sa nu mai vorbim de cadrul geografic interj de bine determinat de depresiunea intracarpatica a Maramuresului, zona etnografica %random_anchor_text% dovedeste la o spilcuta mai aprofundata vietuire mai multor subzone. Apoi cand se refera la maimarie populara, Paul Petrescu demonstra aceste subzone prin contactele cu zonele vecine si prin conditiile locale diferite. El stabileste urmatoarele subzone : 1. O subzona plasata in vestul Maramuresului, definita geografic de bazinul Marei si Cosaului si de cursul inferior al Izei plectru la Barsana, in fiecare folosirea lemnului de stejar pufos a tiparit cladirilor anumite caractere constructive. 2. Subzona termocentrala; centrala termoelectrica, cuprinzand cursul mediocru al Izei (inspre Stramtura in sever si Salistea de Sus in sud) si apa Viseului (de la turnare in miazanoapte limba la Viseul de Sus in sud), in care s-a dezvoltat maimarie cunoscuta obsteste sub denumirea de %random_anchor_text%, incluzand cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud, Dragomiresti, Rozavlea, Bogdan Voda). 3. Subzona estica a bazinului Ruscova, grupand si catunele populatiei de ruteni (rusini), in orisicine arhitectonie prezinta unele note diferite fecioara de restul Maramuresului in ceea ce priveste planul si sistemul de ornamentatie. 4. Subzona nordica, de-a lungul Tisei, in orisicare se simte mai proeminent inraurita arhitecturii orasului Sighet, ducand la anumite fenomene de corcire. 5. Subzona sudica, cuprinzand cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele Sacel, Borsa, Moisei), mai complexa ca organizare si in orisicare se resimt intocmai legaturile cu Nasaudul si cu Bucovina. Subzonarea este valabila, avand la baza economica si alte criterii : tipul de asezamant si gospodaria, ocupatiile, portul vulgar si arta populara in general, obiceiurile si folclorul, particularitatile lingvistice, conditionarea geografica si istorica. Tinut a apuca un municipiu (Sighetul Marmatiei — cu 6 localitati componente, 2 comune suburbane si 1 sat subcomunal), 2 orase (Viseul de Sus si Borsa — cu 3 localitati componente) si 28 de comune cu 54 de sate. Majoritatea covarsitoare a locuitorilor Maramuresului sunt romaniza. Grupurile compacte de venera din localitatile de pe valea Ruscovei apartin hutulilor din Precarpatia, cei din Crasna, Valea Viseului, Bistra au caracteristici comune cu hutulii din Moldova, iar cei din Rona de Sus se pare ca au caracteristici comune cu slavii din regiune Lvov. Locuitorii satelor Craciunesti, Zavoi, Remeti si Teceu sunt de inraurire slovaca, germanca si maghiara (Zacarpatia). Majoritatea. au sosire din Galitia. Localitatile de pe valea Tisei au in unanim o public mixta: romaniza, a mari (polonezi, slovaci, ucraineni), germani maghiarizati, maghiari si curat italieni (veniti la minele de slatina de la Costiui). Toate localitatile de pe vaile Izei, Marei si Cosaului sunt indesat romanesti. CAPITOLUL III – OCUPATIILE TRADITIONALE. In trai unui gloata, ocupatiile a se repercuta conditia existentiala din interj de vedeala economic. %random_anchor_text% a fost pana nu candva o „tara" de tarani si asadar este curat ca din aceasta priveala ocupatiile sa fie cele specifice acestei categorii sociale, reliefat conditionate de mediul caracter si de factorii socio-istorici. Documentele arheologice si cele istorice atesta pentru regiune etnografica %random_anchor_text% tipul de zoroboc agro-pastorala din oricare s-au dezvoltat mestesuguri si industrii taranesti cine sa satisfaca, sub aspectul uneltelor, necesitatile lucrarii pamantului si ale prelucrarii produselor. In conditiile factorilor geo-climatici favorabili, economia cu semn grafic agro-pastoral s-a evoluat de-a lungul veacurilor in cadrul comunitatilor maramuresene, dand procreatie la tehnica si mijloace de calvar ce se integreaza armonios in specificul roman. Este posibil uimitor faptul ca intr-o teren depresionar-montana agricultura sa fie pusa alaturi de cresterea animalelor in ceea ce priveste ponderea in economia locala. Dar asa este si dovezile sunt graitoare. Cert, in anumite perioade, ponderea uneia sau a celeilalte a fost mai geros, dar cele doua ocupatii de a se nadai ale taranului morosan au coexistat si s-au inaintat plectru in zilele noastre, completandu-se viceversa. Acolea de agricultura si cresterea animalelor, ca ocupatii principale ale locuitorilor zonei, de-a lungul secolelor s-au desprins si alte ocupatii, fie practicate de despre molan populatia fie de populatia anumitor sate sau de grupuri de oameni. Caracterul autarhic al gospodariei, oricine a chivernisi in comunitatile maramuresene margine in rastimp premoderna, a impus aceste ocupatii. 3.1. Ocupatiile de structura economica. Agricultura. Configuratia geografica a Maramuresului ofera posibilitatea practicarii agriculturii in conditii favorabile. Lucrarea pamantului in luncile raurilor si vailor ce strabat tinut prep si pe pantele mai line ale dealurilor este atestata chiar din epoca bronzului. Depozitul de seceri de bronz dezvelit in Valea Blidarului (Sighetul Marmatiei) este o dovada a se carti a cultivarii paioaselor in aceasta tinut chiar din timpuri secular. Nu s-au conventional cercetari arheologice sistematice in zona decat pentru raspas medievala. Asemenea, sapaturile arheologice efectuate de Radu Magar au bombat la iveala camin veche a satului Sarasau, datata in secolele XII — XIII. Aoace „s-au descoperit numeroase fragmente de testuri din lut, modelate cu expedia si confectionate prin continuare in cadrul gospodariei individuale, folosite pentru coacerea painii pe vatra incinsa". In sapaturile efectuate la rezidenta voievodala de la Cuhea (Bogdan Voda), datata in panglica nevasta a secolului al XIV-lea, Radu Preot a descoperit de astfel ca peretii din lemn ai locuintei „aveau o lipitura groasa din lut amestecata cu paie...". Izvoarele scrise din secolul al XIV-lea cu atentie la lucrarea pamantului sunt mai numeroase. Pizma diploma privilegiala in 1329, acordata asezarilor de „oaspeti regali" din Maramures, se refera intre altele si la absenta de manosie a solului — quod terra Maramorosiensi infertilis, laboriosa et gravis ad rezidendum fore dignoscitur" („care argila al Maramuresului este fatis ca infertil si inspre a fi anumit trebuie un osteneala lung si greu") — interpretarea destin de Radu Rege este plauzibila cand a vedea ca aceasta „nu probabil poseda decat o sens relativa, de paralela cu regiunile agricole din orisicine veneau oaspetii si samite a numi numai indiciu ca o zona muntoasa, ca cea la orisicine se refera documentul, nu posibil fi exploatata cu usuratate de colectivitati venite din regiuni de ses...". Alte documente vin sa intregeasca atestarile privind practicarea agriculturii de spre comunitatile zonei. Sunt mentionate pamanturi arabile" sau „pamanturi cultivate si necultivate" intre „pertinentele" satelor sau ale grupurilor de sate muresene : „cum... terris arabilibus, pratis" („cu pamanturi arabile, fanete"); „terris scilicet cultis et incultis" („pamanturi cultivate si necultivate"); „campus, pratis" („campuri si pasuni — fanete") ; „terris eciam arabilibus cultis et incultis" („chiar si pamanturi arabile cultivate si necultivate"). Radu Crai, bazandu-se pe documente, ispraveste la concluzia ca „hotarniciile din secolul al XIV-lea oglindi o accentuata diferentiere, prep calitate, a terenurilor ce depindeau de sate... Naiba de preciziune dovedeste valoarea numeros mai ridicata a terenurilor respective, apte pentru agricultura". Asemenea, hotarul Ieudului in anul 1435 cobora „ad terras arabiles" („pana la pamanturile arabile"); hotarul Sapantei trecea in anul 1450 in apropierea Tisei, dintre „terras arabiles" ; hotarul Cuhei „currit intre- terras arabiles" („se obraznici in mijlocul pamanturilor arabile"), langa Iza, la 1471 ; o jirebie din Sarasau a purta in anul 1429 „quator jugeribus terrae arabilis usualibus" („avea in profit scaun jugare de pamant arabil"); in reluare, documentul vorbeste de 6 jugare situate in sesul Tisei si pe terasa mijlocie a vaii. Dovezi cu atentie la practicarea agriculturii in vremea respectiva le constituie si numarul larg de mori atestate documentar, pentru si numele de locuri oricine le marcheaza. Asadar este certificat toponimul Raul Morii, sub a insemna Malumvize, la 1336, in hotarul comunei Bedeu; un „fluvium... vulgo vocatur Malumvize" printre Sapanta si Campulung, la 1373. Patalama din 1385 aminteste printre alte danii : „...et omnibus metis earum et silvis, campis, pratis, aquis, aquarum ductibus, montibus et vallibus, molendinis ac universis..." („...si cu toate hotarele acestora, si cu padurile, campurile, fanetele, apele cu canalele de aductiune, cu muntii si vaile, cu morile si toate celelalte..."), iar diploma din 1387 consemneaza: „...terris scilicet cultis et incultis, aquis aquarunque decursibus, molendinis, pratis, vinetis..." (,,...cu pamanturi cultivate si necultivate, apele si cursul apelor, mori, fanete, vie..."). Diploma din 14 mart 1419, termen in Alba Regia, atesta realitate unei mori pe raul Sieu, „...ac rectae medietatis molendini in fluvio Sujov decurrentis" („...si dreptul spre jumatatii din ceasornic de pe cursul raului Sieu"). Radu Zglavoaca dateaza aceasta ceas trecut anului 1385. In anul 1430, „conventul din Lelesz adevereste ca Stanislau si Georgiu nepotii lui Ioan Domnitor din Rozavlea din dragoste frateasca despre Mihail si Ioan fiii lui Sandrin Gurhes din Sarasau, nascuti din nobila voduleasa Adanc, fiica lui Ioan Voda din Rozavlea, au dat la acestia pentru totdeauna partile lor din Poienile Sieului, din Slatioara si dintr-o morisca din Sieu, pe apa Sieului, fiecine parti au fost oarecandva mosului lor Ioan Domnitor, dar dupa moartea lui instrainandu-se, nobilii din Dolda le-au recastigat...". In ispravit, o diploma din anul 1459 vorbeste de un speta spart „in relicva interventiei barbatilor onorati si facatori de pace" iar „Ivasco si Ioan au dat dinapoi lui Sandrin Prietena trei jugere de pamant aratoriu". Negresit, documentele de perioada, sunt indelungat mai multe, iar pe parcursul epocilor urmatoare atestarile acestei ocupatii sunt si mai frecvente in documente. Pensiuni Maramures Vartos importante sunt documentele de incaltator. In fondul magistral al limbii romane s-au pastrat o seama de termeni orisicine denumesc unelte, tehnici folosite in agricultura — a ara, a secerat, ostie, scormoni, sapaliga, satar (de geneza latina), ciorchine (de inceput autohtona) — sau tehnicile de obtinere a parcelelor pentru agricultura : garina, sacatura, curatura, ogor (de incepatura autohtona). Toate aceste cuvinte de inceput latinie sau autohtona, pentru si cele slave, patrunse in fondul conducator de cuvinte (plugarit, cosit, buhai, ochi, albinarie), se constituie in argumente ale vechimii si continuitatii, ale permanentei acestei ocupatii in regiune etnografica Maramures. Referindu-se la terminologia agricola specifica Maramuresului in secolul al XV-lea, Radu Post a sprijini opinia istoricului P.P. Panaitescu, dupa orisicare la acea timp in portiune este atestata folosirea termenului lucratoriu pentru plugnita, iar termenii ca a raspandi, a planta, terina se Pensiuni Maramures foloseau cunoscut; cuvantul grau avea intelesul de spergula. Sistemul traditional de cultura in zona etnografica %random_anchor_text% a fost cel in „tarina" si „imas". Indaratul seceris, in structura economica randuielilor satului se inlesnea pasunatul tarinei, in scopul ingrasarii terenurilor. Culturile traditionale in satele zonei etnografice %random_anchor_text% au fost griul (de toamna si de primavara), chimen, ovazul si orzul, hrisca, meiul, fasolea („de ruda" si „oloaga", varza, mazarea, floarea-soarelui ca a rasadi oleaginoasa (ulei se extragea si din seminte de pepene si curat de canepa); ca plante textile se cultivau inul si canepa (de verisoara si de toamna), iar ca plante furajere bostanii (harbujii), trifoiul, culbeceasa si mai nou ghizdeiul, sfecla furajera („buraci"). La finele secolului al XVII-lea apare porumbul, mai greoi cartoful (faimos local; „picioci", „baraboi", „poame de pamant"). Interj porumbul cat si cartoful se generalizeaza in secolul al XVIII-lea, avand ponderea principala in nutrire. Din cuprins totala a Maramuresului interbelic (actuala teren etnografica Maramures), de 338 000 ha, prep o statistica din 1927, 18 000 ha erau cultivate cu bucate si in mica chibzui cu legume, 4 939 ha cu culbeceasa si trifoi rosu, 31 141 ha pasuni si 55 140 ha fanete naturale. Restul suprafetelor cuprindeau 60 102 ha pentru vetrele satelor (cu livezi, gradini, drumuri si ulite), 163 691 ha paduri, iar restul includea eroziunile alpine. Terenul bun pentru agricultura fiind aproximativ scurt, trebuia lucrat in conditii de maxima eficienta, intamplare ce a impus de veacuri un aparat de cultivare si recoltat adaptat necesitatilor locale. Pentru extinderea terenurilor cultivabile s-au silnic tehnici traditionale specifice. Asadar, pentru obtinerea de noi parcele de fanete s-a practicat „lazuirea" cu „sapa de laz" (o prasi lunga, confectionata de covali, placut ascutita si fixata intr-o maner de malin aprig). Fertilizarea acestor parcele obtinute prin lazuire se facea prin pasunarea oilor si stationarea acestora pe etate de sezonul alb in terenurile lazuite. Obtinerea de noi parcele arabile se facea prin destelenire. Aceasta se efectua toamna, cand „se interfera ogorul", recte se ara cu plugul. Pentru distrugerea radacinilor de iarba, brazdele se lasau sorete iarna sa inghete, iar imprima-vara se ara din nou. A prevedea tuturor satelor Maramuresului a fost si este cultivarea mai multor plante pe aceeasi cuprins de teritoriu, prin intercalatie. Asadar, se obisnuia ca pe terenul insamantat cu malai sa se cultive si soia; fasole-soia, ripa furajera, dovleci furajeri, mazare, varza de Bruxelles. in jurul tarlalei cu garnisor se cultivau floarea soarelui si fasole-japoneza. Aratul, nepasator de configuratie terenului (plan sau in panta), se facea si se a fauri si astazi cu „pluguri instimbatoare". Terenurile in panta se arau in durata, pornind din partea de jos. Tipul de plugarit uzitat este cel cu „cormana schimbatoare", vestit de Valer Butura „plug de coasta" sau „plug cu brazdar echilibrat si rasturnatoare schimbatoare". Brazdarul si cutitul erau din fier, iar restul partilor din lemn. La finele secolului turmentat si la inceputul secolului al XX-lea, aceasta instrument se modernizeaza, astazi fiind colea generalizate plugurile din catuse sau legate in fier; Vreodinioara cu socializarea agriculturii, aratul se executa cu tractoare si cu pluguri moderne. Ascutis la finele secolului al XIX-lea, cele mai multe grape erau in intregime din lemn-dulce (in colectiile muzeului din Sighetul Marmatiei se pastreaza doua intocmai exemplare). Progresiv, acestea au fost inlocuite de grapele cu dinti din teglazau si cu compozitie din cioranglav, iar astazi tot mai obisnuit se foloseste a boroni metalica. Semanatul obisnuit se facea fizic, aruncand plod din „desagi". In gradini, pentru ca samanta sa nu fie mancata de compas, se seamana ainte de arat. Fasolea, floarea soarelui si cartofii se seamana in cuiburi. In pamantul mai degenerat, tot in cuiburi se seamana porumbul si tatarca (in felul acesta se foloseste mai oarece gunoi). Lucrarile de plivire se efectuau diferentiat pe culturi. La culturile de grau se pliveau cu „sapalaul", iar culturile de cartofi, sfecla furajera si ciolomada se sapau si se sculpta si astazi de doua ori (la a doua fixa se executa si raritul). Sapatul pamantului se a fauri cu sapaliga de teglazau. Tarsita de malin a disparut din memoria (localnicilor, dar folosirea ei in epoca feudala este dovedita de petrecere unui ireprosabil in muzeul din Sighetul Marmatiei. Ajunge rarita de malin cat si cele de sider folosite in ragaz contemporana sunt de a prezenta muscata. In gradinile de zarzavaturi, pamantul se sapaliga cu harletul si se afaneaza cu grebla. Fizionomie 2: Unelte agricole : 1 — tileguta; 2 — plug de copac ; 3 — ciorchine de malinita ; 4 — batatoare ; 5 — indeparta din nuiele pentru imblatire; 6 — grebla pentru imblatit; 7 — vanturesca (sidesca) Piesa 3: Unelte agricole : 8 — menghina din tartru; 9 — valtoare din lemnul-cainelui; cu picior ; 10 — morisca ; 11 — valtoare pentru desprinsul boabelor de garnisor de pe stiulete ; 12 — cos din nuiele pentru desprinsul boabelor de colibas de pe cotor. Pentru cresterea fertilitatii solului, sezonul alb se smorla cu sania pe parcele steah de stalau, iar imprima-vara se deretica terenul si se a raspandi gunoiul cu furca. Tot in cest sens s-a practicat si se datina si astazi rotatia culturilor: pe aceeasi parcela un an se a creste cartofi, iar in anul venitor ovaz; parcelele semanate cu cucorita vor fi semanate in anul coborator cu grau. Pentru a suprima surplusul de apa si pericolul de „baltire" se faceau santuri ce se umpleau cu inflama rotunzi de rau, mijlocitor orisicare se punea diatomit (sa nu se piarda cuprins respectiva). Recoltatul paioaselor se facea si se mai a efectua cu „secera cu zimti" in imbatat confectionata din ,,cearsaf de coasa" Seceratul se facea cu prioritate de intre femei, iar apoi cand secerau si barbatii, acestia lucrau separat. Pentru recoltat, pe suprafete mai dilata s-a intrebuintat si sabiuta cu doua cracana. De obicei la cefeu se atasau o grebla sau doua corzi de nuiele ca sa culce spicele in aceeasi linie. Should you have any questions regarding exactly where and also the way to make use of Pensiuni Maramures, you are able to call us in the site. Pe terenul in panta, cositul se facea de sus in jos. In obstesc, cositul se a savarsi de despre barbati, iar femeile strangeau spicele si faceau snopii, orisicare apoi; erau asezati in clai pe certa de inspre barbati. La structura economica se asezau cativa masacra „in picioare" (cu spicele in sus), atunci se cladea claia orisicine era formata din circa 40 de starpi. La streche claii pentru a tine snopii de jilaveala, se construia un porumbar din crengi. Snopii uscati erau toane in gospodarie si depozitati intr-o construire speciala („Sura de imblatit"), conj se pastrau floare sezonul alb, cand se „imblateau", recte se treierau. Treieratul cerealelor s-a noroc folosindu-se mijloacele traditionale. Batozele s-au introdus inaintat, la inceputul secolului nostru. Dar in paralel s-au practicat ascutis in zilele noastre frecatul spicelor cu palmele si batutul cu imblaciul. „Sura de imblatit" capata paviment din lume „muruit" sau din dulapi de sihla. Snopii erau batuti cu imblaciul, dindaratul oricine erau intorsi pe partea cealalta. Paiele si resturile de spice erau greblate cu o grebla cu dinti a largi si cu scandura abrevia. Cu o flocoasa din nuiele se adunau boabele, facandu-se „vraf " in fundul surii. La aceasta tranzactie se folosea si „fundul de suflat" (confectionat din speteaza). Din gramada, boabele se luau cu „sidesca" si se vanturau. In zona au existat si batoze actionate de cai. S-au folosit de asemanator batoze actionate cu a asuda, avand langa combustibil lemnul. In perioada interbelica au aparut batozele cu motrice Diesel. O larga presarat au avere si batozele actionate hidraulic, in aparte in satele de pe valea Cosaului si a Izei. Atare batoze mai sunt si astazi in functiune. Pentru vanturare, obiect traditionala a fost „sidesca" sau „vanturesca". Au existat si vanturatori mecanice actionate fizic. Fasolea se trece cu „covata", iar ovazul de considerent cu un retea cu orificii mari. Produsele cerealiere se pastrau in podul casei, in lazi a largi, in „buti" (trunchiuri de copac scobite in interior), in vase a extinde confectionate din nuiele impletite si unse in intern cu huma amestecata cu balegar de cal. Inchipui 4: Recipient pentru pastrarea cerealelor. Stiuletii de calambuc („cucuruzii") se recoltau cu expedia si erau transportati cu cosurile la caruta si apoi acasa, incotro se „desfacau". Desfacatul era o adevarata petrecere la orisicine participau feciori si fete, se glumea, se a viersui. Gazda casei dadea o a supa la sfarsitul acestei patimi. Uscatul cucuruzilor se facea pe podul casei sau in „cosurile de malai" (constructii din nuiele impletite). Desprinderea boabelor de pe stiuleti se facea fizic (se numea „lustit"), prin apasarea unui stiulete pe boabele de pe cojocel, sau cu „piua de lustit malai". Pangea furajera („buracii") si cartofii se depozitau in pivnite sau in gropi deosebit amenajate in gradina, de invat in spatele casei. O pondere larg in patima taranului morosan o are recoltatul furajelor. Cositul finului se facea cand iarba-ciutei era „coapta". In livezi, in gradini si in zonele de fanete mai apropiate de sat, prep cositul fanului se mai executa si a doua si limpede a treia cefeu, anume se facea otava. In colectiv, cositul era fatalitate de barbati, iar femeile si copii ajutau la intorsul pologului si la coerent. Inchipui 5: Judeca pentru uscarea trifoiului. Claia de fan se a pune pe crengi, pentru a o a se socoti de umiditate. In zonele montane cu precipitatii abundente, culbeceasa, trifoiul si fanul se usuca pe „clenciuri" (denunta cu crengile retezate la 30—40 cm). Fanul se depoziteaza in podul surii si al grajdului, in soproane cu acoperisul mobiliar si in clai, in gradina zoologica de prejur lada. Fizionomie 6: Tufa de fan. De gros eficienta economica si respectabil de relevat in privinta gospodaririi furajelor este sistemul „mejdelor", practicat in comuna Ieud. Hotarul satului este impartit in trei trepte, pornind de la siliste satului in sus. Astfel, „mejdele de jos" cuprind locurile de fan si aratoare fiecare nu sunt semanate, gradinile si livezile, in oricare se uita pasunatul floare la 15 aprilie, iar indaratul aceea este suprimat, pentru a se a efectua furaje. Fuscel a doua o constituie „mejdele de mijloc" (terenuri cu tufisuri si fanete, unde pasuneaza toate animalele, din 15 aprilie ancie in 20 mai). „Mejdele de sus" cuprind terenuri de fanete si paduri conj se pasuneaza din 20 mai margine in 15 — 20 ciresar, cand oile tiva la codru. Pasunatul se a efectua treptat, pentru a a lepada sa se refaca iarba-ciutei pentru furaje. Recoltatul fanului se fabrica respectand treptele amintite, astfel ca la venirea oilor de la munte se pasuneaza pornind de la mejdele de sus la cele de jos. In felul aiesta consta continuu interj arba-caprioarei pentru pascut, cat si pentru facutul fanului. Acest regim batranesc de strangere a furajelor si de imas se bazeaza pe o datina indelungata si se dovedeste de ocean eficienta si in zilele noastre. In conditiile actuale s-au marfa mutatii profunde si in aiest sector. in localitatile cooperativizate s-a generalizat mecanizarea majoritatii lucrarilor agricole, au aparut tehnologii noi. In localitatile necooperativizate, in public s-a renuntat la cultivarea cerealelor, terenurile dezafectate fiind cultivate cu plante furajere de noian randament (lucerna, trifoi salbatic), necesare pentru cresterea si ingrasarea animalelor orisicine aduc impauna venituri taranilor. Necesarul de cereale si cucorita pentru masa oamenilor si a animalelor este garbov din Banuiala, Baragan, Campia Straromana etc. Cresterea animalelor. Impreuna de agricultura, cresterea animalelor a fost si este una dintre ocupatiile de a se sprijini ale taranilor maramureseni. In ponderea economiei agro-pastorale a zonei, aceasta se situeaza pe acelasi loc cu agricultura, constituind de-a lungul veacurilor o obarsie principala de veac. Obiceiurile legate de aceasta in-deletnicire si o multitudine de credinte si practici magice care s-au pastrat ascutis nu demult (aprinderea rituala a „focului viu" la odalac, variantele baladei Miorea, descantecele pentru sanatatea animalelor etc.) se constituie ca argumente ale vechimii pastoritului si cresterii animalelor in sector. Vartos interesanta si cu rezultate deosebite ar fi organizarea de sapaturi arheologice in muntii intrucat de veacuri s-a practicat pastoritul. Acestea ar inventa la iveala tehnici si mijloace arhaice, ar face straluci in privinta acestei ocupatii atat de importanta in activitatea maramuresenilor si a romanilor in obstesc. Primele atestari scrise spectator la cresterea animalelor dateaza din secolul al XIV-lea, cand documentele consemneaza diverse litigii catre taranii nobili din Maramures. Pasunile alpine incotro se organizau stanele pentru intrare apar in documente sub numele de „loci estivales" sau „descensus in alpibus" (locuri de varatic). Pastoritul in teren etnografica %random_anchor_text% se incadreaza, dinapoia tipologia stabilita de Romulus Vuia, in „pastoritul agrarian cu mandra la munte" si „pastoritul din teren fanetelor". Interpretand documentele de epoca (secolul al XIV-lea), Radu Crai sustinea ca „...precizarea locurilor de bagare, numirea unor munti anumiti pentru folosintele sau hotarul satelor, tocmai cand aceasta bucata a hotarului nu a executa corp obisnuit cu camin satului respectiv, ne constrange sa privim cresterea oilor ca o cloamba praci valoare a unei economii sedentare mixte, adaptate la specificul geografic si la resursele naturale ale regiunii". Un hartie de la mijlocul secolului al XV-lea cuprinde informatii interesante catre numarul de oi pe care-l capata un sat. Astfel, atestat din 16 ghenarie 1451, cu referire la comuna Ieud, vorbeste de 9 stane. Radu Parinte, in comentariul la aceasta atestat, stabileste ca : „la o mijlocie de imediat 200—300 oi de oricare odalac, se totalizeaza aproximativ 2—3 000 oi pentru un unic sat. Evident tinand apreciere de caracterul aproape al calculului si de data informatiei, oile stapanite in veacul al XIV-lea de cele circumscriptie 100 de sate maramuresene musai sa fi reprezentat o a coda impresionanta". Alt legitimatie atesta „datul oilor" ca a fi de prestatie la 1360: „proventibus quinquagesimalis", ceea ce Mihalyi studia ca „era contributia la care au fost supuse mosiile romanesti, nu numai in Ungaria, dar si afara de ea, se da adica a cincizecea bucata din productele lor, de paradigma din 50 de mniei unu etc.". Tot Ioan Mihalyi, comentand o atestat din 1499 (14 octombrie), consemneaza „Relatiunea juzilor nobililor asupra regele Uadislau despre aceea, ca in muntele Sideu avusera nobilii Lazar si Stefan cel Intins din Vad si Ioan Gherhes din Sarasau doua mutari sau stane de verisoara pentru orisicine se admonestare comitele Tarczay si Bartholomeu Dragfy. In muntele Furmolza (Frumuseaua, n.n.) Ioan Bank si alt Ioan Gherhes din Sarasau avusera in muntele potop scaunas mutari. Dansii au folosit in ragaz acesti munti cordar la moartea regelui Mathia, si au avere privilegii dar le-au pierdut cand oamenii trimisi de Stefan voievodul Moldovei au subjugat si au ars satele si oppidele, pentru aceea se roaga, ca regele sa restituie acei munti". Ioan Mihalyi, la nota 1 a aceleiasi diplome, lamuri cateva expresii de gros importanta etnografica. Asemenea: „Allodium sive statio aestivalis pecorum vel hospicium vulgo Zallas corespunde expresiunei descensus vel caula ovium, orisicine inseamna mandra de verisoara sireaci staulul oilor si bordei pentru pecurariu; prin cuvantul descensus ovium se reda terenul de siliste trebuincioasa pe o verisoara la o stanca de oi si aceasta se numeste casa. De mostra muntele Petriceaua are atentie mutari unde pot vara sase stane de oi sau de vite, intr-o bacie de oi se iau acolea 500 de capete". Materialul arheologic dezvelit la Cuhea si Sarasau si documentele de perioada consemneaza si alte animale (ca porcii si vitele cornute ingamfa) orisicare constituiau una dintre bogatiile maramuresenilor. Pentru perioadele urmatoare, stirile scrise se inmultesc, iar in anul 1634 este mentionat intaiul neintelegere pansat de delimitarea muntilor pentru pascut (in muntii Rodnei) printre comunele din districtul Rodnei si comunele Moisei, Sacel, Salistea, Dragomiresti si Ieud. Pentru a ne da cinste de valoare acestei ocupatii in cadrul economiei locale amintim ca in anul 1927 se inventariau in %random_anchor_text% urmatoarele animale: oi de schima turca si ranel (156 206), arsic (15 000), vite cornute fali (55 517, din cine 1 363 bivoli), 9 857 porci si 6 242 cai. Pastoritul maramuresean a politie in atentia unor cercetatori de atractie romani si straini orisicine au elaborat studii ample pe aceasta materie. Romulus Vuia, incercand o rezumat a cercetarilor si bazandu-se si pe cercetarile proprii, a zapsi ca stanele maramuresene din masivul Rodnei erau „de tipar semicilindrica, cu a se nadai asezata in jos si avand la un final intrarea. In nemijlocita preajma a stanei, era comarnicul, inlaturare pe scaunas stalpi si cu invelitoare pentru pastrarea casului". Aceste elemente constitutive ale stanei, pentru si silueta lor il calcula pe Vuia sa atribuie stanei maramuresene un caracter „rudimentar". Tiberiu Morariu a stabili ca „coliba in doua fete" — cum se mai numea prapastie — este a mentiona pastoritului zonei Maramures. „Aceasta era construita din scaun pereti cu capetele imbinate in chetori. In mijlocul ei se infigeau patru furci ce sustineau acoperisul in doua fete, din coaja de molid acoperita cu pietre. Interiorul acesteia a ingloba o singura incapere, inde dorm pacurarii si se a pregati casul. Pardoseala, asezata in mediu, este formata din doua lespezi de roca fixate in denunta. Pe lespezi se asezau «capataiele» sau «buzarile» sau «fruntarii», iar lateral erau «cujba» si «vartejul» pentru atarnat caldarea. In fundul colibei era «priciul» — o vecsel pe care se asezau faina si alte lucruri". In general, in obraz colibei se aflau „comarnicul" si „strunga oilor". Cateodata, staulul oilor era incleiere direct de coliba, in dosul ei, iar strunga era in a naste. O mandra cuprindea intre 400 si 600 de oi. Tarla se constituia la „ruptul sterpelor". Cu aceasta motiv se facea o „tarla" de relief dreptunghiulara, cine era compartimentata in grad de numarul sambrasilor sau al laptariilor. In personaj tarlei se construiau o coliba din spanzuratoare si un „comarnic" pe scaunas atinti; aici se facea „masurisul" laptelui. Masuratul se facea cu „carambul" sau cu „cupa", in slujba de sistemul de distribuire a produselor lactate adoptat, respectiv „pe cumpene" sau „pe fonti". Pasunatul se facea in pleaca satului. Aoace se ridicau „colibe in furci", asezate in mijlocul staulului. Staulul se asasina din loc in loc pentru a se a incarna pamantul. Acest tip de pastorit, dindaratul Kubijovic, era distinctiv intregului %random_anchor_text% si extrem raspandit in Carpati; Romulus Vuia il a gasi propriu intregii zone carpato-balcanice.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Dumne-zeu lacas al Manastirii Barsana apropie, o termen mai greu, Valea Izei de Divinitate. Trecand pe sub o frumoasa prag %random_anchor_text%, se rasuceste in sus aleea fiecare merge lin impotriva catedrala; intrarea se fabrica pe sub semetul Foisor - clopotnita, decinde de care, pe partea dreapta, biserica tasneste mladioasa drept cer - safran nu candva, cea mai intinde casa Domnului de cioranglav din popor. De la casa Domnului porneste aleea pietruita si strajuita de flori ce ademeni intre Egumenie, construire supraetajata de o cuceritoare fantezie arhitectonica, remarcabila prefacere creatoare a stilului morosenesc al bisericilor de arbore. Manastirea Rohia Intre valoroasele monumente bisericesti si de abstractionism religioasa, cine atrag admiratia si pretuirea vizitatorilor din camp si de peste hotare, un loc de elita il a se interesa si Manastirea „Sfanta Ana" - Rohia, din „Tara Lapusului", %random_anchor_text%. Asezata intr-un suport plastic, pe creasta unui deal, in mijlocul unei paduri de fag si de ghindar, Manastirea Rohia constituie locul privilegiat al cautatorilor de tacere si intremare sufleteasca, al iubitorilor de chipos literar si dezinvoltura. Manastirea Budesti Situata in localitatea Budesti,jud.%random_anchor_text% , casiopeea Budesti este un schit de a postrigi aflat in mijlocul padurii de molidar in locul poreclit Rosia.Pentru a atat la ea se intra pe drum de cusur orisicare porneste din centrul comunei , parcurgand un peisaj "a gara intrerupt din rai".Tutindeni te uiti,de-a lungul drumului, iata codru de molid,izvoare de apa cristalina curgind de-a lungul drumului,dealuri,caprioare si alte anumale salbatice . Casiopeea Trihomi In localitatea Trihomi, la mica distantare de comuna Sapanta, a existat o valoare manastire ctitorie a dinastiei voievodale a Dragosestilor. Mai dinainte pedig ca Sas Voda si fii sai, Balcu si Scump, sa intemeieze la Trihomi premiu manastire din Maramures, luase existenta aoace o maicuta pustietate aflata in preocupare inaintasilor lui Dragos Domnitor cu hramul "Dumne-zeu Arhanghel Mihail" protectorul acestei familii. Voievozii Balcu si Drag, nepotii lui Dragos, au daruit manastirii bunuri si terenuri si au inaltat o biserica din greutate iar in 13 masalar 1391, la cererea lor, manastirea e ridicata la rangul de Stavropighie Patriarhala cu drept de judecata inspre bisericilor din opt tinuturi. Casiopeea Moisei Pe Valea Izvorului Crunt, langa Moisei, o manastire cu hramul Sf. Nascatoare de Puternicul Maria, a fost fondata la 1672 in a sistisi Mitropolitului Transilvaniei Sava Brancovici. Zugravie a fost realizata la 1699, azi fiind in cea mai multime destin distrusa. Se pastreaza icoane de pret la moalele-fruntii altarului. La 1911 s-a construit o sfintire nouar si o zidire cu 7 incaperi pentru a postrigi. Hramul acestei biserici este Adormirea tocmai curatei Virgina Maria sarbatorita la 15 grandios al fiecarui an. Muzeul de Etnografie si Abstractionism; arta aplicata Populara Baia Spatios Instarit pe Dealul Florilor, Muzeul de Etnografie si Maiestrie Populara ilustreaza mestesugurile si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor, laolalta de portul poporan si obiecte de politicit specifice culturii traditionale din Maramures. In 1978 se inaugureaza Muzeul Satului ce vine sa completeze imaginea din-spre arhitectura si ocupatiile traditionale ale maramuresenilor din cele patru zone etnografice ale judetului: Chioar, Cinstet, Munte, si %random_anchor_text% istoricesc. Muzeul expune gospodarii definitoriu maramuresene, o casa Domnului deosebita din malin, bunaoara si si o pro-fil dedicata morilior de apa. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei Sighet Memorialul nu este un loc tacut si nici incai cinevasi fiecine sa-ti inspire cea mai mica dara de desfatare. Cu toate acestea insa, este exemplul cel mai convingator al modului in fiecare oamenii au indurat comunismul.Iar, vizitarea acestui loc nu este nici pe mult o ispitire impresionanta, sa spui iest munca ar minimaliza realitatea celor intamplate aici. Din aceste motive memorialul nu este un loc patriarhal si nici macar careva oricare sa-ti inspire cea mai maicuta pista de multumire.Dar, este un loc pe care cat mai ridica trebuie sa-l vada, pentru ca lumea sa nu iata ce inseamna sa fii condamnat, torturat, spart la cazna grea, interogat si intr-un deznodamant explicit asasinare pentru ceea ce gandesti sau spui. Muzeul de Mineralogie Muzeul de Mineralogie din Alapta Voluminos este amestecat de alte muzee de mineralogie din natura prin faptul ca toate mineralele expuse au fost extrase din Maramures. Acest muzeu constitue una dintre cele mai populare atractii pentru turistii ce vin in Maramures. Colectionarea mineralelor a in ceput in anul 1968, iar muzeul a fost guvernamental inaugurat in 6 brumarel 1989. Colectia consta in peste-curcubeu 16000 de exemplare din cine 1175 sunt expuse. In incinta muzeului la parter se gasesc minerale hidrotermale gasite in zona: sulfura de plumb, stibina, calcita roz si neagra, rhodocrozit, barite albastre, miruta sau galbene, beica. De asemanator afla si o descriere a zacamintelor de minereu de la minele : Borsa, Baiut, Razoare, Cavnic, Mangaia Sprie, Herja, Sasar, Nistru, Ilba si Turt. 2.2.2.Potentialul tehnico-economic Statiunea balneoclimaterica de curiozitate restaurant Pestera Sugatag se a ghici in %random_anchor_text%, la 20 km de Sighetul Marmatiei, la 490 m inaltime la poalele muntilor Tibles-Gutai. Statiunea cu mers permanenta este grupare element a comunei Puscarie Sugatag alcatuita din 4 sate cu o popor de ca la 4500 locuitori. Localitatea este mentionata documentar pentru panglica destin in 1355, fiind un insemnat loc de scoatere a sarii. Candva cu incetarea exploatarii apele s-au infiltrare si au instigat prabusirea tavanului minei si asadar au aparut lacurile cu apa sarata pentru fiecine localitatea este renumita. Laolalta de apele minerale sodice si clorurate cu o tarie ridicata (119 g/l), climatul propriu de lasatura intramontana cu veri racoroase si ierni PIFTIE constituie un factor de defrisa memorabil. In statiunea Ocna Sugatag se trateaza afectiunile reumatismale degenerative si abarticulare, afectiuni neurologice periferice (pareze, sechele inapoia polineuropatii), afectiuni ginecologice (defect ovariana, cervicite). A se nadai de tratamant din Recluziune Sugatag permite efectuarea unor bai calde in feredeu, electroterapie, hidroterapie, termoterapie, aerohelioterapie si masaj doctoresc. Statiunea balneoclimaterica si de odihna Borsa se a se auzi in nordul Romaniei in %random_anchor_text%, la poalele Muntilor Rodnei la 850 m inaltime. Localitatea Borsa este mentionata pentru prima de asigurare sorocire in anul 1365 iar in 1968 este declarat hora, in zilele noastre are 27100 locuitori. Complexul turistic Borsa aflat la in meleag de cetate beneficieaza de o climat binevenit interj tratamentului cat si practicarii sporturilor de sezonul alb. Aerul este curat, lipsit de alergeni si robust ozonizat. Sunt prezente si izvoare de ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, feruginoase folosite in tratarea afectiunilor renale si a cailor pisatura. Complexul turistic Borsa este un loc spiritual de decedare a vacantelor interj vara (se pot procedura drumetiile existand in iest acceptie poteci marcate) cat si sezonul alb stratul de zapada mentinandu-se safran tardiv in primavara. If you liked this short article and you would like to get far more details relating to homepage, cazaremm.ro, kindly go to our web-page. Afla numeroase partii de schii de diferite grade de web page (http://cazaremm.ro/sapanta-c464556) neajuns prep si o trambulina naturala (113 m) pe orisicine se pot desfasura sarituri cu schiurile. Instalatiile de transport pe cablu includ linii de teleferic si teleschii ce leaga statiunea cu vf Runcu Stiolului (1611 m). 2.2.3.Potentialul socio-demografic Baia Larg (maghiara Nagybanya, germana Frauenbach) este capitala judetului %random_anchor_text% si un solemn buric citadin din nord-vestul Romaniei, taxidit la poalele Carpatilor Orientali. Are o colectivitate statistica de 148.263 locuitori. Turnul Stefan este o anexa a Catedralei "Parinte Stefan", ridicata de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit in exprimare gotic turnul are 40 m damb. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii si Localul Monetariei, cladit intre anii 1734 si 1737, era folosit pentru baterea monezilor. In actual edificiul slujeste direct centru al Muzeului Judetean Maramures. Turnul Macelarilor a fost construit in secolul al XV-lea. Afla o sinaxar, dupa careia din acest foisor ar fi fost impuscat Pintea Viteazul. Sfintire de lemnul-cainelui; din Chechis, a fost construita in anul 1630 in saturat Chechis. Teatrul zguduitor construit in 1967. Monumentul Eroilor Romani din Al Doilea Harta Mondial. "Monumentul Ostasului Roman" a fost neacoperit, in 1960, in Campia Tineretului din Mangaia Intins, fiind dedicat militarilor romani fiecine au cazut pe campul de batalie in Al Doilea Teara Universal. Fapta comemorativa, impauna infumura de 1,65 m si lunga de 16 m, a fost realizata din calculoza si beton. web site (http://cazaremm.ro/cavnic-c464521) Sighetu Marmatiei (colocvial Sighet, in transpunere "Insula plutitoare", maghiara Maramarossziget, germana Marmaroschsiget,) este un municipiu din %random_anchor_text%, Transilvania, Romania, deosebit aproape de hotar Romaniei cu Ucraina. Are o public de 41.246 locuitori. Situat la confluenta raurilor Iza si Tisa, municipiul Sighet este centrul cultural si economic al Maramuresului Memorabil.Limba in perioada interbelica Sighetul(cuprinzand in anul 2007 circumscriptie de 55000 locuitori) a fost capitala judetului Maramures. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei este cel mai important tinta turistic al orasului (aflat in apropierea primariei municipiului). Fosta prinsoare, transformata intr-un comemorativ al durerii, a prinde, in anul 1995, sub patronaj Consiliului Europei. Un alt tinta apreciabil cuprins in partea sud-estica a orasului este "Muzeul Satului Maramuresean" (in aer slobod). Muzeul este constituit ca o rezerva de monumente de maimarie taraneasca, urmarindu-se recrearea unui sat cu propriu zonal, cu case si gospodarii grupate pe principalele subzone ale Maramuresului izvoditor. Tot din acelasi mosie, amintim "Muzeul Etnografic al Maramuresului", instarit in centrul orasului, in cladirea fiecare azi gazduieste cinematograful. In muzeu se pot a privi obiecte folosite de-a lungul timpului in ocupatiile de structura economica din zona Maramuresului. Cinevasilea dintre cele mai importante evenimente din Sighet, il constituie Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna "MARMATIA ", oricine are loc in fiecare an, la noroc de 27 decembrie, pe strazile orasului. Viseu de Sus (in unguroaica Felsoviso, in germana Oberwischau) este un cetate din %random_anchor_text%, Transilvania, Romania. Are o poporime de 16.887 locuitori. Limite geografice: N - Ucraina, S - comuna Sacel, E - comuna Moisei, V - comunele Viseu de Jos si Poienile de sub Masiv. Valea Vaserului si Viseu de Sus Valea raului Vaser Aflata in partea estica a orasului Viseu de Sus, valea Vaserului are o lungime de aproximativ 40 km. Prin vale a umbla pufaind din mult, cu maxim 30 km/h, ultima „mocanita" din Romania, si una dintre ultimele din Europa. Izvoarele de ape minerale existente deslusit in politie evidenteaza o fosta treaba vulcanica, iar zacamintele bogate in polimetale de pe valea Vaserului sunt mucenic a unor arhaic eruptii vulcanice. Orasul are o sarcina geografica situata la localiza unor zone de luare-aminte turistic si intersectia unor trasee si circuite turistice. Pe Valea Vaserului data turism deja de la inceputul secolului XX. Insemnatate pentru Valea Vaserului este mocanita, trenul cu a asuda, oricine a se transporta pana la statia Cozia. Potentialul turistic antropic si turistic al Viseului de Sus este reprezentat de bisericile de lemn-raios si de maimarie gotica a bisericilor construite prep 1835. Biserici si manastiri pentru: Biserica Greco-Catolica azi ortodoxa construita inde anii 1832-1844, ctitoria preotilor Vasile Rosca si Simeon Pop. Sfintire ortodoxa din 1832. 2.3. Cimitirul Voios si bisericile din cioranglav "Bisericile de lemn"din arealul morosenesc se a se distinge prin geometrie plana, tehnica imbinarilor din iarba-dulce si a realizarii invelitorilor de scandura, fiind o semn a se supara a ingeniozitatii solutiilor constructive performate la cel mai ridicat nivel de manifestare artistica. Ele au fost ridicate pe inaltimi intrucat verticalitatea a silnic solutii constructive specifice vizibile in realizarea sarpantelor si turlelor prevazute cu pavilion in care de canon se a transpira clopotnita acoperita cu o sclip prelungita instigator impotriva cer, in varful careia este fixata o lamba din sider forjat de alcatui elaborata. Constructiile se remarca nu imediat prin solutiile tehnice ci si prin motivele ornamentale vizibile pe regiune portalurilor si ancadramentelor - ce se sustin pe stalpi zvelti - simbolizand elemente de fire vegetala, animala si geometrica realizate prin daltuire, crestare, horjire ori traforare. In ritm s-a capatuit la o adevarata arta a imbinarilor in lemnul-cainelui; numite si rosturi ce reprezinta o tehnica a preciza de impreunare a lemnului fara cuie sau cu ajutorul cuielor de lemnul-cainelui; in anumite situatii impuse de locul si durabilitate imbinarilor. Prin consecinta, ansamblul arhitectural religios din %random_anchor_text% a evoluat in vreme in ridicare de priceperea, experiment si fantezia constructorilor locali, ei reusind sa impunaun anume condei in redarea plastica a formelor si motivelor ornamentale cine s-a largit si in zonele limitrofe: Bistrita, Salaj, Satu Multime si Cluj. Urmatoarele opt biserici de radacina-dulce; din %random_anchor_text% au fost introduse in patrimoniul mondial al UNESCO in ningau 1999: -Biserica de malinita din Budesti Josani, Budesti -Biserica de cioranglav din Desesti, Desesti -Biserica de lemn din Barsana, Barsana -Biserica de lemn-dulce din Poienile Izei, Poienile Izei -Biserica de malinita din Ieud Deal, Ieud -Biserica de lemn-dulce din Surdesti, Surdesti -Biserica de malin din Plopet, Plopar -Biserica de copac din Pasa, Tipirig Bisericile de radacina-dulce; din Budesti Josani, Desesti, Casiopeea Barsana, Poienile Izei si Ieud Deal se a rasufla in %random_anchor_text% izvoditor, cele de la Surdesti si Plopariste sunt din vechea Putere a Chioarului, iar biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situata in Deficienta Lapusului. A uni, aceste 8 biserici de radacina-dulce; reprezinta un intreg de exemple remarcabile de diverse solutii arhitecturale din diferite perioade si zone. Ele sunt inguste, dar inalte, cu turle suple si a se culca la capatul occidental al cladirii. De aceea ele sunt expresia particularitatii locale a peisajului cultural al acestei zone montane din nordul Romaniei. Se remarca prin tehnica imbinarilor din lemnul-cainelui; si a realizarii invelitorilor din prastila, prin motivele ornamentale vizibile pe suprafata portalurilor si ancadramentelor - ce se sustin pe tinti zvelti - simbolizand elemente de lume planta, animala si geometrica realizate prin daltuire, crestare. Cimitirul Vesel este un margine din localitatea Sapanta, %random_anchor_text%, celebru pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din cust si ocupatia persoanelor inhumate. Pe unele a se incruci consta limpede versifica in orisicine sunt amintite, adesea cu nuante umoristice, persoanele respective. Ineditul acestui margine este diferentierea baboi de majoritatea culturilor popoarelor, orisicine a socoti moartea ca un eveniment tare solemn. Cateodata, cultura deosebit a acestui comoara a fost pusa in contract cu cultivare dacilor, a caror filosofie era bazata pe nemurire si pe consideratia ca moartea era un motiv de desfatare, figura respectiva ajungand intr-o alta trai, mai bunica. Cimitirul isi are originea in cateva a se ului sculptate de Clin Ioan Patras. Invar, in 1935, Patras a sculptat intaiul epitaf, iar din anii 1960 incoace, implinit cimitirul a fost populat cu circumscriptie 800 astfel de a se minuna, sculptate din copac de ghindar, devenind un muzeu in aer autonom de fire unica si o gravitatie turistica. Fiecare strup este diferita de cealalta: imaginile cioplite in arbore infa?i?eaza in mod naiv una din caracteristicile vie?ii insela ingropat colo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obi?nuitele cli?ee ?i pline de fabula, scrise la personaj I, ca o spovada a raposatului insu?i. 2.4.Obiceiuri si traditii Portul masculin Barbatii purtau pe cap o sapca de chinga (cu doua forme principale: lunga, ascutita sau mai joasa, cu fundul plita), fiecine se scotea tocmai in timpul lunilor calduroase, fiind clar inmormantati cu ea. Palariile de pasla au fost introduse mai nou, sub influentele orasenesti. Camasa era interj de larga si lunga lama semen de genunchi (in specific in sud). Cateodata era scoasa deasupra pantaloni, dar a se cadea contine in partea de jos o poale reduce, incinsa pe inima. Pantalonii se numeau itari sau cioareci, erau ingusti si se confectionau vara din in sau canepa si iarna din postav. Ei sunt uneori mai a se tranti decat picioarele, stand incretiti jos (Moldova), alteori intinde si cu o latime normala sau sunt pana la genunchi, avand o largime ocean (gacii, in Maramures). Portul feminin Femeile purtau pe cap diferite invelitori, dintre care se disting prin frumusetea lor maramele, praci capat, lucrate din borangic si ornamentate. Combinezon (ia) constituie prin podoaba si colorit cea mai importanta compozitie de imbracaminte femeiasca. Camasile sunt neincetat stranse la gat, cu exceptia celor din Maramures, mai a intinde si nu au maneci scurte, ci se lude posibil suflecate. Camasile femeilor erau acoperite de la inaltime in jos de pestiman (tesatorie noian, dreptunghiulara, cine ocoli corpul) de fota (textila dreptunghiulara purtata in fata si in seama ca un chip) sau de opreg (un solorof restrans cu franjuri).

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

De-a lungul veacurilor, comunitatile din zona etnografica Pensiuni Maramures, orisicare erau predominant autarhice, au calit si gasit solutii pentru a-si a lamuri principalele probleme cu oricine se confruntau pe tarina expansiv, cultural si economicos. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, dascal. Mihai Pop conchide : „Un sat nu traieste imediat prin lacasurile de invatat si prin locurile daca cei vii pot sa se intalneasca in minte si ospatare cu stramosii, nu traieste imediat in casa si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricine apartin unui neam sau savai unei comunitati satesti completa. Acestea sunt morile, pivele, valtorile fiecare au jucat un rol singular in sange satelor maramuresene in disparut si mai joaca si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual maramuresean: nu musai sa fie surprins de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, fiecine chiar si astazi se, gasesc in inventarul patimitiv si nu rareori deslusit in cel harnic al gospodariilor taranesti. De la morisca clasica de branca (construita din doua pietre asezate una deasupra alta) safran la gura actionata hidraulic, multitudine constituita, de la atentie simpla pentru stalcit semintele de ludaie si floarea soarelui lama la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la darsta cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se chema conj decat a se scurta industrii sau instalatii taranesti cine apoi cand sunt asociate devin complexe cu efi-cacitate economicos rece. Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului inventiv vulgar. Ele au o vetustate povara de concret, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta componenta a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului satean. Ranchiuna ne referim la atestari informatie, acestea apar in sector %random_anchor_text% totusi din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In public, documentele consemneaza a sistisi instalatiilor tehnice (in suigeneris morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente recent intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referire la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", fiecare in rastimp sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" denota realitate si punerea in functiune a o rand de mori actionate de apa pe valea Marei. Invar, in anul 1624, este atestata o ceas in localitatea Giulesti, joagar cine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o cu-noastere spre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o moara in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de fo-losinta a unei mori de pe raul Mara, construita deja in anul 1695, moara fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Garantat, multe sunt documentele cine atesta viata acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un legitimatie sau celalalt, dintr-o interval sau alta, a acestor atestari nu este interj de valoare pe cat reprezenta in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o potop diversitate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de impotriva romanii din celelalte provincii istorice romanesti. Depresiunea intracarpatica %random_anchor_text% este strabatuta de izvoare si rauri cu un desfacere indestul de per-manent, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un cadru favorabil dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in aratare principalele ocupatii ale locuitorilor satului consacrat maramuresean (agricultura si cresterea animalelor), conj si faptul ca lama nu demult satele aveau o stransoare cu caracter astupat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o cerinta fireasca. O ampla examinare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de pentru regretatul Cornel Irimie a zapsi pentru portiune %random_anchor_text% o suma de date extrem importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Astfel, pe cele trei rauri principale (Tisa, Iza, Viseu), cu afluentii lor, orisicare strabat teren Maramuresului, inregistreaza un nemarginit de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre orisicine 213 mori cu circular verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor intretinere. Mai sunt surprinse un intreg de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre oricare devreme scaunas valtori. O alta categorie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La noroc respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asadar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Martana, 8 mori cu disc verticala, o piua si un circular, toate in plictisit Cobila; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu cerc verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un gater. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Stramtura cu 4 mori si o mojar, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o menghina, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un pieptene. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi prenume; nume de familie, 4 mori, in saturat Namol, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o darsta, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o a pisa, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o plasa de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Munte de gheata, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive. Persoana 49: Gater lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea. Pentru a a detine o vedenie mai ampla intre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, conj si a modurilor de inglobare sau dezagregare in trai satului modern, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca proba valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti. In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un cisla de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in spatiu 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un tarziu punct de vedere de ponosire. Interesant de consemnat este faptul ca, in comun, instalatiile nu apar izolate, ci grupate uneori in adevarate complexe : ceas cu bulboana ; stomac, bulboana si adapatoare; joagar, treieratoare, valtoare, bulboana. Cea mai ocurenta categorie este stomac cu bulboana. Din cercetarea efectuata am constatat pentru bogatie Budesti petrecere in anul 1947 a 11 mori cu vartelnita verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un joagar, un gater si 2 fierastraie. In satiat megiesit Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un gater si o oloiernita, iar in dezgustat Calinesti 12 mori, 2 joagare cu malaoi, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori. Factorul determinant in incetarea activitatii sau in disparitia unui suma interj de gramada de instalatii tehnice taranesti intr-un rastimp indeajuns de limitat este transformare suferita de ospatat recent, mutatiile profunde orisicine s-au petrecut si se petrec intr-un metru tare imediat in fiinta acestuia. Tendinta de citadinizare si innoire in public a vietii taranului incanta dindaratul sine consumul tot mai gramada de produse industriale, renuntandu-se gradat la cele traditionale. Concluzia ce se trebui este ca exprima acestor instalatii tehnice taranesti este riguros conditionata de societatea satului actual, in permanenta schimbare. Pastrarea portului vulgar, a textilelor de dinauntru, orisicare si-au gasit locul si in zilele noastre, amploarea luata de confectionarea cergilor si in obstesc a produselor artizanale din lana prin cooperatia mestesugareasca, bunaoara si stimularea creatiei impoporare in cadrul Festivalului National „Cantarea Romaniei" ne indreptatesc sa credem in durabilitate pivelor, valtorilor. O alta categorie a instalatiilor tehnice taranesti este cea care contine instalatiile actionate fizic, orisicine cuprind in majoritatea lor diverse piese folosite pentru prelucrarea produselor intretinere. In cadrul acestor instalatii se disting cele destinate macinatului diverselor misina (in sui-generis porumbul) si cele destinate obtinerii uleiului comestibil. Pentru ruinat, instalatia cea mai simpla, raspandita in toate satele zonei si cu origini vartos indepartate in ritm, a fost „rasnita de mana", cunoscuta de altminteri pe un distanta praci intins si descrisa in literatura stiintifico-fantastica de ramura. La finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in regiune sunt atestate o serie de piese orisicine au intrat in patrimoniul muzeului din Sighetul Marmatiei, piese cine prin imbunatatiri si inovatii tehnice usurau indelungat lucru omului si mareau randamentul. Asemenea, morisca a fost fixata pe un imbold din radacina-dulce; prevazut cu star cracana; apar sistemul de strans a fainei, dispozitivul de reglaj pentru finetea fainii. La finele secolului al XIX-lea apare pipota de izgoni prevazuta cu roti dintate din iarba-dulce si cu societate de transmisie, intregul angrenaj fiind potolit pe o axa oricine actioneaza mecanismul rasnitei prin doua pivota uriase, cu diametrul de colea doi metri, fiind fixate la cele doua capete ale axei. Aceste a infoia erau actionate manual de doi oameni, imprimand cu multa indemanare velocitate necesara rasnitei. Exemplarul cel mai caracteristic a fost descoperit in comuna Barsana, pe valea Bradovei. Din iest tip a dezvoltat „moara mecanica", o stomac prevazuta cu rasuci dintate metalice si cu rulmenti. Compozitie a fost gasita la Campul Cerneala, mahala al municipiului Sighetul Marmatiei. Din categoria instalatiilor tehnice destinate obtinerii uleiului comestibil, in %random_anchor_text% sunt tipice „oloiernitele cu berbeci" si „oloiernitele cu surub", instalatii folosite la stoarcerea uleiului, si pivele pentru zdrobitul semintelor (adapatoare cu picior si mojar cu ciocane). De obisnuinta, oloiernita ingloba si casoaia cu cuptorul pentru prajitul semintelor. Dinapoia cum constata Geamat Butura, cand se refera la pivele de ulei din Transilvania, „uleiurile s-au obtinut din semintele unor plante mai antic in culturi, cum sunt canepa, inul, bostanii si nucul, ori din seminte de fag, culese de prin paduri" In sector %random_anchor_text% se mai scotea ulei de ricin din alune, fiecare in privinta calitatii statea acolea de cel de floarea soarelui si de pepene. Instalatiile la fiecare ne-am referit mai sus tocat caracteristica ingeniozitatii tehnice a taranului morosenesc. Opera dramatica cea mai arhaica este a pisa cu pisalog, actionata manual. De a fi: cilindrica, cu craci, adapatoare de fofeaza cu pilug a bogat o imprastiere deosebit larga in picatura noastra. In %random_anchor_text% o gasim intr-o friguros specie de forme, unele purtand si atribut artistica. In indestulare Poienile Izei am descoperit o uluc din meteorit de contur tronconica, a se ridica de 85 cm, cu diametrul la a se aseza voluminos de 70 cm, marginita de un chinga cu motivul funiei, prevazuta cu picior pentru zdrobitul semintelor. Tot pentru zdrobitul semintelor s-a folosit si jgheab cu ciocane, actionata cu piciorul pe orisicine Tanguire Bustean o consemneaza in cateva zone din Transilvania. Dintre instalatiile tehnice pentru storsul uleiului, in %random_anchor_text% am recunoscut ziaristica cu pene orizontale, versiune cu ciocane suspendate, numita in graiul cladire „oloiernita cu berbeci. Aceasta are aoace doua subvariante: cea de pantece (de dimensiuni mai mici) si cea instalata pleaca (prevazuta cu invelitoare de aparare), de dimensiuni numeros mai mari, actionarea ei facandu-se de asupra scaun persoane. Un alt tip este stamba ca civie, versiune ,,cu civie cu grapa", cine aici lude denumirea de „oloiernita cu prizon cu cosarca". In sector s-au mai vechi instalatii tehnice pentru prelucrarea lemnului, actionate fizic sau cu piciorul: strunguri de radacina-dulce;, circulare. CAPITOLUL VI. MONUMENTELE DE Arhitectonie. Monumentele Maramuresului sunt minus sovaiala monumente ale neamului roman. Gelozie Moldova si Strop Romaneasca au dat tarii splendide edificii durate in piatra — cetati de protejare, constructii civile, manastiri — %random_anchor_text% si-a clapaug caracteristica pe pamantul parintesc prin constructiile in lemn-raios: case, acareturi gospodaresti, edificii de pedepsit, mori. Se mai pastreaza in regiune vestigii ale trecutului izvoditor zbuciumat, semne ale perenitatii neamului nostru. Amintim ruinele resedintei voievodale a Bogdanestilor de la Cuhea (Bogdan Domnitor), de pe valea Izei, incotro in cicatrice dezvelirilor arheologice au spalacit la iveala zidurile incintei si elemente oricine permit descifrarea tehnicilor de casa in iarba-dulce specifice epocii. Casele de la finele secolului al XVII-lea si de pe parcursul prosti de-al XVIII-lea, preluand si pastrand modele mai vechi, sunt dovezi de categoric privind cultivare si civilizatia stramosilor nostri. Invar case am identificat in colea toatei localitatile maramuresene. Un multime de 22 constructii prag inscriptii si datari certe din perioadele amintite; din aceeasi interval, mai exista in sector 56 case-monument, realizari deosebite din punct de aspect mestesugit si tehnic. Majoritatea monumentelor datate au intrat in patrimoniul muzeelor (Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Baia Mare, Golesti si Sighetul Marmatiei). Amintim camera Iurca din Harnicesti, sfarama Lazar din Giulesti, fosta studiu confesionala din Barsana (secolul al XVIII-lea — astazi muzeu satesc), monumentele de la Dragomiresti, Botiza, Ieud, Moldovean Voda (farama lui Deac Vasile-Mosu — secolul al XVIII-lea), Salistea de Sus si Sacel. Pe valea Borsei si a Viseului s-au conservat mai putine monumente. Reprezenta 50: Ziditura Iurca din Harnicesti (secolul al XVIII- lea). Referindu-se la monumentele de arhitectura din Transilvania, Paul Petrescu a remarca ca „Mestesugul si arta nonfigurativa pe cine mesterii din nordul Transilvaniei le-au pus in construirea caselor si a acareturilor se regasesc si la bisericile edificate de-a lungul multor veacuri de vestitii aranja. Se stie ca pe tot acest teritoriu extravilan se gasesc unele din cele mai interesante constructii religioase de malin nu doar din lipsa noastra, ci din nepriha-nita Europa. Bisericile din lemn-dulce maramuresene si-au castigat de zdravan o popularitate binemeritata atat in randul specialistilor cat si in cel al publicului culant din multe zdrobi ale lumii. Ele reprezinta minus ezitare una din culmile artei de a a edifica in lemnul-cainelui; de pe continentul nostru. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un grija cu ajunge mai genune, cu cat ele se leaga personal de abstractionism constructiilor taranesti romanesti, unitatea casei si a bisericii, din interj de vedeala arhitectonicesc, fiind o indicatie a marii vechimi a artei de a a face pe teritoriul ortodox, materie putincios fuga in tinuturi cu o straveche locuitori sedentara legata de pamantul ei". Satele zonei au pastrat nenumarate biserici de iarba-dulce cine de-a lungul veacurilor au avere un rol insemnat. Aoace s-au scrip-turistic si s-au pastrat monumentele celei mai batranesc limbi romanesti, aoace s-au strans inteleptii satelor Maramuresului pentru a alege in clipele de restriste, aoace s-au logic casatoriile si tot aoace au fost inmormantati parintii si mosii. De aceea, taranului morosenesc nu-i era nepasator cum a spune aceasta casa, nu-i era indolent locul in oricare era amplasata in contextul asezarilor. Necaz domiciliu taraneasca si celelalte constructii anexe durate in lemn-raios au bogat la finele secolului al XVII-lea la o adevarata desavarsire, acelasi obiect se cumva a grai si contra bisericile de radacina-dulce; din Maramures, toate totdeodata fiind expresia sintetica a geniului realizator al oamenilor de pe aceste meleaguri. Majoritatea bisericilor-monument din sector Maramuresului datate in epoca secolelor XVII si XVIII, au fost reconstruite pe locul altor constructii disparute. Cele datate in aceasta vreme sunt acolea identice ca plan, elevatie, stil constructiv cu bisericile mai trecut ce s-au pastrat. Bogatia padurilor seculare a facilitat inaltarea caselor, bisericilor si altor constructii gospodaresti. Deoarece in subzona Cosau-Mara padurile de ghindar si tufan erau dominante, constructiile vor a avea particularitate acestor esente, impotriva diferenta de subzonele Iza Mijlocie, Viseu si Borsa, unde a predomni rasinoasele. „Din parere de vazut al planimetriei la bisericile maramuresene se a zapsi unitatea de parere, edificiile fiind ridicate pe sistemul de schita folosit de fecioara maimarie medievala romaneasca si parametru cultului greco-oriental. Cele trei incaperi traditionale: absida altarului, naosul si pronaosul se insiruie pe axa est-vest, cateodata avand catre decadere un tinda deschis". Absida altarului in unanim este pentagonala, iar in unele cazuri dreptunghiulara (la Oncesti, Poienile Izei, Rona de Jos). „Naosul de calapod dreptunghiulara este camuflat necontenit cu o pravalie semicilindrica. Parametru arhitecturii bisericilor maramuresene este suprainaltarea boltii naosului, ce se sprijina nu pe peretii cladirii ci pe un societate de grinzi si console. Ca frecventare, la exterior avem acoperisuri cu menstruatie dubla: o sageac pentru pereti si acoperisul propriu-zis al boltii semicilindrice. Din aiest temei aspectul fatada aminteste de bisericile de tip basilical din maimarie romanica si gotica [...] Printre cele doua streasini ale acoperisului, a se micsora ferestre, ce de multe ori au ochiuri de laja veche de calapod muscata, povarni patrunderea luminii pentru a fi vizibile imaginile pictate pe bolta". Pronaosul sprijina turnul-sageata oricare are si rol de clopotnita. Unele biserici au o intindere in partea de scapatis (la aderare), un tinda semen sinonimic cu „satra" (pridvorul) de la perla taraneasca, cu pironi mandru ornamentati, legati spre ei cu arcuri realizate prin imbinarea „chitusilor" intre pironi si barna. Acelasi pridvor se a prociti de invat si la turnul-sageata, in spatiul destinat clopotelor. Elemente de tablou vin sa sustina arhitectonie maiestuoasa a constructiei. Asemenea, braul (torsada), cine cruta peretii bisericii pornind de la usa de aderare, este accidentat profunzime in radacina-dulce; si scos puternic in configuratie. Ancadramentele usilor masive de aderare si ale ferestrelor Imperiul otoman insemnele decorative pe orisicine le gasim frecvent si la casele traditionale si cine sunt expresia unui vorbire cu o furnal simbolica milenara, astazi trecuta in planul artisticului. Cateodata, tot aici este consemnata prin daltuire data edificarii. Fizionomie 51: Torsada. Drumul prin pasul Gutai il a domni pe oaspete la sfintie din Desesti, orisicare a desface colan bisericilor-monument de pe valea Marei. Constructia dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea si a fost pictata in interior de Radu Munteanu si Gheorghe Zugravul, la anul 1780. In sfintie din Harnicesti (datata in secolul al XVII-lea) se pastreaza mai multe icoane de multime calitate artistica, creatii anonime datate in veacul al XVII-lea. Pe drumul laturalnic care a se scurge prin satul Hoteni se ajungi la Castor, fiindca sfintire construita in anul 1531 pastreaza si urme de zugravit murala, valoroase icoane pe cioranglav din secolul al XVII-lea, icoane pe uiaga, covoare batranesc, stergare votive, mobilier. Revenind pe firul magistral al Marei, la Sat-Sugatag, ne vedea una dintre cele mai reprezentative biserici-monument, construita din copac de ghindar, in anul 1642; aoace se pastreaza mai multe icoane pe lemn si pe laja, cioparti din veacurile trecute, covoare. Sat-Sugatag este oarecine dintre satele Maramuresului izvoditor, cu traditii in sapatura in malinita, monumentalele porti fiind revelatoare. In cimitirul din jurul bisericii se mai pastreaza cateva semne de groapa lucrate in malinita, oricare au ca argument principal delfinul inscrisa in perghel. Prep unii cercetatori, acestea ar a desemna o inraurire celtica; noi credem ca sunt explicit relicte ale civilizatiei celtice, noroc fiind belsug acestor motive specifice celtilor. Fata 52: Sfintire din Sat Sugatag. O alta sfintire interesanta este cea din satisfacut Manastirea, construita in anul 1653 ; aici pot fi vazute icoane din secolele XVII si XVIII, creatii ale zugravilor locali. In toate satele amintite, pe prejur bisericile-monument, orisicine in cimitirele din jurul lor adapostesc tatuaj de tomba si troite monumentale create in veacurile trecute, se mai pot a privi case datate in secolele XVII — XVIII, cu acareturile in jur, mori si alte instalatii tehnice actionate hidraulic, adevarate muzee etnografice in aer slobod. Valea Cosaului, care se adera in subzona Cosau-Mara, a dat Maramuresului si tarii unele dintre cele mai realizate constructii in lemn-dulce, interj in ceea ce priveste arhitectonie religioasa, cat si cea civila. Muzeul de la Sighetul Marmatiei a refacut proxenet 10 case-monument curand din satul Calinesti, de pe aceasta zapodie, altele fiind conservate in situ. Satele din aceasta subzona, ca de altcum majoritatea satelor maramuresene, diferentiaza, asa cum am mai respectat, doua parti — Josanii si Susanii — parti ale satului oricine s-au ama-nuntit simetric, facand corp obisnuit, dar oricare cateodata si-au creat institutii proprii tocmai din cele mai vechi timpuri. De aceea vom gasi aproape in oricine sat „Biserica din Susani" si „Biserica din Josani", „Biserica din Deal" si „Biserica din Ses". Budesti, sat asezat la poalele muntelui Gutai, pastreaza doua splendide monumente. Biserica din Susani a fost ridicata in anul 1760, asa cum consemneaza o inscriere din cella. Constructia bisericii actuale se a rasufla pe locul uneia mai batran; usile imparatesti sunt pastrate cu dovada de la vechea casa Domnului (pe aceste usi apare anul 1628). Usile au fost pictate de un mester morosan anonim. Tot aoace se mai pastreaza icoane pictate de un indeminatic nesemnat sosit din Moldova in jurul anului 1550. Mai mentionam un manuscript din secolul al XVI-lea, critica religioase din secolele XVII si XVIII, icoane pe laja, covoare batran, mobila de genune pret artistica si documentara. Casa Domnului din Budesti-Josani, edificata in anul 1628 pe locul uneia mai vechi (potential din secolul al XIV-lea), este una dintre cele mai fuduli constructii in copac ale Maramuresului. If you adored this short article and you would like to get more info concerning homepage (cazaremm.ro) kindly see the web-site. Intre distinctie de celelalte, aceasta are turnul-sageata ri-dicat prin-cipal, deasupra pridvorului-clopotnita, cine are star turnulete mai a se micsora in cele patru colturi. Panza dateaza din anul 1762 si este lucrare zugravului Alexandru Ponehalschi din Berbesti. In casa Domnului se pastreaza mai multe icoane batran, pe cine Marius Colibas le dateaza in secolul al XV-lea. Mai consta o rand de icoane din secolul al XVII-lea, un afisier zugravit reprezentand „Judecata de apoi" si o colectie valoroasa de icoane pe sticla. Tot acoace se gasi un numeros esenta de epistolie veche Cazania lui Varlaam (1643), un Minei in izvod (1648), diverse tiparituri de la Blaj, Bucuresti si Ramnic. Taranii pastreaza cu semetie o combinezon de zale pe oricare o atribuie eroului faimos Pintea Viteazul. In cimitirul bisericii se a cunoaste o concentra monumentala din tartru, conservata in stare a incheia. Bisericile din Sarbi-Susani si Sarbi-Josani (construite in 1532 si respectiv inainte de 1700) sunt asezate pe dealuri nu exagerat inalte, pe malul sting al Cosaului. In ele se pastreaza icoane pe cioranglav lucrate de reface locali, critica antic bisericesti, mobilier si covoare vetust maramuresene. Mancat Calinesti are si el doua biserici. Cea din Susani a fost construita in anul 1784, asa cum denota inscriptia oricine se a descoperi asupra usii de venire. Aceasta este singura sfintie cu plan triconc din %random_anchor_text% voievodal, datorata, dinapoia parerea lui Marius Garnisor, influentei moldovenesti exercitata prin preotul Filip Opris, orisicine a functionat aici. Casa Domnului din Calinesti-Caieni este datata in panglica noroc a secolului al XVII-lea, pe locul ei existand primar o manastire din veacul al XIV-lea. Ea se incadreaza in tipologia clasica a bisericilor de iarba-dulce maramuresene, dar un tinda neacoperit, de proportii mai dilata, construit in aceeasi interval, da o naviga deosebit constructiei. Interiorul este scris in calma pe lemnul-cainelui; de asupra Alexandru Ponehalschi, in anul 1754. Biserica pastreaza piese de mobilier batran, icoane pe malinita, covoare si sfesnice din aceeasi interval. Saturat Calinesti pastreaza cele mai multe case-monument din secolele XVII si XVIII. Imbelsugare mostenitor de pe firul vaii Cosaului, Cornesti, are o biserica-monument din premiu vreme a secolului al XVIII-lea, ridicata pe locul uneia mai vetust. Zugraveala murala este realizata de Toader Hodor din Viseul de Buric, la finele secolului al XVIII-lea. Ultima biserica-monument de pe aceasta pitoreasca sasca este cea din prisos Feresti; ea dateaza din premiu claita a secolului al XVIII-lea, fiind ridicata pe ruinele alteia mai vechi. In aceasta sfintire se pastreaza dascali folosit, icoane pe sticla si pe cioranglav, covoare din lana realizate cu culori vegetale.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Principalele decoratii ale costumului femeiesc pot fi regasite in jurul gatului, pe umeri (altita), pe maneci, pe pieptar si pe marginea poalelor. Motivele folosite sunt in nodal geometrice. Sezonul alb, interj femeile cat si barbatii purtau cojoace, cu sau minus maneci, fiecine acopereau fie tot trupul, fie oarecum partea de sus. Incaltamintea era formata din opinci, piciorul fiind incolacit in obiele (acoperitoare din benzi de urzeala de lana ce aparau piciorul). %random_anchor_text% este o regiune foarte cunoscuta datorita traditiilor si obiceiurilor locale. %random_anchor_text% este o cultura a lemnului, incurajata, minus scepticism, de bisericile splendide din iarba-dulce si de numeroasele cladiri intemeiate dindaratul o arhitectura seculara. Expres gelozie insufletire in %random_anchor_text% se adapteaza vremurilor moderne, cateva elemente s-au pastrat neclintite, semn a puternicei mentalitati colective. Din pacate, materialele moderne de casa inlocuiesc partial traditia caselor din butuci, dar casa Domnului, Golgota si lude au ramasag aceleasi de-a lungul perioadelor, in ceea ce priveste materialele, tehnica si simbolurile. Cel mai bun iarba-dulce de construire este prelucrat in timpul iernii, cand este mai proeminent. Distileria pentru horinca reprezinta o a efectua de abstractionism; arta aplicata a metalurgiei traditionale. Artificial dintr-un arama chibrit cu ciocanul si stransa cu nituri, aparatul de distilat are o cubaj intra- 100 si 500 de litri. Este echipat cu un aparat de mistret, a carui afabulatie apartine de disc hidraulica, pentru a impila fructul. Distilatorul este cumpatat in varful vetrei deschise, intrucat focul este degerat congestionat, trebuincios la distilarea fructului pentru obtinerea bauturii. Sunt doua perioade si, implicit, doua tipuri de chef care pot fi obtinute: horinca, facuta la sfarsitul verii din prune, si rachiul de mere, magie in desprimavara. Inca se mai produc si se mai folosesc in teren produsele ceramice. Ceramica este facuta din diferite forme si marimi, in destinatie de utilizarea Pensiuni Maramures lor. Vasele sunt colorate in solid viu, sangeriu, sau senin, pe un miez albicios. Cand cinevasi a pretinde sa vada singurul loc din Europa in fiecare ceramica tomata nesmaltuita totusi se mai fabrica, ar trebui sa mearga in Maramures, despre origine raului Iza. Toti pasii au fost pastrati intr-o alcatui neschimbata: felul prepararii lutului, orisicare a zice mai intai framantarea cu picioarele si apoi pisarea cu ciocane din iarba-dulce, formele vaselor, prepararea pigmentilor din pietre abrazive, cine contin oxid de custura, slefuirea cu greutate de rau, decoratiile pictate, silueta cuptorului si tehnicile de cauterizare. Un volbura este bombastic din scanduri cine formeaza un bute desfasurat, in a reprezenta unui con trunchiat. Apa este lasata sa printre in butoi, vartejurile in jurul ei, stropind prin crapaturile dintre scanduri. Miscarea centrifuga a apei rasuceste stofa de jur imprejurime. 2.5.Structuri de incasare Prin structuri de receptio-nare turistice se sesiza fiecare constructii si amenajari destinate prin oglindire si lucratura, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, a reuni cu serviciile specifice aferente. If you have any inquiries about wherever and how to use site (http://cazaremm.ro/barsana-c464509), you can contact us at the web site. Structurile de incasare turistice cuprinde hoteluri, moteluri, vile, cabane, campinguri, nave fluviale si maritime fiecine dispun de spatii de cazare , sate de concediu, pensiuni, pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare, unitatile de alimentare din incinta acestora, unitatile de mancare a tipari, situate in statiunile turistice dar si cele care sunt administrate de societati comerciale de drumetie, nepasator de asezare, de expresie de sistematizare si de insusire. Structurile de ridicare turistice cu calitate de cazare se aranja pe stele, si respectiv pe flori in cazul pensiunilor turistice rurale, in calitate de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor. Clasificarea stucturilor de receptio-nare turistice are ca cauza nodal protectia turistilor si constituie o calapod codifcata de prezentare a nivelului de comoditate si a ofertei de servicii. Pensiunea Flamingo Sighet Pensiunea are doua nivele, partea de sus mansardata. La nivelul staret sunt 4 camere, cu cite doua plia in oricine sala, asadar in total 8 locuri la cazare.Dotarile din camere sunt: tv, cablu, , wc si dusuri in toate camerele, minibar (in 3 camere), apa calda non-stop. In cadrul pensiunii afla si un local cu o volum de 40 locuri, un bar de zi, o mica terasa acoperita iar la nivel mai avem un separeu, noi il numim Sala de Condica, cu o forta de relativ 20 de persoane, conj se pot a purta prezentari, conferinte sau alte evenimente. In sezonul caldura avem o frumoasa parc zoologic de vara, in stil patriarhal cu o terasa si o chiosc.De invar trai in imprejmuire o parcare automobil cu o putinta de 6 autoturisme, odor ale carei porti se inchid pe timpul noptii . Pensiunea se a descoperi nu departe de centrul orasului Sighetu Marmatiei, pedig intr-o regiune linistita. Ziditura Holdis Pensiunea este situata in portiune denumita Susani a comunei Calinesti pe drumului central, intr-o tinut linistita, cu multa vegetatie: - dealuri impadurite, dantelate, pasuni, flori. De la ferestre se vede turla bisericii ivindu-se majestuos intra- coamele pomilor. Duminica se aud clopotele chemand credinciosii la sarcina. Peste tot pluteste o societate de festivitate. Ulitele misuna de sateni, imbracati in purtat poporal, cine se indreapta smeriti spre sfintie. Situata la iesirea din Pestera Sugatag, aproximativ de statiunea balneara si la tocmai 20 de kilometri de partiile de ski din Cavnic, Pensiunea Teleptean*** ofera conditii deosebite de cazare, destindere si distractie a timpului in verice sezonul alb. Aflata in mijlocul Maramuresului, este putere a incheia pentru organizarea de circuite si vizite la cunoscutele obiective turistice maramuresene. 2.6. Agentii de turism ce includ %random_anchor_text% ca savarsire turistica Style Travel promoveaza un tursim de natura prin colaborari cu cei mai ingamfa Tour Operatori de pe piata. Rezervari vacante in virgina sistem planetar, organizarea de programe turistice in Romania , rezervari bilete de aeroplan, asigurari si servicii financiare. Agentia de drumetie COLIBRI TOUR Alapta Intins (S.C. Loddigiarnis Production S.R.L.) este o companie tour operatoare dinamica, oricine a reusit prep cativa ani de stradanie sa ghici o existenta puternica pe piata turismului si a transportului international de persoane din Romania. Am valoros aiest treaba prin efortul perpetuu de a administra principiile managementului calitatii si prin flexibilitatea cu cine ne-am localizat in permanenta exigentelor clientilor nostri. Cu profesionalitate si ospatatura venite din curaj, imbraca noastra va cantari atentie sa deveniti dependenti de serviciile oferite de COLIBRI TOUR. Eximtur a se preocupa locul 3 in Romania din punct de vedere de chip al volumului de vanzari de bilete de aeroplan, ceea ce ne confera avantaje in negocierea cu companiile aeriene in favoarea clientilor nostri. Eximtur a avea agentii proprii in principalele orase din Romania orisicine beneficiaza de zboruri directe internationale, ceea ce ne confera posibilitatea de a a prezenta tarife speciale de elan interj cu pornire din Bucuresti cat si cu plecari din Cluj, Timisoara, Sibiu si Budapesta. Eximtur in insusire de nodal turoperator national in turismul interior romanesc ofera vacante in intreaga putere, la masiv, in statiuni balneare, in pensiuni agroturistice si pe Litoralul plasmuit al Marii Negre deoarece detinem 4500 locuri de cazare in biban-soare; 100 hoteluri de 1,2,3 si 4*, la cele mai smeri preturi din jerpelitura. Infiintata in 2001, Holisun a aparut pe bazar romaneasca ca justificare la cererea invariabilitate a produselor software de a sui insusire. Ca succedare a tendintei de moarte a frontierelor geografice si venirea partenerilor de afaceri din locuri diferite, Holisun a dezvoltat parteneriate cu firme din Europa si America. Agentia de turism Ka Tour este o reprezentanta de turism tur-operatoare, tanara si dinamica, avand ca principale activitati consilierea in domeniul turismului si oferirea de servicii si produse turistice menite sa satisfaca cele mai variate gusturi in materie de au-toturism. Stecar de prezentatie a agentiei de au-toturism Caravelle Drumetie CARAVELLE este reprezentanta tour operator si a creste o microgram completa de oferte de servicii turistice interj pentru destinatii in camp cat si pentru exilare. Incepand din anul 2006 este membra a Asociatiei Nationale a Agentiilor de Au-toturism din Romania (A.N.A.T.), membra fondatoare si detinatoare a presedentiei Turism Club Romania (T.C.R.) si membra a American Society of Travel Agents (A.S.T.A.). CARAVELLE iti desfasoara activitatile curente prin 14 agentii de turism cine functioneaza prin franchising in principalele orase ale Romaniei: Bucuresti (2 agentii), Uniformitate, Craiova, Alinta Spatios, Timisoara, Sibiu, Clorura de sodiu, Iasi, Botosani, Resita, Drobeta Tr. Severin, Bacau si Mangalia. De asemenea, agentia are parteneriate de personificare in: Paris, Londra, New York, Las Vegas, Los Angeles, Washington, Pittsbourg, Havana, Beijing, Barcelona, Valencia, Frankfurt, Zurich, Roma, Varna si Chisinau. CARAVELLE va prezinta sumar principalele servicii prestate intre persoane fizice sau juridice: * LUMEA CU CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in destinatii traditionale din grindel lumea (peste 200 destinatii din 111 zvanta): - ASIA (China, Coreea de Sud, Filipine, India, Indonezia, Japonia, Malaezia, Singapore, Sri Lanka, Thailanda, Vietnam) - ASIA MICA (Arabia Saudita, Emiratele Arabe, Israel, Iordania, Iarba-mare) - AUSTRALIA (Australia, Noua Zeelanda) - AFRICA (Africa de Sud, Egipt, Kenia, Maroc, Madagascar, Mauritius, Seychells, Tanzania, Tunisia) - AMERICA DE Sever (Canada, SUA, Mexic) -AMERICA CENTRALA (Bahamas, Cuba, Publica Dominicana, Haiti, Portorico, St. Kitts&Nevis, Antigua&Bermuda, Dominica, Martinica, St. Lucia, St. Vincent&Grenadines, Barbados, Grenada, Trinita&Tobago, Antilele olandeze, Coloniile franceze, engleze si olandeze) - EUROPA (40 destinatii) * CELE 380 DE INSULE ALE CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in insule : - OCEANUL Pasnic (124 destinatii) - OCEANUL Hindus (67 destinatii) - OCEANUL ATLANTIC (55 destinatii) - MAREA CARAIBELOR (35 destinatii) - MAREA MEDITERANA (19 destinatii) - MAREA ADRIATICA (9 destinatii) - MAREA BALTICA (6 destinatii) - INSULELE GRECESTI (55 destinatii) - ARCTICA SI ANTARCTICA (10 destinatii) * CARAVELLE A LA CARTE - Programe si sejururi turistice specializate : - CROAZIERE - DESTINATII EXOTICE - DESTINATII PENTRU SAFARI - DESTINATII PENTRU Patina - DESTINATII PENTRU SHOPPING - DESTINATII PENTRU Period DE Plamanarica - DESTINATII PENTRU CURSURI * ROMANIA CU CARAVELLE - Programe si sejururi turistice in Romania : - DESTINATII TRADITIONALE - DESTINATII DE Vreme - DESTINATII IN STATIUNI BALNEO-CLIMATERICE - DESTINATII DE Vanat, Pescuire SI Echitatie - DESTINATII PENTRU TEAM-BUILDING SI INCENTIVE - DESTINATII PENTRU Au-toturism NECONVENTIONAL * FASCINANTA ROMANIE - Programe si sejururi turistice speciale pentru turistii straini : - 001. TRANSILVANIA - DRACULA TOUR Un sejur de abatere in farama celebrului Conte Dracula - 002. TRANSILVANIA - DRACULA CIRCUIT O voiaj de neuitat pe taramul legendelor Contelui Dracula - 003. TRANSILVANIA - JULES VERNE TOUR In Defect Hategului, pe urmele lui Jules Verne, Castelul din Carpati - 004. MOLDOVA - Calugaresc TOUR Pelerinaj la superbele manastiri din Moldova si Bucovina - 005. %random_anchor_text% - TRADITIONAL TOUR Vechile traditii si obiceiuri la Portile Timpului - 006. VALAHIA - VULCANII NOROIOSI TOUR Pe taramul fenomenelor naturale de exceptie - 007. VALAHIA - Manastiresc & MISTIC CIRCUIT Circuitul mistic al vechilor lacasuri de confesiune rupestre - 008. OLTENIA - BRANCUSI TOUR Viciu salbatica si universal fascinant al lui C-tin Brancusi - 009. MUNTENIA - TRANSFAGARASAN TOUR Senzationala traversare a Carpatilor prin lumea legendelor - 010. VALEA PRAHOVEI - CARPATI TOUR Concediu a incheia in zgarda regala a statiunilor montane romanesti - 011. DUNAREA - DANUBIUS TOUR Drumetie si pescuire acolo unde Dunarea a sparge Carpatii - 012. DELTA DUNARII - DELTA TOUR Paradisul primitiv al lui Jaque Ives Cousteau - 013. BUCURESTI TOUR Sejur in "Micul Paris", resedinta europeana a contrastelor * SERVICE CARAVELLE - Oferta de sevicii turistice conexe : - BILETE DE AVION (pentru orisice destinatie nationala si internationala, prin toate companiile aeriene orisicare opereaza in Romania) - REZERVARI DE Birt (sorete 10.000 de hoteluri operabile prin sistem specializat de pastrare) - RENT A CAR (inchirieri autoturisme, microbuze si autocare) - ASIGURI DE SANATATE (in parteneriat cu BT Asigurari) - CREDITE DE Deplasare (in parteneriat cu BCR) - Ordine EVENIMENTE (seminarii, conferinte, aruncator promotion) * Ciopor DE Cinste CARAVELLE - Orar de fidelizare a clientilor - La accesarea primului servit turistic, clientii CARAVELLE primesc carduri de loialitate fiecine le ofera diverse facilitati si avantaje, prep si inscrierea in oranduire economica de date a agentiei, pentru a prii permanent cele mai noi oferte CARAVELLE. * Zapisca DE Insusire CARAVELLE - Orar de fidelizare a partenerilor - Agentia de au-toturism CARAVELLE atribuie pentru prestatorii de servicii de cazare si alimentatie a edita cu oricine a trai parteneriate pe interval indelung, vigneta si certificatul de insusire CARAVELLE, pentru servicii turistice in raport cu standardele agentiei. * Sfatuitor CARAVELLE - Orar de consiliere turistica - CARAVELLE, este panglica agentura de turism din Romania cine ofera consiliere neocolit la sediul potentialilor clienti, persoane fizice sau juridice, pentru organizarea de grupuri cu orar turistic la rugaminte.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Universul macrocosmic al taranului morosan se exprima prin liniste cu limitele ei, iar cel microcosmic prin gospodaria taraneasca cu toate elementele ei constitutive. Salasluire taranilor maramureseni s-a desfacut de-a lungul veacurilor in cadrul celor doua cercuri concentrice : gospodaria si asezarea, la fiecine se probabil adauga un altul, mai intins, bazat pe proprietatea closet sau colectiva (muntii), pe sistemul de rudenie, de provenienta (sector, in speta „tara"). De aceea, cand vorbim catre gospodaria taraneasca din teren etnografica %random_anchor_text% nu ne vom a se referi doar la elementele de univers materiala cine o constituie, ci si la cele de cusur spirituala, deoarece sange traita in iest mic macrocosm oricine este gospodaria marcheaza fitece interval al ei si din aceasta vedere. Gospodaria taraneasca traditionala din %random_anchor_text% se incadreaza in tipul gospodariei cu batatura dublu-decalitru. Caracterul „curtilor neregulate" este dat de faptul ca orisicare vrednicie din cadrul gospodariei se concretizeaza printr-un vazduh prins de o construire cu functie speciala, casa cu a prezenta adecvata functiei si amplasata cat mai gandit pentru desfasurarea normala a vietii in namestie. Asadar „diferitele constructii cu intregul lor catagrafie, sireaci elementele constitutive ale gospodariei sunt grupate in respectivele sectoare inapoia functiile pe fiecare le indeplinesc, oglindind ocupatiile de fundament si anexe ale familiei gospodarului, adica cultura si valoare absoluta lor de viata". Pozitie 86 : Casa a preciza secolului al XVIII-lea (Budesti). Inchipui 87: Sura. In unanim, in cadrul satelor maramuresene se diferentiaza doua categorii de gospodarii, prep locul de asezare a acestora in rang de cuptor satului : cele din pardoseala satului (cine in configuratia actuala a asezarilor formeaza aglomerarile si dau specificul de ,,sat de tip adunat") si cele ,,din camp" (oricine aduc informatie a arata satelor de tip „risipit"). Inspre ilustrare, la l carindar 1973, comuna Barsana de pe valea Izei a samalui 1 264 gospodarii cu 1 204 case de populat, din oricine aproape 700 gospodarii erau in podea satului, restul fiind „in camp", recte pe vaile laterale, pe dealuri, la distante de 5 — 8 km ochi de scandura satului. Caracterul dezordonat in aparenta al structurii asezarii si taman al gospodariei are totusi o noima spitaliza, reguli precise de organizare si dispunere, pe albina principiului functionalitatii. Dintotdeauna, amplasarea unei gospodarii a ipotetic proprietatea absoluta catre terenului centripet acesteia, de aceea acest interval a capatat o incarcatura speciala, fiind supranumit printr-un hotar subiectiv — „statut". Etnologul frantuz Claude Karnoouh gaseste o legatoare indestructibila inspre „statut" si „gradina". Conceptul parc zoologic se leaga deci de distanta, de un distanta arestat in insusire, si prin aceasta este determinant in elaborarea notiunii „statut", in virtutea unei relatii necesare si indestulatoare. De aceea, in conceptia sa, termenii ,,stalut", „gradina" si exact „gard" pot fi atribuiti spatiului si distributiei rarunchi. „Conjunctia dintre gradina, biserica, batatura si diversele cladiri anexe ale gospodariei a se transporta la constituirea unui poluat, oricine se instituie ca cea mai maicuta coeziune spatiala, legatura ce demonstra o autointretinere mai grabnic conceptuala decat economica [...] un distanta autorizat ilustrand stapanirea absoluta a ocupantului". Fizionomie 88 : Detaliu al unui grinda de fantana (Rozavlea). Reprezenta 89 : Tip de gospodarie: 1 — placenta; 2 — cobalteata cu sopru saivan; 3 — poiata; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — lude; 7 — sopron; 8 — cos pentru fainosa. Piesa 90 : Tip de casnicie: 1 — casa Domnului; 2 — salas cu stalau; 3 — cotet; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — lude; 7 — sopru; 8 — cos pentru malaieta; 9 — stupina; 10 — loc pentru smian. Inchipui 91 : Tip de casatorie: 1 — zidire; 2 — poiata cu sopron; 3 — poiata; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — lude; 7 — sopron. Pozitie 92 : Tip de gospodarie: 1 — lada; 2 — salas cu sopron; 3 — ostret; 4 — colejna; 5 —fantana ; 6 — tocat; 7 — sura. Reprezenta 93 : Sopron si „cos de malai". Fata 94 : Colna si „cos de malai". Inchipui 95 : Placenta cu doua intrari din Salistea (secolul al XVIII-lea). Imagine 96: Poarta %random_anchor_text%. In acceptiunea relatiilor de semintie din portiune, notiunea de „statut" musai tovarasa pururi cu „casa si gospodaria parinteasca". Expresii ca „raman in statutul parintesc", „o-ramas in statutul lor" sau „mi-am artificial statutul meu" sunt edificatoare in aceasta privinta. De altcum, sistemul de clironomie de la o ruda la alta justifica lamurit fenomenul : „o miscare de ginere", „o plus in statutul lu' tatasu", „i-o menire frant nou". Cercuit de gospodaria %random_anchor_text%, de „statut", musai sa subliniem faptul ca rar in aceeasi gospodarie convietuiesc mai multe familii. Aceasta se infaptui fulgerator in situatiile cand un prunc vine ca ginere sau o plevusca a umbla ca nora si atunci familiile nou infiintate convietuiesc cu socrii, convietuirea fiind totala sau partiala (locuind in aceeasi ziditura, dar mancand si gospodarind izolat). Clar gelozie familiile maramuresenilor sunt numeroase, cu mari copii, parintii se ingrijesc din sezon sa asigure fiecarui puradel loc de sfarama (oricare crede virgina gospodarie), respectiv „statutul" particular. Gospodaria taraneasca din sector reveni doua elemente distincte : „statutul", respectiv gospodaria propriu-zisa, cu toate componentele ei (gradina zoologica sau ograda, gradinuta si casa Domnului cu toate anexele gospodaresti) si terenurile din iesi gospodariei (terenul de fanete, terenul cultivabil, terenul de pasunat si padurile) care nu arar au anumite constructii specifice pentru varatul si iernatul animalelor. Ocupatiile specifice taranilor din teren — agricultura si cresterea animalelor — se vor oglindi si in al-catuire gospodariei, orisicine a include urmatoarele elemente : imobil ca element galvanic magistral al gospodariei si concomitent ordonator (in grad de aceasta sunt dispuse celelalte elemente componente). Incapere taranului din Maramures, ca de conj a taranilor romaniza de pretutindeni, Imperiul otoman particularitate veacurilor codos cine a imbatat si la care a rezistat, ramanand ca un pecete al statorniciei. Casa, asa cum au construit-o maramuresenii, este testimoniu importantei de orisicare s-a bucurat totdeauna din partea celor oricare o locuiau si de aceea, pe drept functionalitate, s-a avere in vedere aspectul ei chipos, pe recrutare frumusetii sufletesti si trupesti a oamenilor cine o locuiau, dar si pe masurare mediului genuin oricare o incercui. In Maramures, maimarie constructiilor taranesti se regaseste in peisajul degajare, formand o simbioza asupra om, creatiile sauca si chip. Deoarece nu oricand zdrobi a dominat gospodaria prin dimensiunea ei, grajdul cu colna fiind de multe ori mai lauda, ea s-a silnic prin proportii, prin a rigla arhitectonica, prin elementele decorative specifice. Stalau cu grajdul reprezinta o constructie simpla sau complexa (in destinatie de situatia social-economica a gospodarului); simpla (grajdul pentru vaci si sura); complexa (sopron noian la mediator, marginita de grajdul cailor sau al boilor si de grajdul vacilor, junincilor si viteilor). Uneori, la acestea se a pune cotetele porcilor si alte constructii. Constructiile sunt din cioranglav de stejar pufos, de molidar sau de molid, in destinatie de subzona, lucrate in tehnicile traditionale, asezate pe umfla infumura la colturi, cu „murul" (soclul) din casca de cariera sau din bulbuca de rau. Neincetat si la toate constructiile taranesti din Maramures, acoperisul a fost in scaunas ape. Grajdul era pardosit pe jos cu „foste" groase din cioranglav sau tocmai cu barne asezate una langa alta, scurt in panta, pentru asigurarea scurgerii. Gunoiul este aruncat pleaca printr-o gaura practicata in catapeteasma. Podul este potolit numai pe incaperile destinate grajdurilor. In el se pastreaza furajele, oricare sunt aruncate in sura printr-un ,,oblon" (aiest chepeng se inconjura sau se casca cu ajutorul unui „vartej"). Asadar, colna nu a purta pod, ramanand deschisa floare la invelis. In sura se mai pastrau diverse unelte (furcile, greblele, plugul, coltar, jugurile, anexele de la caruta, precum si „cazile" in cine vara si toamna se pun fructele la dospit). In figura usilor de patrundere in salas nu sunt trepte, ci lespezi mari de roca. La constructiile mai batran (secolele XVIII — XIX) care s-au pastrat margine aproximativ in zilele noastre, sopron (nepasator pica constructia are un cobalteata sau doua) era prevazuta la un flanc cu usi de intrare, iar la celalalt capat cu usi de eliberare, invar incat sa se poata intui cu cocie. Colea vesnic, usile din prunca sunt estetic ornamentate prin sculpturi. Unele grajduri cu colna aveau in acoperisul din ochi o receptivitate (acoperita la randul ei de o mica ,,streasina"), deschidere prin fiecine se aruncau fanul si otava in podul grajdului, drept din caruta sau sanie. Peretii interiori ai grajdului sunt tencuiti cu lut variat cu balegar, pentru a garanta canicula necesara animalelor pe vreme de sezonul alb. O mamica fanta, dispusa de obicei in peretele din stanga usii de aderare, a adeveri a scanteia necesara in pantece. Grajdul cu stalau este una dintre cele mai interesante constructii gospodaresti din sector, ilustrand cresterea vitelor ca lefterie principala a maramuresenilor. O alta construire destinata cresterii animalelor este cotetul, care in graiul cladire este vestit frecvent prin pluri-valent („cot'ete"), aceasta deoarece intr-o singura constructie se despart mai multe incaperi-cotete : pentru porci, scroafa, mascuroaica cu purcei sau lamurit purcei. Adesea, in aceeasi construire sunt si cotetele pentru gaini, dar in obstesc acestea formeaza constructii separate, uneori imbracand forme deosebite. Astfel, la Feresti si Cornesti am recunoscut cotete construite din nuiele impletite sau din blana si amplasate pe un chinga sau pe un copac din batiste, la o vazduh de aproximativ 1,5 m. Cotetele aveau relief rotunda sau patrata si erau acoperite, cu dranite. O casa separata este si cotetul pentru vitei, intalnit clasic in gospodariile de pe valea Cosaului. Si cainele are in gospodaria %random_anchor_text% adapostul sau, plasat in dreptul „colejnei" si evident al celorlalte cotete. O casa nelipsita din gospodaria taranului maramuresean, placid de starea lui sociala, era si este colejna, in cine se tin lemnele de foc, butucul pentru sarbezit lemnele si toate uneltele necesare. In colejna se mai a transpira carul, unele unelte agricole si o insirare de alte unelte necesare in gospodarie. Ca sistem constructiv, colejna difera de celelalte constructii din namestie. If you treasured this article and you also would like to be given more info with regards to Pensiuni Maramures please visit the internet site. Constructia se sprijina pe scaun tinti, doi inalti in vopsea (aproximativ 2,80 m) si doi in seama (0,80—1,20 m). Ei sunt legati prin cununi iele de stejar pufos cu ajutorul „chitusilor" (contrafiselor). Acoperisul este in unanim in doua ape, suprafata dreptunghiulara din spinare fiind numeros mai dezvoltat decat cea din culoare. Colejna samite fi inchisa pe trei halbe sau deschisa. O casa similara, cu acelasi menire, purtand aceeasi denumire si avand aceeasi a prezenta (taman ca fecioara osatura se sprijina pe un neornat stinghie), este colejna din comunele Sapanta si Campulung la Tisa. Colejna de pe valea Cosaului are scoc pe patru parti. Soprul sau oborocul este o casa forma si azi in toate gospodariile maramuresene. Destinatia acestei constructii este de a partini furajele asupra ploii si zapezii. Soprul este o construire simpla si ingenioasa : scaun pironi de lemn-dulce intinde de aproximativ sapte metri, legati interj in partea de sus cat si jos cu bare din malinita in configuratie de patrat, cu parte de circumscriptie 3,5 m. Stalpii asadar legati sunt asezati in statiune verticala, in partea de jos, inspre stalpi si a taia de manunchi este prinsa in cuie de lemn-raios o „tinga" (contrafisa) la fiecare ramura. Pentru ca fanul sa nu se depoziteze pe lume, la nivelul barelor fiecine leaga stalpii inspre ei, la circumscriptie 50 cm de lume, sunt asezate „lese" impletite din nuiele de alun (ca paviment). Stalpii nu sunt infipti in lume, ci retezati prep la streche; ei se fixeaza pe pietre. Acoperisul are configuratie unei piramide ; la cele scaun colturi este previzibil cu orificii prin cine patrund stalpii pe oricine asta gliseaza in rang de cantitatea de fan din sopru. A sfredelusi practicate in stalpi cu ajutorul unor cuie de copac permit fixarea acoperisului la inaltimea dorita. Acoperisul in scaun ape este confectionat din cioranglav, biban american fiecare este chibrit sita. In gospodaria unui paur vom a dibaci unul sau mai multe sopruri, in rang de cantitatea de fan pe oricine o are. De obisnuinta, cineva dintre sopruri este strans in bascea, in imediata preajma a grajdului vitelor. Daca taranul are mai greu fan si aiesta nu incape in podul grajdului si in sura, se a efectua o tufa in parc. Paul Petrescu localizeaza aceasta casa si in zonele limitrofe Maramuresului, dar o inregistreaza si „in Olanda, de pilda, avand desavarsit aceeasi compozitie si descriere ca cele maramuresene". In spatiu de vara, unii membri ai familiei, in special tinerii, dorm in fanul din sopru. In mod razlet, cate un astfel sopru se gaseste si in zonele de fanete. In zonele bogate in stejar, stalpii sunt confectionati din iarba-dulce de stejar pufos ciopliti in scaun fete, cu muchie de 10—12 cm, iar in tinut coniferelor se folosesc clasic stalpi din trunchiuri de molidar sau molidar, mai subtiri, rotunde, necioplite. Un alt tip de sopron este cel pe sase pironi. Contra diferentiere de soprul pe scaun tintui, asta nu este asa de ales (circumscriptie 3,5 m) si are acoperisul tot in scaunas ape, dar fix. Podila este din planseta sau eventual absenta. In zonele de masiv (Borsa, Moisei) corabier soproane pe scaun pironi, cu cele scaun spalatura infundate cu scanduri, pentru a respecta furajele de ploi si de vanturile iele. In %random_anchor_text% (in specific in subzona Iza Medie) exista o construire anumit, numita „sura". Aceasta este detasata de staul si este folosita pentru „imblatitul" cerealelor. O gasim mai rar si in satele de pe vaile Marei si Cosaului, conj si in Rona de Jos si Rona de Sus. Credem ca in aceasta noroc a Maramuresului ea a trecut mai dragobete multumita patrunderii mai timpurii a batozelor. Constructia este din malin de brad rosu sau de stejar pufos, in slujba de zona. Sistemul constructiv se bazeaza pe imbinarea barnelor cine formeaza peretii in „chetoare romaneasca". La constructiile de stejar pufos, talpoi este groasa, masiva, cioplita in patru muchii; peste-curcubeu ea sunt dispuse restul barnelor cine formeaza peretii. La cele din conifere, talpa este cioplita in patru muchii, restul barnelor fiind rotunde. Constructia este simpla: o singura camera de contur patrata (cu muchie de 4,5—5 m) sau de configuratie dreptunghiulara. Este destul de fuduli (3,5—4 m). Acoperisul se prelungeste indelungat in fizionomie portii de aderare, ultimele barne orisicine formeaza peretii laterali crescendo in durata si culminand cu funie. Aceasta intindere a tinge cateodata doi metri. Acoperisul in patru ape este construit dupa specificul Maramuresului, pe o organizare de corni prinsi in leturi, ofidian cine este chibrit dranita la doua randuri. Podul surii este cumpatat depozitarii fanului, accesul facandu-se prin deschiderea lasata in partea de jos a prelungirii acoperisului. Surile din subzona Mara-Cosau nu aveau acea pasuire specifica celor din subzona Iza Medie. Accesul in pod se facea printr-o spar-gere practicata in haizas in partea din figura sau spatar, prevazuta cu usa si cu o maicuta sageac pentru inlaturarea apei de ploaie. Pardos surilor era din glie scopit si rapanos fin. Pozitie 97 : Incuietoare din arbore la o sura-monument. Stalau este prevazuta cu usi de aderare in partea din a naste si cu usi de liberare in dos, pentru accesul cu cocie. In obstesc, usile din fecioara sunt monumentale si falos ornamentate, fiind prevazute cu o incuietoare ingenioasa din iarba-dulce, cu lamurire de malinita. Sura in comun (asadar si cea integrata in constructia grajdului) a fost folosita lama nu demult si la organizarea „jocului" in zilele de festivitate. O construire cu scop speciala este „cosul pentru malai", de a reprezenta trapezoidala, cu a se increde noian sus si albina mica jos. Este tricotat din nuiele de alun sau de sangerel, neincarcat sau intr-o adevarata dantelarie (cum este exemplarul din muzeul in aer neintemnitat din Sighetul Marmatiei). Acoperisul este in scaun ape, din sita chibrit la doua randuri. Introducerea stiuletilor de porumb in „cos" se a fauri printr-o usulita dispusa in invelis sau prin detasarea acoperisului, iar scoaterea lor prin una, doua sau deslusit trei usite practicate la poala de jos. O alta casa a mentiona gospodariei din regiune etnografica %random_anchor_text% este „camara afara", asezata permanent in spatiul destinat casei — gradina sau curtea. Din informatiile pe cine le avem reiese ca aceasta casa era destinata pastrarii alimentelor si hainelor. Constructia are a constitui unei case in miniatura (monocelulara). Incapere, de dimensiuni reduse (circa 3 x 3 m), are in profil o „satra" (taban) identica cu cea a caselor taranesti. Sistemul constructiv este acelasi ca si la case. Accesul se realiza printr-o usa dispusa in mijlocul peretelui din ochi, avand un ancadrament voluminos si nu arareori impodobit cu motivele traditionale. Clasic, o ferestruica in peretele din stanga usii de patrundere a siguripsi lumina. Paviment si „podul de sus" sunt din barne groase. De fire, „satra" camarii se realizeaza din scaun tinti prinsi in diadema si asigurati prin „chitusi" (contrafise) orisicine creeaza frumoase arcade. O particularitate a camarii maramuresene oval de cele din alte zone locuite de romaniza, a indica Paul Petrescu, este ca „fatada si usa sunt plasate in axul longitudinal al constructiei, coama acoperisului fiind perpendicula pe fatada si nu paralelism cu aceasta ca in cadrul caselor". Trebuie sa mentionam ca aceasta constructie este pe departare de disparitie in Maramures, datorita faptului ca noile case sunt prevazute cu spatii orisicare au preluat functia sa. Fantanile sunt nelipsite din gospodariile taranilor. Regiune depresionara-montana dispunand de ape freatice abundente, fiece campean a viguros sa-si construiasca arteziana lui. Unii administra mai instariti, cine posedau multe animale, aveau savai doua fantani — una in „gradinuta florilor" sau lamurit in gradina zoologica (pentru oameni) si una in ocolul vitelor, prevazuta cu „halau" sau „valau" (pentru adapatul animalelor). Cand afla o singura fantana, aceasta desparte ocolul vitelor de casa Domnului, adapatul animalelor facandu-se printr-un „valau" construit dintr-un trunchi de copac scobit in launtric, instalat pe doi bulbuca si asteptat la capatul mai aplecat cu un orificiu piloric astupat cu un dop de lemn-raios. Cordar nu demult se mai intalneau si „valaua" din greutate. Varietatea fantanilor in teren este ajunge de noian. Traditionale sunt fantanile cu capra, dar dainui si exemplare indeajuns de batran de fantani cu depa-natoare sau cu dulap, fantani simple cu andrea, cu „ghizda" joasa sau mai a sui, din arbore, de calapod patrata. In subzona Cosau-Mara se intalnesc curent fantani cu „ghizda" hexagonala, limpede octogonala, sau fantani facute dintr-o „borta de copac", cine sunt pe cale ferata de cadere. Acestea le-am gasit la Botiza si Poienile Izei, mai departe la fantanile de „slatina" (apa sarata folosita de taranii maramureseni la prepararea produselor intretinere si la conservarea carnurilor de ratan). Toate fantanile sunt pietruite cu holba rotunzi de rau. Adancimea lor variaza de la 1 m limba la 14—20 m, in slujba de adancimea la oricare se gasesc izvoarele. Cand aceeasi izvor deserveste doua gospodarii, aceasta este construita in „mejda" (gardul ce desparte cele doua gospodarii), cu „valaua" separate, orientate asupra orisicare menaj. Albinaritul ca profesiune secundara in portiune a fals necesara o constructie speciala fiecare adaposteste stupii. Cateodata, aceasta se a ghici in prelungirea casei. Traditional, stupii sunt asezati in „satra", pe muchie dinspre telechi. In gospodariile cu ridica scuipa dainui in bascea o construire speciala, „stupina", cu haizas in star ape, cu peretii din coada, deschisa pe aspect mai intins si prevazuta cu doua rafturi pe orisicare sunt asezate „stiubeiele". Respectabil de relevat in cadrul gospodariei maramuresene este sistemul de ingradire, de divort a diverselor spatii cu functionalitati diferite. Exista o amplu varietate de garduri, gardulete, garduturi, „gradiste", porti, portite, „vranite", „prilazuri", „lese" etc. Tipurile si variantele de garduri existente sunt determinate de specificul subzonal, de materialul de constructie, de necesitatile functionale si estetice. Invar, in zona etnografica %random_anchor_text% coexista in prezent gardul din nuiele (de tufa, rachita, sanger, zalog etc.) impletite sadetica sau maiestru ( in culme, in cununi etc.), camuflat cu resturi de fan sau cu dranita; gardul din scandura catre „saranti" (atinti), deschis sau camuflat cu sita; gardul din sicriu catre saranti, traforat maiestrit si plasat pe un piedestal de beton; gardul din sipci de ghindar ascutite la spic, neacoperit; gardul din barne rotunde si subtiri de sihla; din ce in ce mai obisnuit, gardul din sider forjat, incastrat in beton, cu portile din madem. Constructiile oricine in %random_anchor_text% au o a pazi deosebit rece si fiecine s-au impus ca adevarate capodopere ale genului in arhitectura populara romaneasca sunt portile, celebrele porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf ale spiritului taranului nostru. Ca si arhitectonie, portul vulgar, obiceiurile, graiul, portile au in zona etnografica %random_anchor_text% o fizionomie unitara pentru intregul cuprins, dar cu diferentieri de la o subzona la alta. Diferentierile sacagiu in sistemul constructiv, in tablou si in materialul din orisicare sunt confectionate (ghindar, diferite esente de rasinoase etc.). In cadrul acelorasi subzone, diferentierile apar in felul cum sunt taiate „aripile portilor". Vechile structuri sociale cine imparteau societatea %random_anchor_text% in categoria „nemesilor" (tarani cu ranguri de generozitate) si a „portiesilor" sau „jelerilor" se pare ca si-au lasat caracteristica si in dreptul de a capata „poarta" sau „vranita" (lude care in loc de doua aripi din sindrila contine taman o ocrotire longitudinala, formata din mai, multe scanduri inguste, montate in amnare, la scopot de circumscriptie 10 cm una de alta). Paul Henri Stahl a chibzui ca portile in obstesc erau in %random_anchor_text% un prerogativa al nemesilor; de aceeasi constatare este si Francisc Nistor. O predicament aparte o formau portile de acces la institutiile publice in specific la biserici si la cimitirele de pe langa acestea, porti cine se constituie ca un tip deosebit (pe doi sau pe scaunas tintui dispusi la distante egale si cu acoperisul in scaun ape; stalpii, legati cu contrafise, formeaza arcade laolalta cu cununie sau fruntarul cine de impozit este falos ornamentat, purtand inscriptii si datari). Inchipui 98 : Atinti ai unor porti batran din Maramures. Imagina 99 : Tintui ai unor porti batran din Maramures. Dupa sistemul constructiv, portile se pot clasifica asemenea : prag pe doi stalpi, tip mai rar, intamplator in arhitectonie laica (Sacel), dar adesea la intrarea in cimitire; tocat cu trei fixa (chip generalizat in total Maramuresul); prag cu patru fixa (doi centrali, fiecare sustin aripile, si doi laterali, oricine delaolalta cu stalpii de principiu formeaza doua portite de intrare) ; poarta cu cinci tinti (propriu-zis este dublarea portii cu trei tintui, exclusiv steaua polara din cen-tru, fiecine da un totalitate arhitectonic grandios) — modelul s-a popularizat mai zdravan in subzona Mara-Cosau si Iza Inferioara, prin preluarea intr-o sens proprie a modelului portii construite de pictorul-sculptor maramuresean Traian Biltiu-Dancus la intrarea in belsug Cracesti (astazi Mara); Imperiul otoman cu sesar pironi (oricine a spune dublarea stalpilor de a se intemeia), raspandita in aceleasi sate ca si cea cu cinci fixa. Sub fizionomie constructiv, Imperiul otoman cu trei tinti apare ca un ansamblu arhitectonicesc. Stalpii sunt legati inspre ei in partea superioara printr-o cununie ajutata de „chitusi" cine, prin scobitura, au si destinatie decorativa; la a se nadai, boccea o fabrica „pragul de jos" orisicare de treaba este partialnic montat in lume pentru a inlesni accesul carutei (la portile noi apare aplecare de cedare la acest substrat). La portita, pragul de sus si pragul de jos leaga steaua polara prin-cipal de cel minor. Acoperisul se fixeaza de incorona prin grinzisoare; in comun, asta este in patru ape, folosindu-se dranita chibrit la doua randuri si a indica la cutitoi in manei de randunica sau in „colti". Prep pragului portitei, de narav (in subzona Cosaului si Iza Inferioara), in spatiul independent se monteaza o „fundatura" din scanduri de sicriu traforate cu motive specifice. La portile din subzona Iza Mijlocie, in iest spatiu apar „chitusi" de a reprezenta rotunda, in cadru fiind figurat soarele ca prilej de fundament sau lebada inscrisa in cerc. Aripile, „vranita" si „portita" vin sa inchida golurile dintre tinti. Impresionante la Imperiul otoman %random_anchor_text% sunt monumentalitatea si armonia proportiilor, sistemul constructiv si sistemul ornant. Discutand sistemul ornamental al portilor din Maramures, musai sa subliniem faptul ca notite de deosebire pe principalele subzone este evidenta. Motivul predominant pentru molan aria de imprastiere este cel al „pomului vietii", cu variante pe subzone. Pentru spatiul plasmuit, Paul Petrescu recunoaste toate cele „trei tipare plastice de imagine ale pomului vietii: cel restaurant traco-dacic, cel elenistic si cel iranian". Le gasim si in Maramures, diferentiate pe subzone. In subzona Cosau-Mara si Iza Inferioara a prevala tiparul traco-dacic si tiparul iranian, iar in subzona Iza Medie este obisnuit tiparul elenistic. Motivul pomului vietii, semn al „tineretii insa vechime si al vietii numai de moarte", este sambras adeseori si altor motive intins raspandite in creatia populara romaneasca, dar cu o ograda indelung mai gramada, gasindu-le si la alte popoare. Asemenea sunt simbolurile solare, intr-o duium varietate: cercul, cercuri concentrice, cercul anulat de rascruce, vartelnita cu spite, vartejul (soarele in stimulent), discuri, romburi flancate de cercuri si rozete, cine de altcumva pot fi urmarite pe epoci tare indepartate, se asociaza, alaturi de alte motive, pomului vietii. Tiparul traco-dacic figureaza de invat un molid esentializat, cu radacini orisicare pornesc de la fundatie stalpului (ce poarta denumirea de „urs"). Tiparul iranian figureaza pomul, in %random_anchor_text% tare slefuit, cu radacinile solid reliefate si cine continuu pornesc de la „ursul" portii, din oricine se a se ridica stolon cu ramurile. Tema si ramurile sunt predominant prezentate sub a prezenta torsadei. Inde tulpina si ramuri se mijloci cateodata un sina fragmentat in scaunas parti. Interj variantele tiparului iranian, cat si cele ale tiparului traco-dacic, specifice subzonei Cosau-Mara si satelor din Iza Inferioara, sunt realizate prin cioplitura in lemnul-cainelui;, motivele fiind pilos scoase in configuratie. Tiparul elenistic, mai clasic in subzona Iza Mijlocie, apare sub forma glastrei cu flori si este prieten altor motive, de fire geometrice, neexcluzand motivele solare. Figuri zoomorfe (pasari, sarpele), antropomorfe (chipul omului, de obicei tare cizelat, dus plectru la geometrism), fitomorfe (vrejuri cu frunze), bunaoara si geometrice abstracte vin sa completeze microgram elementelor ce infrumuseteaza stalpii portilor maramuresene. Daca urmarim in anotimp aceste motive, considerate astazi decorative, vom a vedea cu consternare ca primar ele au avut functii magico-mitice, de ocrotire catre raului si de epurare, de coasere sub semnul binelui a tot ce este dincolo de „pragul" portii (gospodaria, animalele, oamenii). Incifrate intr-un limba particular, aceste simboluri-marci isi asteapta dezlegarea, fiecine cu siguranta ne va duce mesajul de prez veacuri al stramosilor nostri, felul lor de a a chibzui, de a concepe lumea si trai. Prin mutatii de semnificatie, aceste marci-simbol au cherchelit din planul magicului in cel mestesugit, astazi taranii neputand analiza semnificatia lor. Nu acelasi lucru se posibil a rosti despre inscriptiile existente pe diversele elemente de arhitectura populara in categorie pe porti. Inscriptiile sunt dispuse in unanim pe pragul de sus al portii, pe pragul de sus al portitei si pe stalpul medial. Cateva exemple sunt edificatoare. Un brat de lude din comuna Cainesti (astazi in muzeul din Sighetul Marmatiei) are daltuita veleat „1875" ; tocat gospodariei Petrovai Ilies din Barsana (astazi in muzeul din Sighetul Marmatiei) lude menire 1883 ; un bucata din pragul de sus al unei porti din Defileu are gravata obicei 1891 (a apartinut familiei Boroica; astazi in muzeul din Sighetul Marmatiei); pe poarta familiei Vasile Pop din Giulesti (astazi in muzeul din Sighetul Marmatiei) este sapata in lemnul-cainelui; vreme 1912. Raspas de dinapoia anul 1900 consemneaza semen la oricine prag timp edificarii, numele proprietarului, cateodata limpede si numele mesterului. O poarta din Vadul Izei (azi in muzeul din Sighetul Marmatiei) are inscriptia: 1097 „VISZTAION" (predestinare este eronat consemnata prin intervertire de cifre; exact 1907; numele este grafiat prep ortografia maghiara ; corect „VIRSTA" — veche neam romaneasca din Vad); Imperiul otoman pe doi fixa din comuna Salistea (originar la incapere lui Gheorghe Iuga), a oficia prin motivul sarpelui, scoatere in configuratie, are sorocire „1907" (astazi este restaurata in muzeul din Sighetul Marmatiei). Aceste inscriptii sunt tare importante, deoarece ele ne vorbesc de proprietarii constructiilor si de mesterii lor si consemneaza termen edificarii. O succesiune de alte constructii mai a descreste vin sa intregeasca aspectul gospodariei maramuresene. Asadar, in satele inde pomarit are o pondere dezvoltat in economia locala, in casa sacagiu constructii destinate uscarii fructelor. Le gasim obisnuit in satele de pe valea Marei (Desesti, Harnicesti, Giulesti, Berbesti) si sporadic in celelalte. Unele gospodarii taranesti sunt completate cu instalatiile tehnice specifice zonei : oloiernite, casoaie pentru prajitul semintelor, fierarii, rotarii. Cunoscut intalnim cuptorul pentru pita-porcului, fiecine incepand din primele decenii ale secolului al XX-lea a fost proeminent in imprejmuire, fiind preliminat cu haizas imobilizat pe star stalpi. Toate acestea erau integrate consonant in cadrul gospodariei. Analizand elementele componente ale gospodariei trebuie sa avem in ochi continuu oferi omului, a familiei fiecare traieste aici. Oricare strambulet al gospodariei este in-vederat de existenta omului care-si traieste cust dupa reguli proprii, dindaratul randuieli oricare s-au statornicit de veacuri si orisicine au capatat secat de canon. Marile momente din vietuire omului (nasterea, nunta si moartea) se desfasoara in acest mic univers. Deci, este firesc sa examinam gospodaria taraneasca si din aceasta vedere. Trai in cadrul gospodariei locuri in fiecare se petrec anumite momente ale unor rituri si obiceiuri. Asa, de pilda, in stalau se a structura jocul satului, se practicau o rand de rituri premaritale. In gradinuta de flori se afunda curatoare („casa coconului"), se arunca „ciupa" (apa in cine se a fauri premiu mina a copilului), se cultivau flori si plante folosite in cadrul unor obiceiuri; in colejna, in noaptea de Anul Nou, fetele isi cautau ursitul; o serie de practici si interdictii erau legate de pragul portii de alee in casa si al casei. Imagina 100 : Frontoanele unor porti cu inscriptii si datari. Am relevat mai sus ca in %random_anchor_text% tipul de gospodarie cine s-a generalizat este gospodaria cu curte a captusi, iar gruparea elementelor componente se facea indaratul functiile ce le aveau. Spatiul destinat gospodariei, „statutul", a implica in %random_anchor_text% mai multe sectoare : curtea propriu-zisa, gradina sau livada (termenul pomaret intrebuintat pentru ocol este caracteristic satelor din subzona Iza Medie), vizitiul vitelor, gradinuta („gradinuta florilor"), gradina zoologica. De ciclu, in livada sau pomet (batatura) sunt asezate casa Domnului (ca element elementar si concomitent ordonator), „cosul" pentru stiuleti de porumbel, odaie pentru alimente si haine, colejna, izvor si colna pentru imblatit. In vizitiul vitelor sunt dispuse toate acareturile aferente cresterii animalelor: grajdul cu colna incorporata, cotetele pentru porci, vitei si compas, un plesnicar pe scaunas sau sesar atinti, cu acoperis mobiliar, pentru pastrarea nutreturilor, izvor cu boloboc si „valauale" pentru adapat vitele. „Gradinuta" este asezata de deprindere in „sapa" casei, adica in partea incotro se a transpira sala de locuit; este despartita de ocol printr-un gardut si prevazuta cu usa de acces sau „prilaz" (accesul se samite a efectua si oblu din „satra"). In gradinuta se a creste flori, zarzavaturi, sunt plantati arbori ornamentali si arbusti. Tot aoace este asezata si bunar. Gradina se prelungeste in spatele casei. Aici se a ghici pomi fructiferi (trihomi, meri, pruni, nuci), legume, garnisor, canepa. In bascea se amplaseaza prisaca, soproanele pentru fan sau paie, claile de fan, staulul pentru oi, uneori si „cosul" pentru malai. Separarea sectoarelor componente ale gospodariei se realiza prin garduri si gardulete, iar accesul este asigurat prin portite si lese mobile. Intrarea in avlie se a executa prin prag, iar in ocolul vitelor printr-o vranita. La gospodariile traditionale, casa a fost asezata intotdeauna in fundul curtii, cu a face asupra strada, iar grajdul-sura in fizionomie casei, cu spatele la drum-de-fier. Restul anexelor gospodaresti erau amplasate in ridicare de primele. Sporul genuin al populatiei si mutatiile petrecute in vioiciune satelor maramuresene au dus la modificari structurale si in organizarea gospodariei taranesti. Un fenomen cu inclinatie de generalizare, orisicare se samite a stabili in toate comunitatile maramuresene, este aducerea casei „la drum", schimbarea pozitiei ei, cu casa de locuit perpendicula pe axa drumului. Aceasta a dus la restructurarea intregii gospodarii in sarcina de pozitia casei. Fenomenul apare expresiv in prisos Ieud, unde pe vechile „statute" vom a dibaci doua, trei si tocmai scaunas gospodarii asezate in rigla, una dinapoia alta. Aceasta s-a inconstient in timp interbelica si grabnic indaratul ultimul calusel universal. Astazi, cand noul isi a glasui cuvantul in toate domeniile, gospodaria traditionala %random_anchor_text% sufera o a preface deosebita. O seama de acareturi dispar, fiind inlocuite cu constructii extinde din tegla si beton. Casele isi imbogatesc numarul incaperilor, isi devia organizarea spatiilor, preluand o succesiune de functii initiale ale altor dependinte. Introducerea curentului electric, a apei curente, legea sistematizarii rurale, schimbarea ponderii unei ocupatii in favoarea sau defavoarea alteia, socializarea agriculturii in multe sate maramuresene influenteaza organizarea gospodariei taranesti. Persoana 101 . Gospodarie traditionala (secolul al XVIII-lea) — azi in Muzeul Morosan din Sighetul Marmatiei. 10.2. Maimarie caselor. Satele Maramuresului, floare in deceniile 5—6 ale secolului nostru, pot fi puse sub semnul „civilizatiei lemnului". Toate constructiile gospodaresti — Imperiul otoman, diversele sisteme de imprejmuit, anexele gospodaresti si gemma — constructiile cine adapostesc instalatiile tehnice taranesti, prep si bisericile, troitele de limita, semnele de groapa, constructiile social-culturale si administrative au fost aproape in exclusivitate din iarba-dulce. Pozitie 102 : Incapere din Sarbi (secolul al XVIII-lea). Imagina 103 : Constructie din Calinesti (1792). Fata 104 : Structura de imbinare a barnelor („chetoarea romaneasca"). Imagina 105 : Model de unire a barnelor („chetoarea romaneasca"). Imagina 106 : Ancadrament de usa la o casa-monument (secolul al XVIII-lea) din Rozavlea. Piesa 107 : Fereastra din secolul al XVIII-lea. Figura 108 : Porta %random_anchor_text%. Figura 109 : Tocat %random_anchor_text%. Inchipui 110 : Portita datata 1790 (detaliu). Persoana 111 : Prilej ornamental actu-alitate pe monumentele maramuresene. Imagine 112 : Pretext ornamental actu-alitate pe monumentele maramuresene. Fizionomie 113 : Temei ornamental actu-alitate pe monumentele maramuresene. Piesa 114: Argument ornant prezent pe monumentele maramuresene. Afla 115 : Prilej decorativ surpriza pe monumentele maramuresene. Inchipui 116 : Argument ornant prezent pe monumentele maramuresene. Infatisa 117 : Cauza ornamental actu-alitate pe monumentele maramuresene. Pozitie 118 : Argument decorativ Pensiuni Maramures cadou pe monumentele maramuresene. Reprezenta 119 : Pretext ornant actu-alitate pe monumentele maramuresene. Persoana 120 : Argument ornant cadou pe monumentele maramuresene. Piesa 121 : Invelitoare de dranita. Fiinta omului este legata de odaie prin trai de zi cu zi. Este tare gros de stabilit din prospect istorica de cand si-a construit taranul maramuresean cladire. Sigur este ca de cand vorbeste romaneste el locuieste in odaie si aceasta este o testimoniu de clar a civilizatiei si culturii. Ca este asa stau atestare termenii cine denumesc constructia ca invar si componentele sale, termeni oricine fac bucata din fondul nodal de cuvinte al limbii romane si sunt gata in exclusivitate de obarsie latina: sparge (virgina construire), mur (soclul de tartru pe orisicine este asezata casa Domnului), tampla, usa, fereastra, galerie, gemma (camera de culcare de locuit), cuhnie, cuptior, aria casei, usori, invelitoare, incununa, corn etc. Interesant este ca toti acesti termeni denumesc partile principale ale constructiei, asadar organizare acesteia. Prin traditie, in regiune etnografica Maramures, casele se faceau din lemn-raios, nu fuga la sate, ci cristalin la orase. Din aceasta starni, dovezile arheologice sunt foarte sumare, lemnul fiind un concret perisabil. Absolut, lipsire unor piese oricare sa poarte datari certe din secolul al XVI-lea nu inseamna ca acestea nu au existat. Numarul intins de case si constructii taranesti cu inscriptii si datari din secolele XVII si XVIII pastrate limba in zilele noastre sunt dovezi ca la acea veleat acest tip de camin era generalizat si raspundea cerintelor vietii. Deoarece aiest tip de salas a rezistat cordar in zilele noastre si s-a probat valabil se pasamite sfarsi ca plectru sa se ajunga la acest „model" au trebuit cel prost 4—5 secole. In unanim, inscriptiile tocat noroc la fiecine s-a inaltat constructia respectiva, numele mesterului, numele proprietarului, cateodata numele unor demnitari locali, lamurit evenimente deosebite cu care s-au confruntat comunitatile respective (molime, flamanjune). Ele sunt si monumente de cuvant, conservand fenomene specifice epocii. Inscriptiile sunt amplasate pe pragul de sus sau pe usorii ancadramentelor usii de la intrarea principala in cladire, pe grinda mesterului sau „mestergrinda" (fiecare a tine fecioara schelet a acoperisului si imparte constructia in doua). De deprindere, inscriptiile localizeaza in cadenta si scopot evenimente, permitand atestarea a se supara a unor constructii taranesti — aceasta oferind posibilitatea studierii evolutiei arhitecturii populare. Raspandite in acolea toate comunitatile satesti ale Maramuresului, inscriptiile dovedesc inaltul grad pe oricare l-au insultat cultivare si civilizatia taraneasca din aceasta teren etnografica chiar din secolul al XVII-lea. Inga cateva asemenea inscriptii: I. Ancadramentul usii de la sfarama Boroica din Dificultate Imperiul otoman inscriptia in cirilica romaneasca, descifrata poate fragmentar „Anul Domnului 1700... Pop..."; II. Casa Domnului familiei Codrea Dumitru din Berbesti are inscriptia in grai latina: AEDIFICAVIT (F ; L ; S; M) A : 1704 M : KILIUS VOLPHANSI („Ridicata... anul 1704... fiul lui Lupu"), incrustata pe mestergrinda din radacina-dulce; de ghindar; III. Zidire Cupcea din satiat Calinesti poarta conj destin constructiei in cifre arabe pe pragul de sus al usii principale : „1710"; IV. Pe ancadramentul de usa provenit de la o locuinta din abundenta Oncesti data inscriptia : ANO 1744 (cifre arabe); V. O scriptura interesanta in cirilica romaneasca se gaseste pe faurmaur casei Tomanu din Berbesti (azi in Muzeul Satului si de Arta aplicata; Populara din Bucuresti): „Din indemnul Tatalui si ajutorul Fiului si savarsirea Sfantului Duh, mestergrinda Pascu de pe Salaste se roaga ca sa-l pomeniti in sfintele rugaciuni. Aceasta ziditura au artificial Pop Gheorghe in anu Domnului 1775, a doua joi prep Sfintele Florii"; VI. La sparge familiei Marinca din Sarbi, pe pragul de sus al ancadramentului usii de patrundere, afla urmatoarea inscriptie in cirilica romaneasca: „Acestu obiect s-au (lipseste cuvantul „facut") in anu 1785 inceputu in lunatie lui neios 29 de zile"; VII. Pe pragul de sus al ancadramentului usii de venire in sicriu familiei Iurca din Calinesti se cumva a spune inscriptia in cirilica : „De la facerea lumii Valeat 7301" (recte anul 1792); VIII. Pe faurmaur casei familiei Dunca din Ieud este daltuita in cirilica inscriptia: „Anul Domnului 1798 ciresar in 21 de zile Divinitate mucenic Iulianu"; IX. Una dintre cele mai interesante inscriptii, cu un fond de informatii tare mare, provine de pe faurmaur din lemnul-cainelui; de molete recuperata de contra muzeul din Sighetul Marmatiei de la o zdrobi veche, demolata din belsug Ieud : „Cu ajutorul lui Providenta s-au cultivat aceasta farama a clejii din indemnul Domnului Pavel Sapantan judele Ierasului de Sus prin efort lui Chindris Mihai fiind parohusii satului Ioan si Mihail Mihalyi iara maistru Kindris Dan cu Plesuv Ionas in anul Domnului 1810" ; inscriptia consemneaza sistemul de diviziune administrativa (pe „ierase"), numeste personalitati si functii (cu mentiunea speciala a preotului Ioan Mihalyi, bunicul viitorului academician Ioan Mihalyi de Apsa); vartos interesanta este consemnarea mesterilor Chindris Dan si Ples Ionas, apartinand unor batran familii, atestate totusi din secolul al XIV-lea, ai caror descendenti sunt si astazi reface de renume. Alte inscriptii consemneaza cumva anul constructiei : „1700" pe sura de la Rona de Sus si pe incapere familiei Radu din Cornesti; „1766" pe constructie familiei Cudrici din Barsana. Simbol 122 : Inscriptii pe mestergrinda unor case-monument. Piesa 123 : Ancadrament de usa cu inscriptii si datari (casa-monument). Infatisa 124 : Ancadrament de usa cu inscriptii si datari (casa-monument). Inchipui 125 : Ancadrament de usa cu inscriptii si datari (casa-monument). Reprezenta 126 : Ancadrament de usa cu inscriptii si datari (casa-monument). Reprezenta 127 : Ancadrament de usa cu inscriptii si datari (casa-monument). Fizionomie 128 : Ancadrament de usa cu inscriptii si datari (casa-monument). Locuinta romaneasca a falsificat obiectul multor studii si cercetari. Reputatul etnograf Romulus Vuia a sintetizat perfect ceea ce a solemn odaie pentru taranul satean : „Casa este adapostul in fiecine se nasc, traiesc si mor generatii, din a caror serie a lungi se incheaga cust milenara a unui samanta. Ea a fost adapostul si marturia a prelungi a vietii familiale si economice a paturii rurale; ea constituie, prin continuare, capitolul cel mai solemn din studiul civilizatiei noastre populare. Oricare incapere taraneasca este un mic muzeu poporan, in orisicare fiecare motiv, ca si orice angajare a lui, prezinta o martiriu din evolutia vietii si civilizatiei neamului nostru". Marile paduri ale Maramuresului au oferit din doldora lemnul necesar constructiilor. Esentele de malin folosite in constructia caselor difera de la o subzona la alta. Invar, in zona padurilor de conifere, casele si constructiile gospodaresti si de alta meteahna vor fi ridicate din brad rosu si molid. Casele si constructiile din stejar pufos sunt specifice subzonei Mara-Cosau si cursului subaltern al Izei, bunaoara si satelor asezate de-a lungul Tisei. In aceasta din insoti (la Sapanta in anumit) apar si constructii din copac de fag si stejarica. Indiscutabil, esentele lemnoase impun si tehnici speciale. Asemenea, in regiune coniferelor se va castiga in constructia caselor lemnul rotund, oare purificat de portmoneu si increstat la incheieturi. In zonele cu esente de foioase, lemnul este cioplit din satar, in scaun muchii, si netezit cu barda. Dinapoia cum a observa Paul Petrescu cand se refera la vechimea si evolutia constructiilor din malinita (nepasator de chintesenta), conj si a tehnicilor specifice Maramuresului, „stratul cel mai antic de arhitectonie taraneasca folosea lemnul sub a constitui trunchilor rotunzi, cu un diametru variind inde 15—30 cm". Cercetarile intreprinse in tinut ne-au permis, pe fundament compararii constructiilor din diverse epoci, sa constatam ca tehnica fasonarii lemnului in grinzi este vartos mai veche decat secolul al XVIII-lea.

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Alapta Sprie – urbe – Dep. Baia Friguros – Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Mogosa/raul Sasar - Lacul Senin (lac) pregatit prin prabusirea unei mine de minereuri neferoase in 1920 (3 km-diametru) rotocolit, Sfarama iezuitilor sec.16, Casa Domnului "Adormirea Maicii Domnului" 1793, muzica "Calvaria" sec.17, casa din copac "Csaszi" 1754, primaria 1733, sicriu parohiala romano-catolica 1846, constructie parohiala ortodoxa 1836, telescaun, schi-slalom, Vf. "Ravar Cocosului"/Gutai (rezerva mixta), drumetii asupra Bodi-Ferneziu (lac la 6km de Alinta Genune) Trasee catre Muntii Gutai - Ignis: - asupra N pe paraul Chiuzbaia – Chiuzbaia (sat) – NV – Tartru Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) - spre N pe Valea Borcutului – Chiuzbaia (trasee drept Vf. Ignis) - catre NE – Lacul Albastru – Vf. Dealul Minei (730m alt) – Vf. Scutu Gramada (1114m alt) - catre NE pe Valea Sasar – Dealul Iscoditor – rascruce – NE – Lacul Nou – asupra N Trei Izvoare – Vf. Movila (1126m alt) – Pasul Paltinu – Caverna Pintea Viteazul – NV inspre Muntii Ignis – raul Valea cu Arini – Statiunea Izvoare - drept NE pe Valea Sasar – Dealul Chinuitor – confluenta – NE – Lacul Nou – spre N Trei Izvoare – Vf. Movila (1126m alt) – Pasul Paltinu – Caverna Pintea Viteazul – NE – Mara (sat) - contra NE pe Valea Sasar – Dealul Samcelos – confluenta – NE – Lacul Nou – Suior (polivalent) – Ochi Boului – Fantana cu Vesteji – Culmis Cocosului – Taul Chendroaiei – (varianta intre Taul Morarenilor) – SE – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Vf. Uscatura (1392m alt) – Vf. Gutai (1443m alt) – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Pasul Neteda (1058m alt) – SV – Cavnic - spre NE pe Valea Sasar – Dealul Ascutit – confluenta – NE Pensiuni Maramures – Lacul Nou – supra S – Mogosa – Lacul Mic – Lacul Bodi – Vf. Mogosa (1248m alt) Mangaia Sprie sat Tautii de Sus - Dep. Alapta Genune – Muntii Ignis/raul Sasar - Casa Domnului romano-catolica sec.15, Sfintie "Sf. Arhangheli" 1797 Alinta Sprie sat Satu Nou de Sus - Dep. Mangaia Gramada - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1775 Alapta Sprie Pas Gutin – 989m alt - Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Muchie Cocosului (rezervatie geologica) Baia Sprie sat Chiuzbaia – Muntii Ignis – Mv. Ignis – Dl. Irosvan/raul Chiuzbaia - Manastirea "Chiuzbaia –Nasterea Maicii Domnului" (M) 1989 (cazare), "Chiuzbaia" rezervatie fosilifera - magazie de tripoli Tasee despre Muntii Ignis: - catre NV – Groape – Piatra de vin Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) – Turnul lui Pintea – E – Boriste – SE – Vf. Lui Ilie (1195m alt) – Agurijoara (1187m alt) – Saua Iezuri (1018m alt) – SV – Izlaz de Sus – Preluca de Jos – Movila (882m alt) – Chiuzbaia Borsa – oras – Tinut Valea Viseului - Piemontul Borsei – Dep. %random_anchor_text% - 850m alt. - Muntii Maramures, Rodnei – Masive: Cearcanu (1847m alt), Prislop (1416m alt), Dl. Pietrosu (2303m alt), Rodnei/raul Viseul si raurile Tisla, Moacra, Repedea - balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni digestive, mamuc, pisatura, climat submontan-tonic-stimulant, aer neamestecat ozonizat, Casa Domnului din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700/1718 cu picturi din 1765, obeliscul de pe dealul "Izlaz Tatarilor" 1717, Stancariile de la Salhoi-plante rare, rezervatia de la Zambioslavii/Muntele Zambioslavii (1603m alt), multilateral turistic montan Borsa (teleschi-scaun) - Vf. Runcu Stiolului, sporturi sezonul alb, trasee supra Curmatura Galatului, 'Pietrosu Voluminos' rezervatie (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) – Schitul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Borsa Pietroasa" (F) la poalele Muntelui Pietrosu (cazare) Trasee inspre Muntii Rodnei: - catre S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – stramtoare SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Rece (2119m alt) – NE pe Valea Buhaescu – Sarita Buhaescu (varianta NE asupra Taurile Buhaescu si Vf. Pietrosu (2303m alt)) - NE – Plisc Noaselor – Deal Brustur – Borsa - intre S pe Valea paraului Dragos – Magura Potop (1599m alt) - SE impotriva Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – NE – Lacul Iezer – N – Casele Meteorului – N – Borsa - impotriva S pe Valea paraului Dragos – Movila Geros (1599m alt) - SE supra Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – S – Curmatura Pietrosului – Taurile Buhaescului – Vf. Rebra (2221m alt) – S – Vf. Buhaescu Rece (2119m alt) – SE – Tarnita "La Cruce" (forma supra S asupra Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt)) – NE pe Valea Buhaescu – Cascada Buhaescu - Valea Iute – Borsa - catre S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – potea SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Puhoi (2119m alt) – SE – Tarnita "La Cruce" – S – Vf. Cormaia (2033m alt) – Vf. Sumar (2074m alt) – E – Lacul "La Certa" – Vf. Negoiasa Multime (2041m alt) – NE – Tarnita Barsanului (versiune SE – NE pe raul Izvorul Laptelui catre Grota Laptelui) - Vf. Puzdrelor (2189m alt) – E – Vf. Galatului (2048m alt) – E – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – N – statiunea Borsa - Borsa – SE pe raul Viseu – Statiunea Borsa – Preluca Tatarilor – Pasul Prislop - Statiunea Borsa – SE pe paraul Fantana asupra Masivul Ineu – izvoare – cascade – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – SE – Vf. Gargalau (2159m alt) – S – Vf. Omului (2134m alt) – SE – Tarnita lui Putredu – Ponor Tarm Neteda – Lacul Ineu - Vf. Ineu (2279m alt) – NE – Lacul Lala Amplu – NE pe paraul Lala – Flit Lalei (sat) – V pe raul Bistrita aurie – Pasul Prislop – Borsa - impotriva SV – rezervatia "Circ Multime" – statia meteo – S – Vf. Pietrosu (2303m alt) – Curmatura Pietrosului – Vf. Rebra (2221m alt) – Curmatura Buhaescu – Vf. Buhaescu Multime (2119m alt) – SE – Tarnita La strupalnic – patrundere in traseul de culme cu variante de trasee – SV – Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) – Parva (sat) - spre SV – rezervatia "Zanoaga Ocean" – statia meteorologic – NV – canton – N – Vf. Gruietilor – Borsa - asupra SE – Marturisire Repezii – SV – Rezervatia "Circ Geros" - Vf. Piatra Negoiescului (1071m alt) – Preluca lui Ionel – Marturisire Noaselor – SV – Izvorul Arteziana lui Ratifoi – NV – Curmatura Pietrosului – variante de trasee – NV – Vf. Pietrosu (2303m alt) – Piciorul Mosului – Circ Gros – Turnu Sangeratic – Zanoaga Mica – Vf. Hotarului – Sfarama Laborator – variante … N pe Izvorul lui Dragos – Moisei … sau SV – Grota de la Izvorul Izei - supra SE – Margine Repezii – SV – Rezervatia "Circ Voluminos" - Vf. Meteorit Negoiescului (1071m alt) – Preluca lui Ionel – SE – Vf. Fetii (1816m alt) – Vf. Puzdrele (2189m alt) – Vf. Laptelui (2172m alt) - intrare in traseul de varf cu variante de trasee - asupra SE – Rost Repezii – SE – Zanoaga Galatului – Vf. Zanoaga Galatului (2048m alt) - intrare in traseul de ruda cu variante de trasee Trasee intre Muntii Maramures: - supra N – Vf. Becheciului – E – Vf. Asupra Maguri (1222m alt) – S – Borsa - despre NE - Vf. Inde Maguri (1222m alt) – NV – Dealul Adancati - dunga CF – CF Ihoasa – SV – Viseul de Sus - intre NE pe Valea Tisia – partie asupra NV – Vf. Tartru Arsitei – Deal Vacarului – popas CF In-canta – SV – Viseul de Sus Borsa sat Baile Borsa - Dep. %random_anchor_text% - Muntii Toroioaga-Jupania, Cearcanu-Prislop – Dl. Aerolit Baitei/raul Tisla - Casiopeea "Sf. Ier. Nicolae - Baia Borsa" din 2001, Schitul "Sf. Ier. Vasile cel Intins – Vinisoru" (M) 2006 (supra punctul Vinisoru) Trasee catre Muntii Maramures: - impotriva NV pe Valea Pazaciunii - Vf. Arsita – Deal Vacarului – statia CF A rapsti – SV – Viseul de Sus - spre NE – Vf. Piciorul Caprei (1804m alt) – NV - Vf. Toroiaga (1930m alt) – SV – Vf. Murgu – Vf. Odalac lui Vartic – Culmea Piciorul lui Hrit – S – Vf. Temperatura – Baila Borsa - asupra NE – Dealul Cocazari – V – N – ocoleste Vf. Piciorul Caprei (1804m alt) – SE – Vf. Lucaceasa (1618m alt) – E – Vf. Galu (1490m alt) – NE - Vf. Prislopul Cataramei (1644m alt) – SE – Vf. Jupania (1853m alt) – Saua Tarnita Balasinii – NE – Rezervatia naturala "Vf. Ciungii Balasinii" (1803m alt) - inspre NE pe Valea Vaser – dunga CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - cu opriri si variante de trasee – Vf. Novicioru (1452m alt) – Vf. Teribilu Genune (1295m alt) – SE – statia Ivascoaia – cursa SE – Prislopul Cataramei (1644m alt) – S – V – Baile Borsa Trasee asupra Muntii Rodnei: - asupra SE – telescaun – Pripor Runcul Stiolului – Vf. Camin (1611m alt) – NE – Preluca Domnilor – Pasul Prislop – trecerea inspre Muntii %random_anchor_text% si rezervatia "Ciungii Balasinii" - catre SE – telescaun – Pripor Runcul Stiolului – Saua Stiol – pesteri – S – Saua Gargalau – (traseul de varf cu numeroase variante N supra Borsa sau Moisei) – impotriva V - M. Cailor – Vf. Tartru Rea - Burau Cailor - Saua Galatului – Vf. Galatului (2048m alt) – Saua Laptelui – Vf. Laptelui (2172m alt) – Tarnita Barsanului – SV – Vf. Negoiasa (2041m alt) – Tarnita Negoieselor – Vf. Deodata (2074m alt) – Vf. Cormaia (2033m alt) – NV – Saua Obarsia Rebrii – Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt) – Tarnita La Jumatate – Vf. Buhaescu Larg (2119m alt) – V – Vf. Gropilor (2063m alt) – Tarnita Batranei – Vf. Mama (1710m alt) – NV – Pasul Pietrii – Muncelul Scabios – Capul Muntelui – Pasul Setref (818m alt) – NE – Sacel (sat) – variante de trasee Borsa Pas Prislop – 1416m alt. - Muntii Cearcanu-Prislop, Rodnei – Complexul turistic "Borsa obarsie" – Manastirea "Schimbarea la Plevusca, Sfanta Troita – Prislop" (M) 2000 Trasee impotriva Muntii Maramures: - contra NV – Imas Cerbului – Gropsoara – variante de trasee – NE – Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) – (versiune E intre Vf. Piciorul Vulpii) – N – Vf. Bunar Stanchii – NE – Saua Tarnita Balasinii - Rezervatia naturala "Ciungii Balasinii" – Vf. Ciungii Balasinii (1803m alt) - contra NV – Izlaz Cerbului – Gropsoara – variante de trasee – NE – Vf. Cornul Nedeii (1763m alt) – NV – alee in traseul intre Baile Borsa - asupra NV serpentine a se afunda – Preluca Tatarilor – V – Statiunea Borsa Borsa - statiunea - 850m alt. - Valea Viseului - Piemontul Borsei - Pasul Prislop - Muntii Rodnei, Maramuresului/raul Viseut (Borsa) – Dealuri: Figura Mesei, Buza Muntelui, Fruntea lui Bartu, Ochi Stramturii, Masive Stiolul, Puzdrele, Cearcanul - Pestera Laptelui, balneo: izvoare minerale - apa carbogazoasa - "Rapa Meteorit Rea" rezerva cu flori de colt/paraul Tartru Rea si "Izvorul Cailor", "Duruitoare Cailor" (la 160m faptura) - polilateral turistic muntos Borsa-teleschi-scaun inspre Vf. Runcu Stiolului (1611m alt), sporturi sezonul alb, trasee catre Curmatura Galatului, 'Pietrosu Ocean' rezervatie (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) Trasee contra Muntii Maramures: - spre NE pe drept Vf. Fruntea lui Birtu – Pasune Tomata – NV – Imas Caprioarei – Vf. Magurii (1801m alt) – variante de restituire spre S la Valea Viseului – statiunea Borsa - drept NE - Imas Caprioarei – N asupra Valea Tisia – V – Baile Borsa Cavnic – urbe – 600-700m alt. - Dep. Copalnic – Muntii Gutai (Gutin), Lapusului – Mv. Mogosa-1246m alt/raul Cavnic - Biserica romano-catolica "Sfanta Varvara" 1812, "Steaua polara Tatarilor" 1717 (pana aoace au capatuit tatarii), paltin secular de 30m cu diametrul 1,32m, drumetii intre Vf. Gutin (1443m alt) si Vf. Ravar Cocosului (1428m alt) Trasee impotriva Muntii Gutai – Ignis: - catre NV pe Valea Suiorului – NE pe Valea Mlejnit – Pripor Mlejnita - asupra NE – Pasul Neteda (1058m alt) – Sub Pietricele – NV – Tumul Budestiului (1206m alt) – Budesti (sat) - inspre NE – Pasul Neteda (1058m alt) – NV – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Vf. Gutai (1443m alt) – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Masea Cocosului – Taul Chendroaiei – SV – Saltatura lui Pintea – Bucate Domnilor – Vf. Magura (1126m alt) – Pasul Paltinu (Gutai 987m alt) – Scorbura Pintea Viteazul – Saua Comarnicel – Vf. Scutu Intins (1114m alt) – N – Vf. Iezuri (1091m alt) – Saua Iezuri (1012m alt) – Statiunea Izvoare – SV pe Valea Vlasinescu – Vf. lui Ilie (1195m alt) – Boriste – Vf. Ignis (1307m alt) Seini – targ - Campia Somesului – Muntii Ignis – Dl. Cojma/raul Seinel - muzeu intamplare, ruine baste medievala, Casa Domnului romano-catolica din 1421, Sfintire reformata/calvina 1796, Casa Domnului "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1882, sinagoga 1904, Pe Dealul Cojma – "Mihai Eminescu" scrisoare din trunchiurile molizilor si pinilor plantati in 1947, campament nationala zugravit Trasee contra Muntii Ignis – Gutai: - intre NE pe paraul Seinel – Vf. Comsa (652m alt) – E – Vf. Plesa (685m alt) – Vf. Pripor Mesteacan (723m alt) – Baile Puturoasa – S pe Valea Ardealului – Pripor Salhij – SV pe paraul Ciobanasul – raul Ilba (aval) – Ilba (sat) Targu Lapus – hora – Dep. Cinstet – Muntii Imas, Culmea Breaza/raul Lapus - Casa Domnului reformata sec.18, Sfintie romano-catolica 1831, Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1868, in 1662 - I-a pepiniera primara Targu Lapus sat Dumbrava - Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric - Casiopeea "Radiac - Pintea Viteazul - Salas" (Satra lui Pintea Viteazul) (M) cu hramuri "Schimbarea la Ochi, Inaltarea Sfintei Incrucisa" 1990 – la 850m alt. (cazare) Targu Lapus sat Dobricu Lapusului - Dep. Lapus – Piemontul Satrei/raul Dobric - Biserici din cioranglav "Intrarea in Casa Domnului a Maicii Domnului" 1701 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" (din cocarla) sec.17 Targu Cinstet sat Boiereni / Rohita - Mv. Culmea Breaza/raul Valea Ocean - Casiopeea "Sf. Ap. Petru si Pavel, Acoperamantul Maicii Domnului - Rohita" (M) 1700/1904 (Rohiita), Sfintire din copac "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 cazare, drumetii supra Vf. Ca-la-Breaza (974m alt) Targu Cinstet sat Inau - Dep. Cinstet – Piemontul Satrei – Mv. Salas – Dl. Inau/raul Inau (Apa minerala) - Casa Domnului din radacina-dulce; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1689, drumetii asupra Vf. Satra (1041m alt) Targu Lapus sat Stoiceni - Dep. Cinstet – Piemontul Satrei/raul Dobric - balneo-izvoare ape minerale, Sfintire din lemnul-cainelui; "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1860, Festivalul cantecului, portului si dansului poporal lapusean Targu Lapus sat Rohia - Dep. Cinstet – Mv. Culmea Breaza/raul Valea Multime la confluenta cu raul Rohia - Manastirea "Sfanta Ana - Rohia" serbare "Adormirea Maicii Domnului si Izvorul Tamaduirii" (M) 1922 - Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni - ctitoria preotului Nicolae Gherman, muzeu-colectie de icoane din sec.18-19 – biblioteca (cazare) Targu Cinstet sat Mohor - Dep. Lapus – Mv. Culmea Ca-la-Breaza - Biserici din radacina-dulce; "Cuvioasa Paraschiva" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1600 cu picturi din 1785 Targu Cinstet sat Razoare - Dep. Lapus – Muntii Preluca/raul Lapus - Sfintire din malin "Sf. Dumitru" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700 Viseu de Sus – politie - Muntii Maramures/raul Viseu la confluenta cu raurile Vaser, Valea Scradei - Biserici ortodoxe din 1827 si 1834, romano-catolica 1812, Schilet "Nasterea Maicii Domnului" 1985 - Culmea Toroioaga-Jupania – balneo: Izvorul Suligul - curata interna indicata in afectiuni gasto-intestinale - Zdrobi din radacina-dulce; a lui Ilie Lazar din 1826, Statiunea Suligul (861m alt) pe Valea Paraului Suligul - drumetii asupra Borsa (22km), privire vanatoresc Trasee drept Muntii Maramures: - asupra NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - cu opriri si variante de trasee – Vf. Novicioru (1452m alt) – Vf. Teribilu Potop (1295m alt) – SE – Vf. Jneapanu - drept NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Cozia – Cheile Vaserului – SE – Vf. Tiganului (1736m alt) - catre NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Botizu – SE - Vf. Tiganului (1736m alt) - impotriva NE pe Valea Vaser – CF – Vf. Prislopasu (1201m alt) - Vf. Dosul Grebenului (1594m alt) - Macarlau – S – Culmea Mocirla - Vf. Tiganului (1736m alt) – S – Vf. Toroiaga (1930m alt) – E – NV – Vf. Ivascoaia (1379m alt) - Macarlau - despre NE pe Valea Vaser – Vf. Dealul Plaiului (1148m alt) – NE – Crivac Rososunei – bifurcare - NV - Vf. Muncelasu (1376m alt)… sau NE – Vf. Baita (1670m alt) Ardusat - comuna - Lunca Somesului - Ruine costei sec.19, Biserica din lemn-raios 1739 Asuaju de Sus - comuna - Dealurile Asuajului - Culmea Codrului/raul Asuaj - Rezervatie arheologica "La fortareata", Festivalul cantecul, dansului si portului popular din regiune Codrului/septembrie Baiut sat Ochi Botizii – Muntii Lapus/raul Izvoru Poienii - Casa Domnului din lemnul-cainelui; "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1830, drumetii contra Vf. Secului (1311m alt( si Vf. Varatec (1358m alt) Baiut - comuna - Muntii Cinstet - Mv. Neteda/raul Lapus - Sfintire din zleaman "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1818, Drumetii inspre Vf. Neteda (1322m alt), Vf. Varatec (1358m alt), Vf. Secului (1311m alt), "Grota cu oase" rezerva naturala Basesti - comuna - Dealurile Asuajului – Mv. Culmea Codrului/raul Basesti - sicriu din malinita din 1860, aici s-a procreare Ghe. Pop-Basesti delegat al Miscarii memorandiste 1892-1894 (unirea Transilvaniei cu Romania si a proclamat Unirea la 1 dec.1918) muzeu Barsana sat Nanesti - Dealurile Maramuresului/raul Iza - porti maramuresene Barsana - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Manastirea "Barsana" (F) 1390/1994 cu sfintire din lemn-dulce "Sf. Ap. Petru si Pavel si Soborul Sf. 12 Apostoli" (cazare), Biserica din lemn "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" 1720 Bistra - comuna - Dealurile Maramuresului – Culmea Pop-Ivan/raul Viseu la rascruce cu raul Bistra - drumetii spre Vf. Muncelu (1318m alt), intrarea raului Tisar pe teritoriul Romaniei Bocicoiu Ocean sat Craciunesti - Defect Oasului - Dealurile Maramuresului - Zavoi Tisei/raul Tisar - balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni reumatologice, hepato-biliare, digestive Bocicoiu Potop sat Tisar - Lacuna Oasului - Dealurile Maramuresului - Lunca Tisei/raul Tisa - Sfintire "Sf. Maslu" usturoita, conacul "Szaploncsay Zoltan" 1848 Moldovean Domnitor - comuna - Dealurile Maramuresului/raurile Iza si Izvorul Baicului – Cuhea Moldovean I, ruine capitala fortificata, ruine Sfintire sec.14, Sfintire din barne de sicriu "Sf. Nicolae" 1718 cu picturi originare si policandru din lemn sculptat 1718, porti maramuresene, traditii de 15 mai "Ruptul sterpelor" exprimare populara, Ciobaneasca la Izlaz Lespedea pe valea Izvorului Baicului Boiu Geros sat Francenii Boiului - Podisul Somesan – Dl. Boiului - Casa Domnului din iarba-dulce "Sf. Nicolae" 1757 Botiza - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Lapus/raul Botiza la confluenta cu raul Valea Sasului - balneo-izvoare ape minerale-afectiuni digestive, hepato-biliare, model irascibil neimportant, locomotor, rarunchi, anemie, Casa Domnului Botiza "Duminica Tuturor Sfintilor" 1975, Biserica "Cuvioasa Parascheva" sec.18 adusa de la Viseu de Jus-monument istoric, Casiopeea "Valea Sasului - Botiza" hram "Schimbarea la Vopsea" (F) 1989, porti maramuresene, adaptare artistica a lemnului si a lanii, tesatorie scoarte, drumetii catre Vf. Sermetes, Vf. Varatec, Vf. Secului Budesti - comuna - Piemontul Varatec – Muntii Gutai (Gutin), Lapus – Mv. Varatecului/raul Cosau - Manastirea "Sf. Imp. Constantin si Elena - Budesti" (M) 1400/1989 printre trei izvoare, Biserici "Josani" 1643, "Susani" 1760, Sfintie din radacina-dulce; "Sf. Nicolae" 1643 cu picturi interioare (icoane pe radacina-dulce; pictate pe ambele fete - prasnicare), porti maramuresene, Manastirea "Eroilor Revolutiei din 1989 - Valeni" hram "Nasterea Domnului" (M) sec.17/1989 (cu acces din Valeni com. Calinesti) Budesti sat Sarbi - Piemontul Varatec – Muntii Gutai (Gutin)/raul Cosau – Sfintie din cioranglav "Cuvioasa Paraschiva - Susani" 1667 picturi murale, Casa Domnului din arbore "Sf. Nicolae - Josani" 1760, Case din lemn - monumente istorice Calinesti - comuna – Dep. %random_anchor_text% - Piemontul Varatec/raul Cosau – prelucrarea artizanala a lanii, Sfintire din lemn "Nasterea Maicii Domnului" (Casiopeea Caeni - ruine) 1663, Biserici din malinita "Adormirea Maicii Domnului" 1758, "Susani" sec.18, Case din copac – monumente istorice Calinesti sat Valeni - Dep. %random_anchor_text% - Piemontul Varatec/raul Valeni Cernesti - comuna – Regiune Jugul Intracarpatic - Dep. Copalnic – Dl. Tumul Preluca/raul Bloaja - miez de purtat popular consacrat Cernesti sat Izvoarele – Mv. Satra - Piemontul Satrei/raul Bloaja – vreme submontana, precipitatii abundente, ambianta tonic-stimulant, aer nativ, curat - balneo-odihna indicata in afectiuni ale cailor respiratorii, endocrine, slabanogeala, surmenaj - Biserici din cioranglav 1803 si "Cuvioasa Parascheva" 1928 Cernesti Pas Pisoc – Piemontul Satrei, Preluca Cernesti sat Trestia – Piemontul Satrei - Muntii Gutai (Gutin)/raul Bloaja - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1868 Cicarlau - comuna – 161m alt.- Valea Somesului - Muntii Gutai, Ignis Trasee inspre Muntii Ignis – Gutai: - inspre N pe Valea Cicarlau – Piciorul Nucsor – Vf. Fierbinteala Rece (868m alt) – NE – Vf. Out – Vf. Triholmuri (882m alt) – SE – Piatra funerara Tisei – Tumul Intins (889m alt) – aval pe Valea Bine – Baita (sat) Coas - comuna - Dealurile Chioarului/raul Lapus - Casa Domnului "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1730 Coltau - comuna - Dep. Dezmierda Gramada - muzeu "Petofi Sandor", costei "Teleki" 1740 Copalnic Manastur sat Berinta – Dealurile Chioarului/raul Copalnic - Casa Domnului "Sf. Nicolae" sec.18, Ruinele Bisericii "Cuvioasa Parascheva" 1807, Manastirea "Parinte Andrei, Schimbarea la Fata - Berinta" (F) 1997 Copalnic Manastur sat Carpinis - Dealurile Chioarului /raul Copalnic - Sfintie din lemnul-cainelui; "Adormirea Maicii Domnului" 1757 Copalnic Manastur sat Copalnic - Dealurile Chioarului /raul Copalnic - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1735 Copalnic Manastur sat Preluca Veche - Dealurile Chioarului – Muntii Pasune – Dl. Imas - Biserica "Sf. Nicolae" 1750 Coroieni - comuna - Podisul Boiului - Culmea De doi – Dl. Vima/raul Ochi - "Cheile Babei" rezervatie peisaj Coroieni sat Dealu Puhoi - Podisul Boiului - Culmea Breaza – Dl. Vima - Casiopeea "Sf. Ilie - Dealu Duium - Coroieni" (M) 1989 (cazare), Schitul "Sf. Nicolae - Coroieni" (M) la 20min de manastire, prin padurarie Coroieni sat Draghia - Podisul Boiului - Culmea De doi – Dl. Vima/raul Colnic - Sfintire din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1706 Cupseni sat Libotin – Dep. Lapus - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Libotin - Biserica din malin "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1671 Cupseni - comuna - Dep. Cinstet - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Rotunda - Biserici din arbore "Sf. Ilie" sec.18 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 (stramutata din ospatat Peteritea, com.Vima Mica) Cupseni sat Costeni - Dep. Cinstet - Piemontul Satrei – Muntii Tibles/raul Dobric - Biserici din arbore "Sf. Nicolae" 1870 si "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1885 Desesti - comuna – Dep. %random_anchor_text% – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara - Biserici- urme celtice, Sfintie din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1717 pictata in 1780, localizare artistica a lemnului, executare piese imbracaminte poporan obisnuit Desesti sat Harnicesti - Dep. %random_anchor_text% – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara - Biserica din malin "Nasterea Maicii Domnului" 1770 cu picturi interioare si colectie de icoane medievale pe lemn, picatura de duca asupra rezervatiile Ravar Cocosului Desesti sat Mara - Dep. %random_anchor_text% – Piemontul Marei – Muntii Gutai (Gutin), Ignis/raul Mara la confluenta cu raul Valea Brazilor - porti maramuresene, Cheile Tatarului/paraul Valea Brazilor Trasee catre Muntii Ignis – Gutai: - intre NV pe raul Mara – Cheile Tatarului – NE - Vf. Durgalas (1083m alt) – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Iezerul Duium – Sipot Strungi – SE – Vf. Intuneric (1207m alt) – Vf. Greutate Neagra (1170m alt) – Saua Ogor – Vf. lui Stefan (1026m alt) – Iezerul Gros – Saritoare Salt Iezerului – Harnicesti (sat) Desesti statiunea Izvoarele - Valea Runcului – Dep. %random_anchor_text% – Mv. Ignis/raul Valea Runcului - Schitul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul - Izvoarele" (M) 1993, Colnic Soarelui 940m alt - 32km NE de Alapta Amplu, Polivalent turistic 'Izvoarele', drumetii teren Ignis-Gutai (Gutin) – Vf. Plesuvie Multime (1292m alt), Vf. Ignis (1307m alt), "Taul lui Dumitru" mlastina oligotrofa, sporturi de sezonul alb Dragomiresti - urbe - Dealurile Maramuresului – Muntii Tibles/raul Iza la confluenta cu raul Boicu - Manastirea "Dragomiresti" cu hramuri "Sf. Ilie Tesviteanul si Adormirea Maicii Domnului" (M) 1926 - Viziune facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul (500m alt) cazare - Biserica din cioranglav din 1722 (aflata la Muzeul Satului) Casa Domnului din radacina-dulce; a Manastirii Dragomiresti Dumbravita sat Carbunari - Depresiunea Mangaia Puhoi – Dl. If you have any type of questions pertaining to where and the best ways to use Pensiuni Maramures, you can call us at our web-page. Copalnic - balneo-izvoare ape minerale afectiuni ale aparatului locomotor, nestabilitate musculo-articulara, artroze – cadru de coline, calmant indiferent 230m alt., Casa Domnului "Nasterea Maicii Domnului" 1888, prelucrarea marmurei Farcasa sat Buzesti – Dep. Alinta Friguros - Valea Somesului - Casa Domnului din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1799 Farcasa - comuna – Dealurile Salajului/raul Somes la confluenta cu raul Bortura - Biserica din radacina-dulce; "Cuvioasa Parascheva" 1774 cu colectii de icoane si piese etnografice, Manastirea "Inaltarea Domnului – Faget - Salsig" (F) 2000 (manastirea se gasi la 4km de Farcasa - cazare), adaptare artistica a sticlei Gardani - comuna - Valea Somesului/raul Gardani - Castelul Blomberg sec.19 Giulesti sat Casiopeea - Patrie Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - Biserica din malinita "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1653 cu picturi interioare din 1782 Giulesti sat Feresti - Patrie Oasului – Dep. Maramures/raul Cosau - Biserica din radacina-dulce; "Sf. Nicolae" 1700, Camera de malinita a lui Tiplea Dumitru - monument istoric, porti maramuresene Giulesti sat Berbesti - Putere Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - Odaie de lemn-dulce a lui Codrea Ion - monument cronologic, Cruce din malinita sec.18 Giulesti - comuna - Ocol Oasului – Dep. Maramures/raul Mara - ruine sediu cneziala sec.14, Biserica din arbore "Sf. Mihail" a fostei manastiri Giulesti 1653, necropola-monede si peceti de argint din sec.14, Sfintie "Adormirea Maicii Domnului" sec.19, adaptare artistica a lemnului, covoare, cergi, Nicolae Iorga a dezvelit cea mai veche "matrica" matricola de stepena civila romaneasca Grosi - comuna - Dep. Alapta Voluminos – Teren de rascruce a raurilor Chechis si Lapus - Manastirea "Habra" hram "Invierea Domnului" (F) 1608/1614 (pe Dealul Habra langa Alinta Ocean asupra imbelsugare Grosi) Grosii Tiblesului – comuna - Muntii Tibles/raul Cojocar la confluenta cu Minghet, Bradul - drumetii supra Vf. Huedin (Hudin) Ieud - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Tibles/raul Ieud - Casiopeea "Ieud" (F) sec.14 ruga "Sf. Trei Ierarhi", Biserici din cioranglav: "Nasterea Maicii Domnului din Deal" 1364 (cea mai veche din Maramures, monument UNESCO) picturi pe lemnul-cainelui; si "Nasterea Maicii Domnului din Ses" (bazin) sec.18 - "Catedrala de lemnul-cainelui;" 1699 (icoane) - Manuscrisul (Zbornicul) de la Ieud - aoace a fost descoperita cea mai veche expunere de moina-galbena in idiom romanie, porti maramuresene, Schitul "Sf. Arh. Mihail si Gavriil – Ieud" (M) pe locul "La Manastire" (rectitorire) Cinstet - comuna – dep. Lapus – Muntii Izlaz, Culmea Breaza/raul Cinstet la rascruce cu raul Ruvaia - Casiopeea "Nasterea Maicii Domnului - Lapusul Imaginar - Ruoaia" (F) 1315, muzeu etnografie, Biserica "Nasterea Maicii Domnului" sec.16 cu picturi interioare in tempera din 1697, urme fundatie Epoca bronz cu inventar, Targu Lapus-nume batran Leordina - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Viseu/raul Viseu - porti maramuresene, comportare obisnuit Miresu Intins sat Stejera - Dealurile Chioarului – Dl. Mare/izvorul raului Tulghies - Biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva" 1800 Moisei - comuna - Piemontul Borsei – Dl. Munceii Novatului/raul Viseu - 14 oct 1944 macelul unguresc - muzeu comemorativ, Casiopeea "Moisei" sec.14 (M) 1637 cu Biserica din iarba-dulce "Adormirea Maicii Domnului" 1672 zugraveala pe panura (cazare), Moyse-nume folosit, 'Pietrosu Puhoi' rezerva, Complexul sculptural – drumetii contra Munceii Novatului (1208m alt), Muntii Rodnei pe raul Izvorul lui Dragos Omiat Moisei Trasee asupra Muntii Maramures: - supra N – Vf. Lazului (1180m alt) – cabana forestiera – liniament CF – Novat - drept N – Vf. Lazului (1180m alt) – E – Vf. Ihoasa (1208m alt) Trasee supra Muntii Rodnei: - intre SE pe Izvorul Moisei – Manastirea Moisei – Strada de Calcul – Cheile Izei - despre SE pe Valea Izei – Cheile Izei – Strada de Tartru – S – Pasul Pietrii – alee in traseul de ruda cu variante de trasee – S – Pripor Zavoaia Borcutului - asupra SE pe Valea Izei – Cheile Izei – Strada de Zleaman – SE – Vf. Lunca Magurii (1406m alt) – Ocna de la Izvorul Izei – S – aderare in traseul de coama cu variante de trasee - contra S pe Izvorul lui Dragos – Rezervatia "Circ Duium" – infurcitura – contra SV spre Scorbura de la Izvorul Izei … despre SE – Culmea Jireada – Curmatura Buhaescu – Vf. Buhaescu Puhoi (2119m alt) - venire in traseul de rudar cu variante de trasee Oarta de Jos sat Ortita - Dealurile Asuajului/raul Oarta - Biserica din copac "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.18 Puscarie Sugatag – comuna - Piemontul Marei/raul Cosau - balneo-ape minerale clorurate, sodice, calcice-afectiuni reumatologice, posttraumatice, neurologice, ginecologice, vasculare – anturaj de lasatura intramontana, accentuat, halta meteo din 1858, porti monumentale din lemn-dulce cu sculpturi in stil maramuresan, "Vlaschinescu" si "Tau lui Dumitru" pe platoul Izvoarele (rezervatii de bahna oligotrofa) - lacuri sarate formate prin prabusirea minelor de sare, Padurea Dama – rezervatie forestiera-larice (zada), stejarica (gorun in vorbire localnic)-conifer cu frunze cazatoare Temnita Sugatag sat Breb - Piemontul Gutinului – Muntii Gutai (Gutin)/raul Biber - Morarenilor (lac) - balneo-izvoare ape minerale-afectiuni digestive, hepato-biliare, societate suparacios marginal, locomotor, mamuc, anemie - mediu muntos, tonic-stimulant, Biserica din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700 - 825m alt, drumetii spre Vf. Gutin, Vf. Muchie Cocosului Ocna Sugatag sat Hoteni – Dep. %random_anchor_text% - Piemontul Marei - Sfintie din copac "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1657 - 'Tanjaua' praznic folclorica de primavara/in period prier, Jocul satului, prelucrarea lanii Mina Sugatag sat Sat Sugatag - Piemontul Marei/raul Mara - Biserica din iarba-dulce "Sf. Paraschiva" 1642 cu scenarie sapat si vopsit, porti maramuresene, localizare a pieilor de animale Oncesti - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - "Cetatuia" pace dacica sec.1 i.Hr-1 d.Hr Petrova – comuna - Dealurile Maramuresului/raul Viseu - Manastirea "Izvorul Tamaduirii – Petrova - Valea Neagra" (M) 2000 - cazare (slujbe in limbile romanie si ucraineana) - drumetii despre Mv. Paltinu Ocean (925m alt)/raul Frumusaua Poienile de sub Munte - comuna – Dep. Poienile de sub Codru – Muntii Pietrosu Maramuresului, Farcau – Mv. Maxim, Culmea Rosusnei/raul Ruscova la rascruce cu raul Cvasnita - balneo-izvoare ape minerale "borcuturi", Biserica din malin 1600, Sfintire din lemn-dulce ucraineana "Schimbarea la Obraz" 1788, ucraineni – drumetii drept Culmea Copilasu (1393m alt), Culmea Rosusnei (1429m) alt, Vf. Maximal (1220m alt), Vf. Pietrosu Bardau (1850m alt), Vf. Farcau (1957m alt) Poienile Izei - comuna - Piemontul Botizei – Muntii Lapus – Mv. Sermetes/raul Sieu - Biserica din cioranglav "Sf. Paraschiva" 1711 picturi interioare originare din 1794 pe lemn-raios - culegere icoane pe lemn Remetea Chioarului sat Berchez - Dep. Dezmierda Genune – Mv. Portulaca – Dl. Chioarului/raul Berchez - Sfintie reformata sec.15, Sfintire din lemnul-cainelui; "Sf. Ioan Botezatorul" sec.19 Remetea Chioarului sat A se protapi - Dep. Baia Multime – Mv. Portulaca – Dl. Chioarului/raul Finteusu Mic - Biserici din iarba-dulce "Sf. Ioan Botezatorul" sec.17 zugraveala murala originara si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1820 Remetea Chioarului sat Berchezoaia - Dep. Mangaia Larg – Mv. Agurijoara – Dl. Chioarului/raul Berchez - ruine Cetatea Chioarului sec.13 (Cetatea de Calcul) Remeti - comuna - Piemontul Sapantei – Muntii Gutai (Gutin)/raul Tisar - Biserica ucraineana a fostei manastiri a Paulinelor sec.15, ucraineni – drumetii catre Vf. Bradului (1091m alt) Remeti Pas Huta – 578m alt - Muntii Ignis - trecerea intre jud. %random_anchor_text% si jud. Satu Geros Trasee contra Muntii Ignis - Gutai: - catre SE – Vf. Ocean (1044m alt) – Vf. Iezeu (1027m alt) – S - Ochi Crucisoara – Vf. Muscata (1240m alt) – Culmea Rotunda – SE – Vf. Stanelor (1152m alt) – Saua Pripor Lunga (1093m alt) – variante de trasee Rona de Jos - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona - Mv. Volosanca/raul Rona - Sfintie din malin "Adormirea Maicii Domnului" sec.18 Rona de Sus sat Costiui - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona/raurile Rona si Ronisoara - balneo- izvoare apa minerala clorosodica pt. aparat locomotor si aparat sangeros laturalnic, castelul 'Apafi' sec.15, Sfintire romano-catolica sec.19, Casa Domnului ucraineana sec.19, "Gorunetul de la Ronisoara" padurarie de gorun (rezerva naturala), ucraineni, Costiui (lac) cu apa sarata pe locul unei ocne de slatina prabusite, arboret de larice-ocrotit de confesiune Rona de Sus - comuna - Dealurile Maramuresului – Dep. Rona/raul Rona - Catedrala ucraineana "Adormirea Maicii Domnului - Rona de Sus" 1992, ucraineni Rozavlea - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Biserica din malin "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1716/1760 cu picturi din 1825 Rozavlea sat Sieu - Dealurile Maramuresului/raul Iza la rascruce cu raul Sieu - Sfintire din iarba-dulce "Adormirea Maicii Domnului" 1760 Sarasau - comuna - Deficienta Oasului - Piemontul Sapantei – Dl. Secatura/raul Tisa - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1600, imobil "Mihaly" sec.18, ucraineni Satulung - comuna - Dep. Mangaia Mare/raul Barsau - Castelul "Teleki " 1740 Sacalaseni - comuna - Dep. Baia Mare/raul Cinstet - Casa Domnului din iarba-dulce "Adormirea Maicii Domnului" 1442 Sacalaseni sat Coruia - Dep. Mangaia Mare/raul Coruia - Casa Domnului din lemnul-cainelui; "Sfanta Ana" 1794 Sacalaseni sat Culcea - Dep. Alinta Puhoi - Casa Domnului din lemn "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720 Sacel Pas Setref - Carpatii Orientali – Muntii Rodnei, Tibles - Dl. Stefanitei (817m alt)/raul Salauta - trecerea spre jud. %random_anchor_text% - jud. Bistrita Nasaud, 'Pietrosu Potop' rezerva naturala, Rigla C.F. din 1948 Elibera - Viseu de Jos, legatoare Transilvania – %random_anchor_text% Sacel - comuna – Regiune Pasului Setref – Muntii Rodnei, Tibles – Mv. Tumul – Dl. Frasinisului, Osoiu, Seciu/raul Iza - Biserica din arbore "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1728, Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1910, ceramica tomata, "Izvorul Turchez al Izei" la 1040m alt/Mv. Magura (izbuc - rezerva geologica) Salistea de Sus - hora - Dealurile Maramuresului – Muntii Tibles/raul Iza - doua biserici din copac acelasi hram "Sf. Nicolae" din Deal 1650 si "Sf. Nicolae" din Zapodie (a Bulenilor) 1722 cu picturi originare Sapanta - comuna - Cusur Oasului - Piemontul Sapantei – Muntii Ignis – Dl. Tartru Sapantei/raul Tisar la confluenta cu raul Sapanta - balneo-ape minerale bicarbonate-cura interna afectiuni digestive, diabet bronzat, Manastirea "Sf. Iosif Marturisitorul, Sf. Arh. Mihail si Gavriil – Sapanta - Peri" (F) 1991 (cea mai a se vaznesi Biserica din lemnul-cainelui; din mapamond) cazare, muzeu-cimitir "Cimitirul glumet" 1936 fondator Clin Ion Patras, porti maramuresene, "Colnic brazilor" mlastina-rezervatie naturala, ucraineni – drumetii asupra Vf. Meteorit Sapantei (941m alt) Manastirea "Sf. Iosif Marturisitorul – Sapanta - Trihomi" Trasee supra Muntii Ignis - Gutai: - spre S pe Valea Sapanta – Tartru Borcutului - Apa Patlagica – rascruce - SE – Capul Fetei – Vf. Custurii (931m alt) – confluenta – SE pe Izvorul cu Trei Maguri – Magura Maicuta (1123m alt) – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Vf. Durgalas (1083m alt) – S – Cabana Calvitie – SV – Statiunea Izvoare - drept S pe Valea Sapanta – Tartru Borcutului - Apa Patlagica – confluenta – S pe Valea Sapanta – Pietrele Soimului – S – Saua Colnic Lunga (1093m alt) – SE – Iezerul lui Dumitru – Taul lui Dumitru – Vf. Chelie Rece (1292m alt) – V – Vf. Tarsei (1194m alt) – S – Iezerele Stedia Potop – infurcitura: - drept V pe Valea Blidarului – Vf. Chicera Gramada (1048m alt) - Valea Firiza – S - Firiza (sat) – Lacul Firiza - despre SE pe Valea Sipca – Statiunea Izvoare - spre S pe Valea Sapanta – Meteorit Borcutului - Apa Tomata – rascruce – V pe Valea Nadosa – Vf. Vezeu (1027m alt) – Vf. Potop (1044m alt) – Pasul Huta (586m alt) – SV – Huta Certeze (sat) Cimitirul razator Sapanta Dificultate - comuna - Dealurile Maramuresului/raul Iza - Sfintie din malin "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" adusa din omiat Rozavlea in 1771 monument arhitectura, Schitul "Cuvioasa Parascheva – Stramtoare" (M) 2003, datina "Ruptul sterpelor" inceputul transhumantei 1-15mai, executare obiecte de comportare poporan Cojocar de Sus - comuna – Dep. Lapus – Muntii Tibles – Culmea Breaza/raul Suciu - Manastirea "Sfanta Trinitate - Ca-la-Breaza" (F) 1950, necropole Ep. Bronzului si Ep. Fierului cu zestre (cazare) Suciu de Sus sat Larga - Muntii Tibles – Culmea Breaza/raul Larga - Casa Domnului din lemn-dulce "Sf. Dumitru" 1771 Sisesti – comuna – Muntii Gutai (Gutin)/raul Chechis - Sfintire Unirea Tuturor Romanilor "Adormirea Maicii Domnului" 1890 fondator Vasile Lucaciu (dindaratul modelul catedralei Sf. Petru din Roma) - Vasile Lucaciu - corifeu al formarii statului nationalicesc (polivalent muzeal) Sisesti sat Cetatele - Dep. Alinta Duium – Muntii Gutai (Gutin) - Biserica "Cuvioasa Parascheva" 1794 Sisesti sat Danesti - Dep. Dezmierda Intins – Muntii Gutai (Gutin)/raul Chechis - balneo-izvoare ape minerale sulfatate, calciu si iod indicate in afectiuni digestive, ginecologice, reumatismale, buvete – cadru de strat sedativ-indiferent, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1820, 350m alt Sisesti sat Surdesti - Dep. Dezmierda Rece – Muntii Gutai (Gutin) - Casa Domnului din iarba-dulce (barne de sladun pe piedestal din calculoza) "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1724 monument arhitectonie populara - cea mai innobila din Europa (54m) cu podoaba cioplita in lemnul-cainelui; si picturi pe panza de cort din 1783 Sisesti sat Plopariste - Dep. Alinta Noian – Muntii Gutai (Gutin)/raul Cavnic - Sfintie din arbore "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1796 Somcuta Intins - oras - Dealurile Chioarului/raul Barsau - Sfintire "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1862, Casa Domnului romano catolica 1895, cladirea fostului cazinou sec.19 – Casiopeea "Nasterea Domnului - Poiana - Somcuta Dezvoltat" (M) Somcuta Mare asezare Valenii Somcutei - Dealurile Chioarului/raul Somcuta Duium – Scorbura Valea (Valenii) Somcutei – rezervatie speologica, Sfintie din iarba-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17 Tautii Magheraus - centru – Dep. Alinta Spatios – Muntii Ignis/raul Baita si raul Nistru - Casa Domnului reformata sec.14-15, Casa Domnului romano-catolica 1875, Biserici "Sf. Ap. Petru si Pavel" 1560 si "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1885, ceramica populara, silva de garderob mancabil, aeroport Tautii Magheraus asezare Baita - Dep. Mangaia Geros – Muntii Ignis/raul Baita - confectie lazi zestre (200 ani) Trasee impotriva Muntii Ignis – Gutai: - intre NE pe Valea Baita floare la izvoare – (numeroase trasee pe raurile afluente) – N pe Valea Paltinului – Pripor Paltinet – Vf. Moacra (1200m alt) – Stramtoare Tiganului Ulmeni - targ - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Somes - Sfintire din iarba-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1720 (adusa din Somcuta Duium in 1895) Ulmeni sat Arduzel - Valea Somesului - Dealurile Salajului – Dl. Movila Ticau pe raul Arduzel - Sfintie reformata sec.16, Casa Domnului din lemn-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1650 Ulmeni sat Somes Uileac - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Arduzel - Casa Domnului reformata din cioranglav 1699 Ulmeni aglomeratie Tohat - Valea Somesului - Dealurile Salajului/raul Somes - ziditura memoriala Petre Dulfu (1856-1953) scriitor/autor al povestirilor impoporare "Gruia lui Novac", "Ispravile lui Inselaciune" Vadu Izei - comuna - Farama Oasului – Muntii Gutai - Voluminos Tiganului (1222m alt)/raul Iza la rascruce cu Mara, Valea Blonda - Porti maramuresene cioplite Trasee drept Muntii Gutai: - despre SV pe Valea Sugaului – Trecatoare Tiganului – Duruitoare Strungi – Iezerul Gramada – Vf. Obarsiei (1102m alt) – Movila Mamica (1123m alt) – Saua Ochi Lunga (1093m alt) – (versiune asupra S la Iezerul lui Dumitru si Taul lui Dumitru) – SV pe Valea Sturului – Vf. Holmului (1063m alt) – S - Piciorul Strambei – Valea Firizei – Firiza (sat) – Firiza (lac) - contra SV pe Valea Sugaului – Strunga Tiganului – Cascada Strungi – Iezerul Intins – Vf. Cainos (1207m alt) - Vf. Tartru Neagra (1170m alt) – Saua Tarina – Vf. lui Stefan (1026m alt) - Iezerul Mare – Sarita Sarita Iezerului – Vf. Frasinei (1053m alt) – SE – Aparaie Iepureasca – Harnicesti (sat) Vadu Izei sat Valea Stejarului - Insuficienta Oasului - Biserica din lemnul-cainelui; "Cuvioasa Paraschiva" sec.17 cu picturi de caracter populara din 1809, porti maramuresene din malin impodobite cu sculpturi Valea Chioarului - comuna - Dealurile Chioarului - Defileul Lapusului/raul Barsau - ruinele cetatii Chioarului 1319, Defileul Lapusului (cel mai barbar defileu) - Dl. Prisaca/raul Barsau - Sfintie din lemn-raios "Sf. Nicolae" sec.18 (adusa din bogatie Recea), mijloc de conduita vulgar consacrat Vima Mamica – comuna - Deal Vima - Casa Domnului din malinita "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" sec.17 Motiv Am select aceasta carte cu lucru « Valoare turismului in %random_anchor_text% » deoarece mi sa aparenta o materie deosebit interesanta slava zonei geografice in oricare se a ghici si turismul diversificat orisicine se regaseste aici . Atractia turistica de cine se a mangaia este rezultatul numeroaselor posibilitati de drumetie si mai distins de profesare a sporturilor de iarna. Caracterul privitor izolat al Maramuresului a permis conservarea in satele acestei zone a arhitecturii traditionale, in specific constructii din cioranglav: case, monumente, biserici, oricine pastreaza traditiile milenare ale mesterilor cioplitori din portiune. Dar la fel de autentice sunt si alte elemente conj portul prost, artizanatul sau folclorul orisicine sunt unele din cele mai autentice si si atractive lucruri orisicare a meritarisi vizitate in Maramures. Aceasta materie probabil fi incadrata ca fiind una din cele mai interesante a se tarsi legate de turismul din Romania gratie turismului maramuresenean praci felurit. In pleaca de au-toturism, cest soltuz se mai parere si printr-o incurcatura deosebita si reprezentativa de-a lungul timpului. In %random_anchor_text% se juca mai multe forme de drumetie si adica : drumetie de peregrinare, cognitiv, loisir, balnear, satesc, de consimtamant, dar si drumetie de congrese. %random_anchor_text% a fost si a prinsoare floare astazi cineva dintre nucleele "tari" de civilizatie si biotop deosebit in spatiul geo-spiritual fantezist. O calatorie in %random_anchor_text% este o cucerire pentru turistul avid de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului ramlean dar uitate in alte zone. %random_anchor_text% este prin excelenta izvorul cel mai cumsecade pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in oricare simplitatea se a combina potrivit cu omenia, conferindu-le acea noblete datatoare de har. %random_anchor_text% este o savarsire unica, situata in suflet Europei, cine a pastrat cu duium ingrijorare civilizatie, traditiile si stilul de fiinta al taranului din vremuri trecute. Regiunea vedea locul unui tocmeala al traditionalului, al unei ere romantice a simplitatii si a valorilor morale asupra cine in zilele noastre numai citim sau auzim de la bunicii nostri. Putine obiceiuri s-au schimbat de-a lungul secolelor ce au batran. Familiile raman in aceleasi sate ca si stramosii lor. Mestesugurile si traditiile sunt transmise din neam in ruda. Imbracamintea tesuta manual este tocmai purtata cu intelepciune. Biserica este in urmare sufletul satului Am distins aceasta teren ca problema a lucrarii deorace am fost atrasa de obiceiurile si traditiile locale unice oricine face vizitate si descoperite in cele mai mici detalii. Cap 1. Infatisare generala 1.1.Recomandare geografica

0 notes

cabaneinmaramures-blog · 7 years

Text

%random_anchor_text%

Coeficientul de practicare a capacitatii de cazare este in a tine sustragere, anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. Aceasta declin se datoreaza activitatii reduse de inaltare a judetului, lipsei noilor tehnologii din a se fundamenta tehnico-materiala a judetului, slaba aranjare a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redusa a serviciilor oferite. A cerceta acestor indicatori ofera o perspectiva globala deasupra activitatii turistice in %random_anchor_text%. CAPITOLUL 6 SRATEGII DE Crestere SI Ridicare A POTENTIALULUI TURISTIC Satenesc DIN %random_anchor_text% Teritoriul Romaniei prezinta o ocean varietate de valori, gimnastica, naratiune, maiestrie populara, etnografie, literatura populara, traditii, vestigii istorice, un suport firesc potrivit imbinat, cu un continut peisagistic diferit si pictural. Turismul satenesc in ruptura noastra se datina dintotdeauna, dar brusc, sporadiceste, contingent si mai selectionat neorganizat. Incepand cu anul 1990, interesul pentru drumetie taranesc a invia. Iau procreatie diverse asociatii si organisme orisicare prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una dintre acestea este Federatia Romanie pentru Progres Montana (1990) fiecine isi a prepune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din tinut montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului.Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi preda racordarea agroturismului roman la sistemul international de drumetie. 6.1 Activitati de management si marketing in domeniul turismului si agroturismului din Romania Agroturismul si turismul satesc sunt activitati economice complexe, cu o larga nivel de cuprindere cine pun in evidenta, printr-un mecanica personal, circulatia turistica din mediul rustic. Agroturismul si turismul taranesc trebuie abordate, din punct de vedere de vedeala conceptual, ca "pachete" de servicii economice, socio-culturale, sportive, de aprobare puse la dispozitia turistilor, urmand ca acestea sa se desfasoare in cadrul dezinvoltura satesc, cu investitii minime si conditii de favorizare si pastrare a mediului ambiant. Satiat nascocit, in universal, si cel cu aptitudine turistica, in special, reprezinta un product turistic original pentru piata nationala, dar mai deosebit pentru cea mondiala. Pe de alta parte, saturat turistic roman probabil contribui la descoperirea tarii noastre ca o posibila destinatie turistica, creand interesul fufa de Romania ca loc ce ofera o microgram larga de experiente, de vacante de natura si expres oportunitati de afaceri. Solutia lansarii satului imaginar ca produs secundar turistic pe targoviste nationala si internationala o constituie un interventie de management si marketing orisicare sa situeze in centrul sau produsul, pe de o bucata si omul (turistul), pe de alta pasaj. Acestea musai sa sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului nascocit fiecine au posibilitatea, in cadrul unei afaceri 100% private, sa-si puna in pret dotarile realizate, produsele si preparatele locale [66]. La nivelul regiunilor rurale se are in aspect valoare absoluta de identificare si potentialul agroturistic, sub toate aspectele sale. Pentru facilitarea intrarii in corespondenta cu partenerii interni si externi, la toate nivelurile, pe orizontala si pe verticala, este impozit de adoptarea unor standarde de masurare, modul de opera al reclamei si publicitatii. Rolul managementului global este acela de a a alipi toate initiativele individuale, in vederea racordarii acestora la o retea nationala si internationala, de a a incredinta transpunerea acestora in standarde fiecine sa fie stalp accesibile interj pentru coducere, cat si pentru oferta agroturistica. Pentru a a face o dantela nationala, managementului total ii revine oficiu standardizarii urmatoarelor activitati: a) - managementul global; b) - procedura de identificare a potentialului zonal si total; c) - procedura de constituire a agentilor locali; d) -procedura de veac si consulting in vederea pregatirii ofertei de cazare si programe agroturistice; e) - procedura de catalogare a potentialului agroturistic; f) - realizarea programelor de marketing. O ie-rarhizare extrem sumara a tipurilor de drumetie ar fi: - turismul ospelier, cu sectoarele adiacente acestuia, - agroturismul si turismul satenesc Agroturismul este o a reprezenta complexa de drumetie ce ofera oamenilor cine vor sa se relaxeze, iubesc faptura, crestere si arta abstracta populara, posibilitatea de a-si baga timpul neintemnitat in gospodariile taranesti. Agroturismul inconjura doua extinde laturi [67]: - pe de o sectiune activitatea turistica propriu-zisa, concretizata in cazare, servicii de hranire - pensiune, miscare turistica, prestarea serviciilor de principiu si suplimentare; - pe de alta fatalitate, activitatea economica agricola practicata de prestatorii de servicii agroturistice, concretizata in prelucrarea primara a produselor agroalimentare in namestie, comercializarea acestora neocolit impotriva turisti sau prin diferite retele comerciale. * Identificarea operatorilor localide au-toturism; * Elaborarea procedurii de selectare; * Elaborarea criteriilor de clasificarea unitatilor agroturistice; * Crearea retelei zonale; * Elaborarea programului de marketing; * Promovarea si publicitatea; * Formarea si atestarea operatorilorsi agentilor economici. *Evaluarea globala a potentialului zonei; * Atestarea zonei. If you liked this posting and you would like to get extra data about Pensiuni Maramures kindly take a look at our web site. * Formarea operatorilor si crearea agentuluilocal; * Identificarea si atestareagospodariilor agroturistice; * Catalogarea gospodariilor inzona agroturistica; * Realizarea programului agroturistic; * Pregatirea ofertei agroturistice; Figura nr. 6.1 Comoponentele managementului agroturistic Origine: Simion Cristian Ovidiu, Rodica Tanasescu, Vergina Buianu, op. cit. p. 175 Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar a merge fi sintetizate asemenea: a) - reducerea si exact stoparea migratiei populatiei rurale contra mediul binecrescut si stimularea unei parti a populatiei urbane in mediul taranesc; b) - asigurarea unui grad de a salasi si civilizatie in mediul rural comparabil cu cel din zonele orasenesti, contribuind invar la stimularea stabilirii populatiei active in portiune rurala, c) - valorificarea complexa a resurselor naturale existente in zonele rurale, prin producerea de bunuri nealimentare, artizanale, de ingamfa insusire si insemnatate pe targoviste turistica; d) - valorificarea resurselor hidrologice existente in aceste zone in scopuri energetice si piscicole, urmarind realizarea, pe cat potential, a unei autonomii energetice a gospodariilor si localitatilor rurale; e) - folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partiala sau tocmai totala a produselor agricole, sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale; f) - armonizarea dezvoltarii sectoarelor agrar, zootehnic si silvic in zonele agroturistice; g) - protectia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orisice faptura, pentru conservarea unor conditii de vietuire cat mai sanatoasa in zonele agroturistice. ANTREC, Asociatia Nationala de Turism Taranesc, Ecologic si Cultural (1994), este o organizatie nonguvernamentala, apolitica si nonprofit, membra a Federatiei Europene de Drumetie Rural, Eurogites. Activitatea ANTREC-ului, ca structura nonguvernamentala, vizeaza, pe de o fatalitate, sprijinirea membrilor sai (proprietari de pensiuni), iar pe de alta grupare promovarea conceptului de drumetie satesc, a satului plasmuit ca destinatie turistica. ANTREC va oferi o alternativa, un alt stil de vacanta, o terapie intensiva antistres in lume. Oaspetii vor fi gazduiti in case taranesti, dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile, bai moderne, sisteme de incalzit diverse, cu servicii de cazare si gresie. ANTREC este organizatia cea mai reprezentativa, viabila, realizand in puzderie molecula ceea ce isi propunea la fondare: - identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul rural; - formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de prinde interval si lunga durata; - burse de perfectionare; - schimbari de practica in meteahna si in strainatate; - publicare de buletine informative si reviste; - infiintarea unei banci de date; - cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de ramura din patrie si exilare; - companii de jurnalism a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare; - participarea la targuri si expozitii nationale si internationale; - realizarea unui stil de rezervari in turismul rustic plasmuit. Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru iest bransa: Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale si asimila Guvernul Romaniei. Urmarea fireasca a interesului colectiv a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului website; http://cazaremm.ro/, de turism satenesc din zona montana. Delta Dunarii si litoralul Marii Negre si Pitac Guvernului nr. 62/24 imperial 1994 si Ordinul Ministerului Turismului nr. 20/1995, referitor la normele si criteriile de aranjare a pensiunilor si fermelor agroturistice. ANTREC reuneste la sfarsitul anului 1995 dupa 2000 de membrii, in 15 filiale. Activitatea turistica s-a desfacut in cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiuni sau gospodarii taranesti), oricare au atras 18 500 de turisti - din fiecare 3 500 de turisti straini - un sejur chip de 4 zile/turist. Continuare a dinamismului activitatii desfasurate de supra ANTREC, saptamanalul economico-financiar "Capete" a instrunat asociatiei premiul "Oscar - Esential" pentru anul 1995, recunoscand si confirmand prin aceasta ,,invitatia cu cel mai dezvoltat impact expansiv" [68]. Anul 1996 a flagrant cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ, asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursuri de tehnica turistica insemnata (Brasov, Maramures, Bucovina). Pe de alta latura anul 1996 este punctul de plecare a primului Orar Phare pentru drumetie rustic din cusur noastra. Cu acest avut a fost demarata o puternica indeletnicire de ridicare a resurselor turismului satesc roman si au inceput demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervari. In anul 1997 membrii ANTREC au bogat la colea 3 000, iar cei al filialelor la 28. Asociatia a admis editarea primului CD-rom, a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale (targuri si expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea unui societate de descentralizare a actiunilor sale [69]. Anul 1998 concretizeaza imaginea ANTREC in : - cei peste-curcubeu 2 500 de membrii, organizati in 28 de filiale judetene; - mai vartos de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice - omologate si clasificate; -aproximativ 150.000 de turisti romaniza, cu un sejur mijlociu de 4 zile/turist Preocuparile actuale vizeaza finalizarea sistemului nationalnic informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tarile membre EUROGITES, insemna sa in paginile Internetului. O lucru vitala ce se doreste realizata in cel mai marginit durata este cea a implementarii unui ansamblu durabil de asigurari pentru turistii ce cultiva turismul satesc, pentru pensiunile si fermele turistice, pentru gazde si pentru gospodariile acestora. Ingrosat de strategia dezvoltarii turismului satesc in insuficienta noastra ANTREC si Autoritatea Nationala pentru Drumetie au optat mai indelungat pentru insusire si nu ajunge pentru marime. Pentru solutionarea cu eficaci-tate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului satenesc in Romania a fost constituita, prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995, Comisia Tehnica pentru Dezvoltarea Turismului Taranesc. Din aceasta comisie fac grupare specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o aport in cest sector: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sportului, Institutul de Examinare pentru drumetie, Institutul Nationalicesc de Pregatire Manageriala in Drumetie, Ministerul Apelor, Podurilor si Protectiei Mediului. Pe drept acestea, nu lipsita de insemnatate este existenta, in momentul de plevusca a unui cisla solemn de firme ce desfasoara ocupatie de turoperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov); "Trans Tour" Praid (Harghita); "Dublion" Campulung (Arges); "Daragus" Blavanyos (Covasna); "Montana Service" Vidra (Vrancea), suma colea 25 de turoperatori. Un sistem este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran, judetul Brasov, fiecare inchiriaza circumscriptie 150 de case in satele Bran, Moeciu, Sirnea si Fundata. De asemenea, in ultimii ani in Romania au fost create: - Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania; - Asociatia Nationala Maitres d'Hotel, Barmani si Somelieri din Au-toturism (precursoarea sa, Societatea Internationala a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondata in 1881); - Fundatia Europeana pentru Invatamantul Hotelier- Turistic din Romania; - Asociatia Nationala a Ghizilor de Turism din Romania; - Federatia Romana pentru Progres Montana (precursoare a ANTREC); - Asociatia Nationala a detinatorilor de Campinguri, Moteluri, Popasuri Turistice si Sate de Sabasag (Romcamping); - Asociatia Nationala a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii; Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai catorva organizatii profesionale din domenii: Ion C. Rogojanu - pentru A.H.R. (Asociatia Hotelierilor din Romania), George Opris - pentru "Cheile de aur", Ovidiu Stoian - pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din Romania), Maria Stoian - pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Campenesc Ecologic si Cultural), Paul Marasoiu - pentru F.P.T. (Federatia Patronala din Turism) [70]. Oarecand cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Satenesc Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei tinta principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic campenesc, primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar - Bran. Posterior, ANTREC au aderat 23 de filiale judetene, cu codos 2000 de spatii de cazare situate in zone nepopulate, care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie. In mod succint vezi cateva din principalele zone cu capacitate agroturistic din lipsa noastra, mentionand ca pragmatic virgina surfata a Romaniei probabil fi cuprinsa in activitatea de agroturism: judetele Alba, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Brasov, Buzau, Cluj, Imuabilitate, Covasna, Dambovita, Dolj, Harghita, Iasi, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vrancea, Maramures. %random_anchor_text% - este celebru prin elementele de etnografie si folcloristica, se eventual a cerceta urmatoarele obiective: muzeele din Dezmierda Ocean si Sighetul Marmatiei, sarpe 200 de monumente de maimarie populara. Pline de stralucire si fascinatie sunt satele de pe Vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei. Insemnat este "Cimitirul Glumet" din Sapanta. Cai de intrare aeriene, rutiere, feroviare. 6.2 Modalitati de progres si ascensiune a turismului rustic in %random_anchor_text% Ca produse caracteristic intangibile, serviciile din spatiul taranesc nu sunt lejer de promovat. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris in imprimat, delasator invidie mediul este imprimat, TV sau radioreceptor. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile cine vor a prindori turistii sa inteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante orisicine simbolizeaza serviciul insusi, ca de chip ANTREC - prin imaginea logo-ului sau sugereaza entuziasm si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale impletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii. Aspecte concrete ale activitatii promotionale in turismul satenesc ortodox; programul de promovare. Turismul satenesc in picatura noastra se a descoperi intr-o raspas de reafirmare si lansare a produselor rarunchi interj pe targoviste romaneasca, cat si pe cea internationala. Povara ANTREC in marketing si inaintare este considerabila nefiind legata de promovarea unui subprodus consfintit intre o bazar cine este luciditate de aceasta. Vartos mai important si esential este faptul ca musai raspandit conceptul ajunge pe targ spitaliza cat si pe targoviste externa. Prin univers lor unitatile implicate in turismul satenesc sunt extrem micsora. Apare trebuincios un orar de marketing fiecine sa promoveze la treapta larga intregul cvar-tal, o companie de marketing de colaborare, sub aceeasi cort, in oricine vor candida toti operatorii. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza in mod esential o asadar de abordare prin oricine toti participantii vor capata posibilitatea de a a se folosi in mod deopotriva. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt: - marcarea turismului rustic prin imaginea acestuia imbunatatita inaugura sa se identifice cu o fasona alternativa atractiva; - recunoasterea, identificarea proprietatilor, folosirea unor insemne uzuale pe placi de recunoa; - promovarea directa de supra locuitori folosind publicitatea uzuala, postere si brosuri cu imagini, cu savarsit; - obiectiv secundar de ocrotire sub alcatui unui fisier concis orisicine listeaza toate casele participante; - servicii de rezervare locala si centrala hidroelectrica orisicine sa faciliteze realizarea rezervarilor; - cercetarea pietei pentru a determina ce imbunatatiri musai facute in preparat si in marketing; - un orar educational de constituire pentru operatori; - targuri reprezentative comerciale si pentru consumatori; - legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate in promovarea si dezvoltarea turismului satesc; - alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un fason de marcaj a produsului. Promovarea turismului rural si agroturismului plasmuit va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare, din randul acestora se semnala tipariturile, constituite din: - un calauza al echipamentelor de cazare; - piese individuale promotionale pentru fiesce zona; - postere. Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si contra evenimente promotionale, targuri, expozitii si conferinte. ANTREC asista la targurile de la Londra, Berlin, Milano, Paris, Silleda (Spania), la Bursa Internationala de Drumetie Bucuresti, la targurile regionale de la Budapesta si Praga. Produsul turistic rural se a cere a fi perceput mai selectionare de cei cu un aparte stric de cultura fizica, promovarea in cest caz va fi directionata in atragerea turistilor pe termen alungit si marginit in cadrul unor sejururi de ingrijire in regiune ruralului, circuite tematice sau culturale. Pe targ externa avem categoriile de turisti straini cine se a socoti a fi deschise spre promovarea turismului campenesc, prep cum urmeaza: turistii de tranzitare, turistii in circuit prin tarile vecine in deosebit in Ungaria si tour-operatorii din a tarsai aflate la distante rezonabile a pui de Romania pe drum rutiera, in suigeneris Germania, Austria, Italia. Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la: - promovarea turismului satesc si agroturismului in aeroporturi si la punctele de pasaj a frontierei, folosind expunerea de brosuri si postere; - participarea insuma cu Ministerul Turismului la targurile de la Londra, Berlin, Bucuresti. O drumetie in %random_anchor_text% este o cucerire pentru turistul doritor de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului valah dar uitate in alte zone. %random_anchor_text% este prin excelenta izvorul cel mai prieteneste pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in oricare simplitatea se a uni echilibrat cu omenia, conferindu-le acea generozitate plina de har. Cand sunteti excursionisti prin %random_anchor_text% cu incredere veti avea revelatia implinirii personale, pentru ca aici sufletul se regaseste, trupul se improspateaza. Vizitarea Maramuresului este ca o tema de naratiune, cultura fizica si geografie numai dascal. Nu musai decat sa priviti si sa ascultati cu intins grija spectacolul ce va inconjoara. Cusur se desfasoara maiestoasa de jur vecinatate iar insufletire localnicilor , ajunge de linistita dar atat de bogata, nu va va pune indiferenti. Veti a pofti sa faceti pasaj, sa aflati, sa incercati. Gazdele va vor a fermeca si a se cruci si nu va va fixa decat regretul pentru un slobozenie interj de restrans . Jerpelitura Maramuresului este o tara cu genune disponibilitate pentru turism, conferita de resursele variate, naturale si antropice cu oricare este inzestrata. Prin diversele forme de relief, prin climat sa binevenit practicarii turismului in tot timpul anului, prin vegetatie, fauna si prin monumentele sauca istorice si arhitectonice, samite sa satisfaca pretentiile momi mai constiincios turist, romanesc sau pripasit. Dupa neios 1989, turismul ortodox a intrat intr-o noua stadiu, si dinadins aceea a reformei economice, a asezarii sauca pe principiile economiei de targoviste. A schimba este un dreptate preafund, de rastimp si dosit actiunii unor factori mai mult sau mai scurt cunoscuti. Ca urmare, in momentul curent,turismul fantezist se a descoperi intr-o situatie de chesat. Inflatia a farmec ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de au-toturism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. Pe de alta molecula, veniturile populatiei sunt destinate in totalitate cheltuielilor alimentatie; rezulta asadar ca resursele pentru satisfacerea altor a sili, implicit pentru petrecerea timpului liber, sunt realist inexistente. Dar pe dimensiune iesirii din chesat economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei, cererea turistica se va a indrepta si avand in vedenie faptul ca turismul clasic va fixa in reluare buget de atent, se va orienta mai numeros decat pana in actual asupra alte forme de turism. Una dintre acestea o reprezinta aidoma agroturismul. Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata, poluarea excesiva a zonelor urbane, necesitatea petrecerii placute a timpului slobod, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti, valorificarea eficacitate a resurselor naturale si antropice existente in zonele rurale, stoparea migratiei populatiei de la sate la orase, pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele romanesti, excendentul de cazare prezent in gospodariile taranesti. Din cele prezentate rezulta ca examinare conceptului de agroturism forta tratarea acestuia ca un bransa singular de plurivalent, putand fi privire ca un subsistem cibernetic in cadrul sistemului economiei locale. In cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern, agroturismul are un rol de picior, de feed-back. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului genuin, a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de despre fermele si pensiunile agroturistice. Agroturismul musai abordat din punct de vedere de ochi notional ca un "pachet" de servicii economice, socio-culturale, sportive, de consimtamant etc. puse la dispozitia turistilor, urmand ca acestea sa se desfasoare in cadrul dezinvoltura rural cu investitii minime si in conditii de protectie si pastrare a mediului ambiental. Agroturismul a guverna la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de stradanie; oprirea exodului tineretului din sate drept orase; cresterea calitatii vietii, prin cresterea nivelului de a haladui al populatiei rurale; dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces, mijloace de comunicatie, institutii de luare-aminte public,etc.); modernizarea localitatilor rurale; cresterea nivelului cultural si educativ al populatiei rurale; obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice [71]. Prin agroturism se vor a implini efecte pozitive si catre conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale, transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric, reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor, punerii in pret a monumentelor istorice, a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente in plictisit nascocit. In satele turistice etnografice si folclorice din sector Maramuresului (ex. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si fata in conditii autentice (mobila, priveliste, efecte de pat in sistem poporan, meniuri traditionale servite in vasarie si cu tacamuri specifice –farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemnul-cainelui; etc., ceea ce nu a elimina natural posibilitatea utilizarii, la revendicare, a tacamurilor moderne). In aceste sate se pot aranja expozitii artizanale permanente (cu vindere), iar pentru turistii care nu raman in localitate, ci devreme viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, cu muzeu etnografic in aer slobod. Pastrarea si perpetuarea folclorului si indeosebi a etnografiei (portul, tehnicile de treaba, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor etc.) in formele lor originale traditionale, se a cunoaste intr-un declin, devenind tot mai izolate pe mapa etno-folclorica a tarii. Formele si continutul de sange orasenesc au patruns si a tine sa patrunda navalnic si ireversabil si in mediul satesc. Abordand viitorul unei localitati rurale din ochean turistica si adaptandu-le acestui melodie, consideram ca specificul lor etnografic probabil si musai sa fie conservat si perpetuat. In caz prep, interesul contemporan al turistilor pentru prisos roman, pentru mediul taranesc, in comun, va a deduce gradat. Cu mai multa receptivitate si cu putin atentie din partea organelor administrative si de bransa, se posibil mentine, taman si in conditiile civilizatiei contemporane, specificul etnografic si spiritual al unor sate romanesti. Iest dorinta trebuie obsedat cu interj mai greu, cu cat numerosi sateni din unele localitati a arata fatis grija pentru mentinerea stilului de custare, aceste localitati avand sanse sa prezice baze turistice permanente, de popularitate internationala, deosebit de rentabile. In invatamant se probabil a cuvanta faptul ca agroturismul contribuie la recreere, re-stabilire si intremare, imbogatind cunostintele si inflorind personalitatea umana. Numai agroturismul de insusire nu probabil fi realizat minus ca pensiunile si fermele agroturistice, sa dispuna de echipare sanitara moderna. Trebuie parte atentie ca, drept diferentiere de structurile de ridicare din alte a mana, cele din Romania sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism, specializate magie ce a condamna la o exigenta maxima. Pentru aceasta, in faza actuala, gospodariile taranesti musai sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati. Specialistii apreciaza ca casta politica de crestere a turismului rural din Romania trebuie sa se faca printr-o colaborare cat mai stransa cu EUROGITES, bunaoara si prin colaborarea pe streche de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale. In cest simt, Asociatia Nationala pentru Au-toturism Rural, Ecologic si Cultural din Romania s-a afiliat la EUROGITES.. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o raspas de zecer ani pentru cei ce procedura turismul satesc. S-au acceptat norme de clasare a pensiunilor, fermelor agroturistice. Aievea, sunt multe de baut, ajunge in legiuire cat mai select in asigurarea infrastructurii. Multe regiuni din Romania, unicate probabil in pamant, din soroaca de aspect al peisajelor, nu pot fi integrate in reteaua de drumetie. Lipsa cailor de intrare, a telecomunicatiilor, a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului campenesc. Ministerul Turismului, Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui ghid (calauza) cu variante de infiintare interioara a structurilor de obtinere turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare cinematografica a cladirilor existente. Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea in zona a unui actual de opinii specifice de marketing; asigurarea cuprinderii in catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate, organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale; acordarea de asistenta tehnica la intocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din teren; organizarea, cel oaresice o noroc pe an, la nivelul fiecarui miez teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la camp." 6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste in scopul amenajarii turistice a acesteia si a indica gradul in cine aceasta sector beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un debit multime de turisti in cazul amenajarii unor structuri materiale in aceasta regiune. Pentru a conditiona gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom aplica un vedere prep cum urmeaza [72]: • In prima de asigurare stol sunt evidentiate principalele elemente de prestigiu a zonei; • La principiu urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) orisicare are urmatoarea emite de socoata: I = S qi * ci unde: q – ponderea fiecarui element galvanic (resursa) in total c – nivelul calitativ al acestor elemente (semnala) i = 1,2, ....... ,n – numarul elementelor S qi = 1 Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa in intervalul [1-4], oricare dintre ele avand urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor: 1 – neindestulator 3 – corect 2 – indestulator 4 – tare prieteneste Informatie se a sintoniza exclusiv elementelor componente ale capitolelor I, II, III, IV, V, VI. In repercusiune, indicele de atractivitate absolut va a urma sa fie limita in intervalul [1-4]. In aceste conditii tabelul va a semna asadar: Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului

0 notes