Tumgik
#Dinu Săraru
rudyroth79 · 2 months
Text
In memoriam Dinu Săraru
Sâmbătă, 2 martie 2024, a încetat din viață, la vârsta de 92 de ani, scriitorul Dinu Săraru. Prin publicarea acestui interviu aducem un omagiu directorului de teatru, dramaturgului, eseistului, publicistului, scriitorului Dinu Săraru. „Satul este rezervorul nostru de energie, de vitalitate şi de morală” Pușa Roth: Cititorii şi iubitorii de teatru doresc să ştie, domnule Dinu Săraru, ce se…
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
stiriarges · 2 months
Text
A încetat din viață scriitorul și omul de teatru Dinu Săraru
A încetat din viață scriitorul și omul de teatru Dinu Săraru Continue reading A încetat din viață scriitorul și omul de teatru Dinu Săraru
Tumblr media
View On WordPress
0 notes
Text
Tumblr media
LIVE -INTERVIU de Colecție-Sâmbātā, ne întālnim cu indrāgitul Actor Claudiu Bleonț-Teatrul Național București,in emisiunea Gândul Zilei alāturi de Eugen Târnovan!
Roluri la TNB:
Douglas - “Papagalul mut - Istorii aproape adevărate despre un spion aproape uitat”, text şi regie Nae Caranfil, 2018
Harry - "Orchestra Titanic" de Hristo Boicev, regia Felix Alexa, 2018
Puck - "Visul unei nopți de vară" de William Shakespeare, regia Petrică Ionescu, 2015
Militar, Bărbatul, Al treilea bărbat -"Terorism" de Frații Presniakov, regia Felix Alexa, 2015
Josef Erbarmen - "Hoți" de Dea Loher, regia Radu Afrim, 2014
Piotr Bobcinski, moșier - "Revizorul" de Nikolai Vasilievich Gogol, regia Felix Alexa, 2013
Iuri Petrovski - „Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal", regia Florin Fătulescu, 2007
Maestrul de Arte Marţiale - „Burghezul gentilom" după J.B.P. Molière, regia Petrică Ionescu, 2006
Dr. Smil - „Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Dan Piţa, 2004
Andronic - „Ultima oră" de Mihail Sebastian, regia Anca Ovanez Doroşenco, 2003
Caţavencu - „O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Grigore Gonţa, 2003
Pafnutie - „Crimă pentru pământ" după romanul omonim al lui Dinu Săraru, regia Grigore Gonţa, 2003
Maestatea Sa - „Legenda ultimului împărat" de Valentin Nicolau, regia Alice Barb, 2002
Macbett - „Macbett" de Eugene Ionesco, regia Beatrice (Bleonţ) Rancea, 2000
Adso von Melk - „Numele trandafirului" după Umberto Eco, regia Grigore Gonţa, 1999
Ion Nebunu` - „Năpasta" de I.L. Caragiale, regia Dana Dima, 1998
Philoctet - „Philoctet" de Sofocle, regia Andreea Vulpe, 1998
Mercuţio - „Romeo şi Julieta" de William Shakespeare, regia Beatrice (Bleonţ) Rancea, 1994 - 1995
Pistetairos - „Păsările" de Aristofan, regia Nicky Wolcz, 1991
Feste, Nebunul - „Noaptea regilor" de William Shakespeare, regia Andrei Şerban, 1991
Trofimov - „Livada de vişini" de A. P. Cehov, regia Andrei Şerban, 1991
Reverend Hale - „Vrăjitoarele din Salem" de Arthur Miller, regia Felix Alexa, 1991
Oreste - „Trilogia Antică" după Seneca, Sofocle şi Euripide, regia Andrei Şerban, 1990
Ralph Clark - „Cine are nevoie de teatru? " de Timberlake Wartenbaker, regia Andrei Şerban, 1990
Scipio - „Caligula" de Albert Camus, regia Horea Popescu
Pamfilus / Byrria - „Fata din Andros" de Terenţiu, regia Grigore Gonţa
Tasso - „Torquato Tasso" de Johann Wolfgang von Goethe, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1988
Billy Bibbit - „Zbor deasupra unui cuib de cuci" după Dale Wasserman, regia Horea Popescu, 1983
Sir Andrew - „A douăsprezecea noapte" de William Shakespeare, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1983-1984 - Debut
Activităţi în afara TNB:
Roluri în teatru:
Teatrul Naţional Marin Sorescu, Craiova, 2012-2013
Tipătescu - "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, regia Mircea CornişteanuUmbra din Iad - "Apocalipsa după Shakespeare. Macbeth" după William Shakespeare şi Adam Mickiewicz, regia Janusz L. WisniewskiMircea Stephan - "Chinezii" de Michael Freyn, regia Mircea Cornişteanu
Teatrul Teodor Costescu, Drobeta Turnu Severin
Salieri - „Amadeus" de Peter Shaffer, regia Toma Enache, 2010Richard - "Richard al III-lea", regia Toma Enache
Centrul Cultural "Eugen Ionesco" Slatina, 2011-2012
Novecento - "Alessandro Barrico", regia Andra NegulescuDuhul - "Măgura" de George Smarandache, regia Andra NegulescuAmedee - «Amedeu sau sapi de el cu greu» după Eugen Ionesco, regia Andra Negulescu
Asociaţia Culturală de Teatru, Muzică şi Film "Dracula"
Fidipide - "Secta femeilor" după Aristofan, regia Toma Enache, 2010
Proiecte independente
Lelio Bisognosi - „Mincinosul" de Carlo Goldoni, regia Toma Enache, 2009-2010Gherman - „Aventurile unui bărbat extrem de serios" de Theodor Mazilu, regia Vlad Stănescu, 2009-2010
Teatrul de Comedie, Bucureşti: 2007 - 2009
„Vinerea Verde" de Dumitru Radu Popescu, regia Ion Eremia„Dumnezeul zilei de mâine" de Mimi Brănescu, regia Marcel Ţop
Asociaţia La Steaua, proiect independent: 2007 - 2008
Rică Venturiano - „O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale, regia Toma Enache
Teatrul Fani Tardini din Galaţi: 2007 - 2008
„Himnus" de Gyorgy Schwajda, în regia lui Radu Dinulescu„Caii de la fereastră" de Matei Vişniec, regia Radu Dinulescu
Teatrul Arca: 2004 - 2005
„Top Dogs. Şomeri de lux" de Urs Widmer, regia Theo Herghelegiu
ARCUB
„Uşa" de Matei Vişniec, regia Alice Barb, 2006
Teatrul Constantin Nottara
„Nu se ştie cum" de Luigi Pirandello, regia Bocsardi Laszlo, 2005
Teatrul de vară Zsambeck, Budapesta
Începând din 1995, a fost guest star în 5 spectacole montate în Ungaria de Beatrice Bleonţ în proiectele unice realizate pentru Festivalul de Teatru Ungar:
Woland - „Maestrul şi Margareta" după Mihail BulgakovOreste - „Electra" de SofocleAncus Marcius - „Răpirea sabinelor" de Leonid AndreevOberon - „Visul unei nopţi de vară" de William ShakespeareGrecul - „Nunta" de A.P. CehovQuasimodo - „Cocoşatul de la Notre Dame" de Victor HugoDoctorul - „Soldatul Pulcinella" după Georg Buchner, scenariul şi regia Simon Balasz, coproducţie italiano-ungaro-română, cu spectacole în Ungaria şi Italia, 2003 - 2004
Teatrul Naţional Târgu Mureş: 1997 - 1998
Macbeth - „Macbeth" de William Shakespeare, regia Ştefan Iordănescu
Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ
Langlume - „Crima din strada Lourcine" de Eugene Labiche, regia Vlad Mugur
Teatrul Odeon: 1996 - 1998
Dr. Hinkfuss - „Asta seară se improvizează" de Luigi Pirandello, regia Alexa VisarionMackie Knife - „Opera de trei parale" de Bertolt Brecht, regia Beatrice Bleonţ
Teatrul Naţional Timişoara : 1996
Poetul - „Cerşetorul" de Reinhard Johannes Sorge, regia Beatrice (Bleonţ) Rancea
Teatrul Lucia Sturdza Bulandra: 1991
Moritz Stiefel - „Deşteptarea primăverii" de Frank Wedekind, regia Liviu Ciulei
Teatrul de Comedie: 1981-1982:
Kolea - „Turnul de fildeş" de Victor Rozov, regia Cătălina BuzoianuFugakawa - „Fantome la Kitahama" de Kobo Abe, regia Ion Cojar
Teatrul din Petroşani: 1983 - 1990 (Debut)
El - „Un bărbat şi mai multe femei" de Leonid Zorin, regia Claudiu BleonţEl - „Anonimul veneţian" de Giuseppe Berto, regia Cătălin NaumEl - „Într-un parc, pe o bancă" de Alexandr Ghelman, regia Cătălin Naum
Roluri în film:
"Brâncuşi", regia Adrian Popovici, 2013Marcelino - „Ursul", regia Dan Chişu, 2011Doctorul - "Eva", regia Adrian Popovici, 2009Mihai - "Liceenii...în 53 de ore şi ceva" , regia Adrian Popovici, 2011Col. Niculescu-Coca - "Călătoriile lui Grüber", regia Radu Gabrea, 2008Fabian - "Femeia visurilor", regia Dan Piţa, 2005Sergiu Naum - "Păcatele Evei", producţie Media Pro Pictures, serial tv,2005„Cortul", regia Bogdan Cristian Drăgan, 1997"Şarpele", regia Viorel Sergovici, film tv, 1996Cpt. Petre Dumitriu - „O vară de neuitat", regia Lucian Pintilie, 1994„Polul Sud", regia Radu Nicoară, 1991„Autor Anonim", regia Dan Piţa, 1989„Rochia albă de dantelă", regia Dan Piţa, 1989„Flăcări pe comori", regia Nicolae Mărgineanu, 1988„Dreptate în lanţuri", regia Dan Piţa, 1986„Pas în doi", regia Dan Piţa, 1986„Să mori rănit din dragoste de viaţă", regia Mircea Veroiu, 1984Băiatul - „Concurs", regia Dan Piţa, 1984
Roluri secundare în filme internaţionale:
Sorin - „Born to Raise Hell", cu Steven Segal, regia Lauro Chartrand, 2010Armon - "Anaconda 4: Trail of Blood", regia Don E. FauntLeRoy, film de televiziune, 2009Grigory Orloff - „Catherine the Great", regia Paul Burgess şi John-Paul Davidson, 2005Bogdan - „Dracula III", regia Patrick Lussier, 2005Aldo Serra - "Returns of the Living Dead: Rave to the Grave", regia Ellory Elkayem, 2005The Provider - „Dracula Ressurection", regia Patrick LoussierVlad II - „Vlad", regia Michael D. Sellers, 2003Ossac - „Boudica", regia Bill Anderson, BBC, 2003Andrei - „Ion", regia Thomas BohnHannibal - „Final Countdown", coproducţie Parafilm International şi ZDF Film (Germania), 2003Sultan Mahomed, Baiazid - „The Impaler" (Prinţul nopţii), regia Joe Sapel, 2000"Karoly", regia Arpad Sopsici, 1998
Televiziune:
Jacques - „Cum vă place" de William Shakespeare, regia Olimpia ArghirNae Girimea - „D`ale carnavalului", de I.L. Caragiale, regia Dominic DembinskiAndronic - „Şarpele" de Mircea Eliade, regia Viorel Sergovici
Festivaluri
„Himnus" de Gyorgy Schwajda, regia Radu Dinulescu - Avignon, 2007
„Caii la fereastră" de Matei Vişniec, regia Radu Dinulescu - Avignon, 2005 - 2006
Formaţie:
Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică I.L. Caragiale, Bucureşti, clasa profesor Grigore Gonţa, promoţia 1983. Roluri de absolvire: Ghiţă Coşcodan - „Agachi Flutur" de Vasile Alecsandri, regia Grigore Gonţa; Melchior Gabor - „Deşteptarea primăverii" de Frank Wedekind, regia Gina Guzina
Nominalizări şi premii:
Premiul presei „Coup de Coeur de la presse" la Festivalul de la Avignon 2007, secţiunea Off, pentru spectacolul "Himnus" de Gyorgy Schwajda, în regia lui Radu Dinulescu, Teatrul Fani Tardini din GalaţiPremiul pentru cel mai bun actor, Festivalul de Comedie, Galaţi, pentru „Caii la fereastră" de Matei Vişniec, regia Radu Dinulescu, 2006Nominalizare UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolul Mercutio din „Romeo şi Julieta" de William Shakespeare, regia Beatrice Bleonţ, 1994 - 1995Nominalizare UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolul Ion Nebunul din „Năpasta" de I.L. Caragiale, regia Radu Dinulescu, 1992 - 1993Premiu pentru cel mai bun actor pentru rolul Tasso în „Torquato Tasso" de Johann Wolfgang van Goethe, regia Anca Ovanez Doroşenco, TNBPremiul pentru cel mai bun actor în filmul „Pas în doi", regia Dan Piţa, Costineşti 1985Premiul pentru cel mai bun actor în filmul „Concurs", regia Dan Piţa, Costineşti, 1983Premiul pentru cel mai bun actor pentru rolul El din piesa „Un bărbat şi mai multe femei", Teatrul Petroşani, regia proprie
Distincții :
Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D - "Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”
Diplomă de onoare acordată de Asociația Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile sale din filmele Să mori rănit din dragoste de viață și Dreptate în lanțuri (1984).
#TeleviziuneaGrupIubimBrasovul
#GândulZilei
#ClaudiuBleonț
#TNB
#IUBIM_BRAŞOVUL
0 notes
bartholomaus · 4 years
Photo
Tumblr media
Si A.C.Cuza... Cu partidul lui de extremă dreaptă, din care a facut parte inițial și Paulescu, dl insulină// Si poetul O.Goga... Credeați că numai legionarii erau radicali?
Hai să dau câteva exemple de vârfuri culturale curate-curate ale spiritului românesc, așa cum le văd eu. Nu înseamnă că-s mai buni sau mai răi decât ceilalți.   Lipsesc cu desăvârșire  elite din zona științei și tehnologiei (în comunism au existat mulți cercetători sau ingineri de geniu, dar s-au pierdut în anonimat).  Aleg la întâmplare, cum îmi vin în minte. : Al.Brătescu-Voinești, Nichifor Crainic, Corneliu Zelea Codreanu, Mihail Sadoveanu, Ctin Giurăscu, Nicolae Iorga, Ion Antonescu, Marin Sorescu, Radu Beligan, Ion Jalea, Tudor Gheorghe, Sabin Bălașa, Sergiu Nicolaescu, Adrian Păunescu, Dinu Săraru, Mircea Dinescu...
1 note · View note
mesagerulneamt · 7 years
Text
Prezent la un eveniment în Pipirig, Nelu Ploieșteanu și-a confirmat numele și renumele, vorbindu-ne despre viață, despre bucurii, nemulțumiri și, mai ales, oamenii mari pe care i-a cunoscut de-a lungul vieții. Și cei mici asemenea…
Ion Dumitrache – pe scenă Nelu Ploieșteanu – este unul din cei mai cunoscuți interpreți de muzică lăutărească din România.
* ”Muzica mea se adresează vârstei a doua și a treia”
– Cum v-ați descrie, domnule Ploieșteanu?
Sunt un lăutar de muzică veche și cu asta m-am lansat. Am iubit acest gen de muzică încă din perioada interbelică și toată viața mea am căutat să readuc această muzică în actualitate. Mulțumesc lui Dumnezeu că am reușit câtuși de puțin.
– Simțiți sau ați simțit vreodată că manelele ar putea face concurență muzicii lăutărești autentice?
Nu am nimic cu muzicanții de manele, mai ales că o parte dintre ei sunt și buni. Însă, în ziua de astăzi, marketing-ul ocupă toată piața muzicală. Se vinde ce se cumpără. Mulțumesc lui Dumnezeu că am destui admiratori și muzica lăutărească este încă ascultată. Diferența între manea și muzica lăutărească este enormă! Muzica lăutărească a fost creată de lăutari, pentru a descreți frunțile oamenilor. La o muzică lăutărească poți să plângi, dar poți să și râzi. Muzica lăutărească se ascultă și când ești fericit, dar și când ai o nenorocire în viață. Acest gen de muzică te liniștește sufletește. În schimb, maneaua este doar un joc ritmic. În general, maneliștii sunt mari muzicanți și chiar unii din ei au și școli, conservatoare făcute. Citeam într-un ziar că Salam a fost contactat de Toto Cutugno pentru a cânta împreună… Muzica mea se adresează vârstei a doua și a treia. Manelele se adresează tinerilor…
– În ce perioadă v-ați fi dorit să vă nașteți sau să trăiți?
În perioada interbelică. Pe cuvântul meu de onoare că am vorbit cu cineva, acum câteva zile, despre acest subiect și întrebarea dvs., chiar este inspirată. În acea perioadă, muzica lăutărească era ascultată de toată lumea.
* ”Doar țiganii pot cânta muzică lăutărească”
– Ați cântat împreună cu regretații actori Gheorghe Dinică și Ștefan Iordache. Ce amintiri vă leagă de cei doi?
Oooo! Ar trebui să vă țin până dimineață, dacă ar fi să spun câte amintiri mă leagă de cei doi mari actori. O să vă spun una singură. Odată, la un festival de la Mangalia, era și Ștefan Iordache în sală și, înainte de a cânta, am luat microfonul și am zis așa: ”Voi cânta o melodie pentru cel mai mare actor al tuturor timpurilor, Ștefan Iordache!” La care el, în stilu-i caracteristic, răspunde: ”Dă-l mă, în aia a mă-sii!”
– Se spune că marii cântăreți nu au studii muzicale. Dvs. aveți studii muzicale?
Nu. Lăutarii sunt născuți talentați, din tată-n fiu. Eu am doar 8 clase făcute și am terminat o școală de muzică și artă populară. Atât. A fi lăutar este lucru mare. Marele compozitor Liszt a îngenuncheat în fața marelui Barbu Lăutaru, când l-a auzit cântând. Nu cred că studiile generează succesul și talentul. Dacă aș lua-o de la început, aș face același lucru. Cu aceeași plăcere. Un lăutar are ocazia să facă oamenii să se simtă foarte bine și colindă toată țara. Alții studiază mult, dar nu ajung la nivelul lăutarilor.
– Cum ați ajuns în zona noastră, la Pipirig?
Am cântat la un local din Piatra Neamț, unde m-a văzut patronul unei pensiuni din Pipirig. M-a rugat să vin să cânt și la localul său, mai ales că își sărbătorește și ziua de naștere, în această perioadă. Voi merge apoi pe litoral să cânt. Am vizitat casa lui Ion Creangă, dar și alte obiective turistice. Este o zonă frumoasă și cu oameni deosebiți, foarte ospitalieri și sufletiști. Voi pleca cu impresii foarte frumoase din zona dvs.
– Aveți regrete, domnule Ploieșteanu?
Există om să nu aibă regrete? Regret că nu mai sunt tânăr, ca să am multe gagici.
– Ce fel de oameni ascultă muzica lăutărească?
Muzica lăutărească este muzică urbană. Fără discuție. Muzica lăutărească înseamnă romanțe, înseamnă muzică de suflet și care te răscolește. Muzica lăutărească vindecă. Dacă aș fi pe o mare funcție în statul român, aș face un teatru țigănesc. Toți care merg la Moscova vor să vadă Teatrul Țigănesc. Ar trebui să avem și noi un astfel de teatru. Nu există lăutar care să nu fie om. Cu toate acestea, pentru mulți, țiganii sunt o enigmă. Muzica lăutărească nu o poate cânta oricine. Doar țiganii o pot cânta. Este o muzică pe care trebuie să o simți.
* ”I-aș cânta lui Iohannis melodia «Noi suntem români»”
– Ce vă mai doriți de la viață?
Sănătate și să-mi văd nepoții crescând. Am 66 de ani și am trei nepoți, iar al patrulea e pe drum. Mulțumesc lui Dumnezeu că pot cânta pentru oameni mari ai țării.Să știți că nu cânt pentru oricine. Am refuzat destule invitații să cânt. Avea Gheorghe Dinică o vorbă: ”Aseară am fost la cârciumă. Lume multă, oameni puțini!”…
This slideshow requires JavaScript.
– Mai are muzica lăutărească viitor?
Nu cred. Din păcate, nu mai vine nimic din urmă. Și-mi pare rău. Pot spune că am avut și noroc să cânt pe la mari personalități ai României. Nu cred că se va mai naște un lăutar autentic, care să ajungă la nivelul meu, să cânte la mari oameni ai țării. Recunosc, am avut șansa să fiu și promovat de Dinică, Iordache, Dinu Săraru sau Beligan.
– Căror politicieni ai României le-ați cântat, maestre?
Am cântat pentru toți președinții României, în afară de Iohannis. Dar o să-i cânt și lui câteva melodii nemțești! Lui Băsescu i-am cântat cel mai mult, mai ales în campaniile electorale, înaintea unor conferințe… Am fost onorat să-i cânt și lui Adrian Năstase, pe vremea când era prim-ministru. Mi-a sponsorizat chiar și o carte, ”Nelu Ploieșteanu, lăutarul inimii”. Îi mulțumesc!
– Să facem un exercițiu de imaginație, maestre. Dacă ați fi în postura să cântați în fața actualului președinte al României, Klaus Iohannis, ce melodie i-ați cânta?
Noi suntem români, noi suntem români, noi suntem aici pe veci stăpâni…
Ciprian Traian STURZU
Un lăutar de modă veche Prezent la un eveniment în Pipirig, Nelu Ploieșteanu și-a confirmat numele și renumele, vorbindu-ne despre viață, despre bucurii, nemulțumiri și, mai ales, oamenii mari pe care i-a cunoscut de-a lungul vieții.
0 notes