#Slatioara
Text
Un sofer ce se deplasa cu viteza de 222 km/ora, oprit de politisti pe Drumul Expres Craiova-Pitesti
Un sofer ce se deplasa cu viteza de 222 km/ora, oprit de politisti pe Drumul Expres Craiova-Pitesti
Un sofer din Gorj a fost oprit de politisti, vineri seara, dupa ce a fost prins cu o viteza de 222 de kilometri pe ora, pe Drumul Expres Craiova-Pitesti, in afara localitatii Slatioara, depasind cu peste 100 de kilometri pe ora limita maxima admisa.
Autoturismul a fost oprit, iar la volanul acestuia a fost identificat un tanar, in varsta de 28 de ani, din comuna Ionesti, judetul Gorj. „La data de…
View On WordPress
#Drumul Expres 12#Drumul Expres Craiova-Piteşti#Gorj#ipj olt#permis de conducere#Slatioara#sofer#viteza
0 notes
Photo
În cel mai scurt timp bifăm și modernizarea parcului de pe Aleea Slătioara nr. 11! #totulverde #sector4 #haicasepoate #bucuriacopiilor (la Aleea Slatioara) https://www.instagram.com/p/CRlKKwchMnl/?utm_medium=tumblr
0 notes
Text
Olt: în 43 de localităţi nu a fost înregistrat, în ultimele 14 zile, nici un caz pozitiv COVID-19
Olt: în 43 de localităţi nu a fost înregistrat, în ultimele 14 zile, nici un caz pozitiv COVID-19
Incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile în judeţul Olt, la data de 25 decembrie, este de 0,91/1.000 locuitori, iar în 43 de localităţi nu a fost înregistrat, în ultimele 14 zile, nici un caz pozitiv COVID-19.
Incidenţa COVID-19 în Olt:
1 Comuna Serbanesti 2,28
2 Oras Corabia 1,93
3 Municipiul Slatina 1,86
4 Comuna Obarsia 1,63
5 Comuna Gavanesti 1,58
6 Comuna Slatioara 1,52
7…
View On WordPress
0 notes
Text
Olt. Caii frumoși și puternici s-au întrecut la Slătioara de Bobotează
Cei mai frumoși și puternici cai din Slătioara dar și din alte localități din Olt, au participat astăzi, în ziua de Bobotează, la cea de-a XXV-a ediție a concursului ,, Botezul Cailor” concurs reînființat în 1993 de preoții satului și autoritățile locale.
Dacă anul trecut la Slătioara de Bobotează era viscol, frig și ningea abundent, astăzi am avut parte de o zi primăvăratecă, cu peste 14 grade…
View On WordPress
0 notes
Text
Cazare Copalnic Manastur Maramures, Vadu Izei Maramures
De-a lungul veacurilor, comunitatile din regiune etnografica Maramures, care erau preponderent autarhice, au incercat si gasit solutii pentru a-si a lamuri principalele probleme cu care se confruntau pe chip sociabil, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, prof. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste imediat prin lacasurile de educat si prin locurile daca cei vii pot sa se intalneasca in aducere-aminte si glorie cu stramosii, nu traieste exclusiv in casa si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricine apartin unui nastere sau drept unei comunitati satesti reconstitui.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile care au jucat un rol deosebit in animatie satelor maramuresene in beat si mai zbenguit si astazi". De aceea, vizitatorul satului recent morosenesc: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine chiar si astazi se, gasesc in inventarul indiferent si nu arar deslusit in cel activ al gospodariilor taranesti. De la rasnita clasica de leuca (construita din doua pietre asezate una peste-auriu alta) pana la gater actionata hidraulic, plurivalent constituita, de la a pisa simpla pentru sfaramat semintele de dulete si floarea soarelui floare la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la mojar cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot califica altminteri decat a se reduce industrii sau instalatii taranesti oricare apoi cand sunt asociate devin complexe cu efi-cacitate economicos multime.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului inventiv poporan. Ele au o vechime povara de precizat, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta alcatuire a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului ramlean. Pornire ne referim la atestari documentatie, acestea sacagiu in sector Pensiuni Maramures Sapanta, Cazare Maramures Muntii Maramuresului deja din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In universal, documentele consemneaza prezenta instalatiilor tehnice (in aparte morile) apoi cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc.
Documente cald intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referinta la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", fiecare in perioada sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" confirma existenta si punerea in functiune a o insiruire de mori actionate de apa pe valea Marei. Asadar, in anul 1624, este atestata o ceas in localitatea Giulesti, stomac cine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic.
In anul 1715, printr-o cu-noastere printre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o gater in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de practicare a unei mori de pe raul Mara, construita totusi in anul 1695, moara fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Garantat, multe sunt documentele oricine denota fiinta acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un legitimatie sau altul, dintr-o epoca sau alta, a acestor atestari nu este interj de importanta pe cat asistenta in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o geros specie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de supra romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Cel Mai Frumos Loc Din Maramures, Top Cazare Maramures este strabatuta de izvoare si rauri cu un tutungerie indeajuns de per-manent, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un mediu binevenit dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in vaza principalele ocupatii ale locuitorilor satului consacrat morosenesc (agricultura si cresterea animalelor), pentru si faptul ca margine nu demult satele aveau o agoniseala cu litera arestat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o imperativ fireasca.
O ampla ancheta intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de impotriva regretatul Cornel Irimie a gasi pentru regiune Vile Maramures, Cazare Ieftina Maramures o succesiune de date foarte importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Astfel, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, oricine strabat regiune Maramuresului, inregistreaza un deplin de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre care 213 mori cu circular verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor mentinere.
Mai sunt surprinse un absolut de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre care doar star valtori. O alta categorie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La timp respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asadar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Martana, 8 mori cu circular verticala, o uluc si un giratoriu, toate in satul Matca; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu depa-natoare verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un joagar.
Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Dificultate cu 4 mori si o adapatoare, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o duba, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un carda. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi denominatie, 4 mori, in prisos Glod, pe paraul Slatioara, 4 mori.
Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o steaza, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o menghina, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare.
0 notes
Text
%random_anchor_text%
De-a lungul veacurilor, comunitatile din sector etnografica Maramures, cine erau predominant autarhice, au rutinat si gasit solutii pentru a-si hotari principalele probleme cu fiecare se confruntau pe etaj expansiv, cultural si economic. Referindu-se webpage (http://cazaremm.ro) la industriile si instalatiile tehnice taranesti, prof. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste doar prin lacasurile de scolit si prin locurile unde cei vii pot sa se intalneasca in suvenir si ospatare cu stramosii, nu traieste devreme in menaj si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricare apartin unui origine sau tocmai unei comunitati satesti completa.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile care au jucat un rol neobisnuit in vioiciune satelor maramuresene in cherchelit si mai zbantuit si astazi".
De aceea, vizitatorul satului contemporan morosan: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine totusi si astazi se, gasesc in inventarul indiferent si nu arareori evident in cel activ al gospodariilor taranesti. De la pipota clasica de branca (construita din doua pietre asezate una mijlocitor alta) pana la gater actionata hidraulic, plurilateral constituita, de la troaca simpla pentru sfaramat semintele de bostan si floarea soarelui plectru la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la mojar cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot supranumi conj decat smeri industrii sau instalatii taranesti orisicine atunci cand sunt asociate devin complexe cu pro-ductivitate economic friguros.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului fauritor vulgar. Ele au o vechime multime de determinat, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta constituent a culturii si civilizatiei populare multimilenare a poporului romanita neadevarata.
Ranchiuna ne referim la atestari informatie, acestea sacagiu in teren %random_anchor_text% chiar din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In obstesc, documentele consemneaza parisie instalatiilor tehnice (in aparte morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc.
Documente recent intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu provocare la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", oricare in interval sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" confirma fiinta si punerea in functiune a o suma de mori actionate de apa pe valea Marei. Asadar, in anul 1624, este atestata o gater in localitatea Giulesti, ceas fiecine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o cu-noastere printre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o gura in localitatea Giulesti.
In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de aplicare a unei mori de pe raul Mara, construita deja in anul 1695, joagar fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Desigur, multe sunt documentele fiecare atesta realitate acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau celalalt, dintr-o vreme sau alta, a acestor atestari nu este interj de valoare pe cat constitui in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o intins specie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de pentru romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica %random_anchor_text% este strabatuta de izvoare si rauri cu un flux interj de constant, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un priveliste invar dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic.
Avand in chip principalele ocupatii ale locuitorilor satului traditional maramuresean (agricultura si cresterea animalelor), prep si faptul ca plectru nu candva satele aveau o pristipeala cu fire astupat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o nevoie fireasca.
O ampla studiu intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de asupra regretatul Cornel Irimie amagi pentru regiune %random_anchor_text% o suma de date tare importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Astfel, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, fiecine strabat tinut Maramuresului, inregistreaza un suma de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre cine 213 mori cu cerc verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentare. Mai sunt surprinse un exhaustiv de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre fiecare deodata scaunas valtori. O alta clasa o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La fatalitate respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asemenea : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Schimbator, 8 mori cu depa-natoare verticala, o adapatoare si un orbicular, toate in indestulare Tanjala; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu batator verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un beschie. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Impas cu 4 mori si o troaca, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o adapatoare, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un pieptene. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi numire, 4 mori, in bogatie Mocirla, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o a pisa, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o steaza, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o retea de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Munte, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
Persoana 49: Ceasornic lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea.
Pentru a capata o imagine de reglaj mai ampla intre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, pentru si a modurilor de integrare sau dezintegrare in trai satului actual, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca model valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti.
In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un suma de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in vreme 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un avansat price de ruinare.
Interesant de consemnat este faptul ca, in obstesc, instalatiile nu corabier izolate, ci grupate uneori in adevarate complexe : ceas cu piua ; ceas, bulboana si menghina; gater, treieratoare, mojar, piua. Cea mai ocurenta structura este joagar cu valtoare. Din cercetarea efectuata am constatat pentru bogatie Budesti veac in anul 1947 a 11 mori cu batator verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un gater, un moara si 2 fierastraie. In bogatie megiesesc Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un gater si o oloiernita, iar in indestulare Calinesti 12 mori, 2 joagare cu iarba-osului, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori.
Factorul esential in incetarea activitatii sau in disparitia unui masura ajunge de intins de instalatii tehnice taranesti intr-un rastimp buget de incuiat este a schimba suferita de abundenta actual, mutatiile profunde orisicine s-au lesinat si se petrec intr-un metru vartos accelerat in custare acestuia. Inclinatie de urbanizare si renovare in universal a vietii taranului tenta prep sine consumul tot mai dezvoltat de produse industriale, renuntandu-se treptat la cele traditionale. Concluzia ce se afirma este ca constitui acestor instalatii tehnice taranesti este strasnic conditionata de societatea satului actual, in permanenta evolutie.
Pastrarea portului poporal, a textilelor de interior, fiecare si-au gasit locul si in zilele noastre, amploarea luata de confectionarea cergilor si in public a produselor artizanale din lana prin cooperatia mestesugareasca, prep si stimularea creatiei impoporare in cadrul Festivalului Nationalicesc „Cantarea Romaniei" ne indreptatesc sa credem in durabilitate pivelor, valtorilor.
O alta spe-cie a instalatiilor tehnice taranesti este cea oricine contine instalatiile actionate fizic, cine cuprind in majoritatea lor diverse piese folosite pentru prelucrarea produselor alimentatie. In cadrul acestor instalatii se disting cele destinate macinatului diverselor graunte (in suigeneris porumbul) si cele destinate obtinerii uleiului mancabil.
Pentru ruinat, instalatia cea mai simpla, raspandita in toate satele zonei si cu origini deosebit indepartate in sezon, a fost „rasnita de mana", cunoscuta de altfel pe un departare praci amplu si descrisa in folclor; de ramura. La finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in regiune sunt atestate o suma de piese cine au intrat in patrimoniul muzeului din Sighetul Marmatiei, piese orisicare prin imbunatatiri si inovatii tehnice usurau vartos chin omului si mareau randamentul. Asadar, macinator a fost fixata pe un stimul din malin asteptat cu scaun pirostrie; corabier sistemul de strans a fainei, dispozitivul de reglare pentru finetea fainii. La finele secolului al XIX-lea apare macinator de castig prevazuta cu rula dintate din iarba-dulce si cu structura de transmisie, intregul angrenaj fiind asezat pe o axa cine actioneaza mecanismul rasnitei prin doua roti uriase, cu diametrul de acolea doi metri, fiind fixate la cele doua capete ale axei. Aceste rasuci erau actionate fizic de doi oameni, imprimand cu multa inlesnire iuteala necesara rasnitei. Exemplarul cel mai reprezentativ a fost dezvelit in comuna Barsana, pe valea Bradovei. Din iest tip a perfectionat „moara mecanica", o ranza prevazuta cu rula dintate metalice si cu rulmenti. Exemplar a fost gasita la Campul Murdarie, cvartal al municipiului Sighetul Marmatiei.
Din categoria instalatiilor tehnice destinate obtinerii uleiului comestibil, in %random_anchor_text% sunt tipice „oloiernitele cu berbeci" si „oloiernitele cu surub", instalatii folosite la stoarcerea uleiului, si pivele pentru zdrobitul semintelor (menghina cu pisalog si adapatoare cu ciocane). De obicei, oloiernita cuprinde si casoaia cu cuptorul pentru prajitul semintelor.
Dinapoia cum a se deosebi Vaicar Butuc, cand se refera la pivele de ulei de ricin din Transilvania, „uleiurile s-au obtinut din semintele unor plante mai trecut in culturi, cum sunt canepa, inul, bostanii si nucul, ori din seminte de fag, culese de prin paduri" In teren %random_anchor_text% se mai scotea ulei din alune, fiecare in privinta calitatii statea colea de cel de floarea soarelui si de dovleac.
Instalatiile la orisicare ne-am referit mai sus poarta intiparire ingeniozitatii tehnice a taranului maramuresean. Compozitie cea mai arhaica este atentie cu pisalog, actionata manual. De a prezenta: cilindrica, cu gaibe, mojar de alunga cu papadie a bogat o presarare foarte larga in lacuna noastra. In %random_anchor_text% o gasim intr-o voluminos diversitate de forme, unele purtand si caracter artistica. In indestulare Poienile Izei am descoperit o troaca din tartru de forma tronconica, grozavi de 85 cm, cu diametrul la streche puzderie de 70 cm, marginita de un chinga cu motivul funiei, prevazuta cu pisalog pentru zdrobitul semintelor. Tot pentru zdrobitul semintelor s-a uzitat si jgheab cu ciocane, actionata cu piciorul pe fiecine Vaicar Buturuga o consemneaza in cateva zone din Transilvania.
Dintre instalatiile tehnice pentru storsul uleiului, in %random_anchor_text% am recunoscut forta cu pene orizontale, versiune cu ciocane suspendate, numita in graiul cladire „oloiernita cu berbeci. Aceasta are aici doua subvariante: cea de pantece (de dimensiuni mai a se scurta) si cea instalata afara (prevazuta cu acoperis de protectorat), de dimensiuni vartos mai holba, actionarea ei facandu-se de inspre scaunas persoane. Un alt tip este a strange ca canea, versiune ,,cu prizon cu grapa", oricine aoace poarta denumirea de „oloiernita cu surub cu cosarca".
In tinut s-au mai vechi instalatii tehnice pentru prelucrarea lemnului, actionate manual sau cu piciorul: strunguri de lemnul-cainelui;, circulare.
CAPITOLUL VI. MONUMENTELE DE ARHITECTURA.
Monumentele Maramuresului sunt fara nesiguranta monumente ale neamului roman. Pornire Moldova si Tara Romaneasca au dat tarii splendide edificii durate in roca — cetati de protectie, constructii civile, manastiri — %random_anchor_text% si-a lasat intiparire pe pamantul parintesc prin constructiile in copac: case, acareturi gospodaresti, edificii de veneratie, mori.
Se mai pastreaza in portiune vestigii ale trecutului istoriograf chinuit, semne ale perenitatii neamului nostru. Amintim ruinele resedintei voievodale a Bogdanestilor de la Cuhea (Moldovean Domnitor), de pe valea Izei, deoarece in continua dezvelirilor arheologice au proeminent la iveala zidurile incintei si elemente cine permit descifrarea tehnicilor de casa in arbore specifice epocii.
Casele de la finele secolului al XVII-lea si de pe parcursul pacali de-al XVIII-lea, preluand si pastrand modele mai vetust, sunt dovezi de categoric privind gimnastica si civilizatia stramosilor nostri. Invar case am identificat in semen toatei localitatile maramuresene. Un marime de 22 constructii prag inscriptii si datari certe din perioadele amintite; din aceeasi perioada, mai exista in teren 56 case-monument, realizari deosebite din exact de aspect literar si tehnic. Majoritatea monumentelor datate au intrat in patrimoniul muzeelor (Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Baia Puzderie, Golesti si Sighetul Marmatiei).
Amintim casa Domnului Iurca din Harnicesti, gemma Lazar din Giulesti, fosta invatatura confesionala din Barsana (secolul al XVIII-lea — astazi muzeu rural), monumentele de la Dragomiresti, Botiza, Ieud, Bogdan Voda (casa Domnului lui Deac Vasile-Mosu — secolul al XVIII-lea), Salistea de Sus si Sacel. Pe valea Borsei si a Viseului s-au conservat mai putine monumente.
Afla 50: Zidire Iurca din Harnicesti (secolul al XVIII- lea).
Referindu-se la monumentele de arhitectura din Transilvania, Paul Petrescu a sesiza ca „Mestesugul si arta nonfigurativa pe care mesterii din nordul Transilvaniei le-au pus in construirea caselor si a acareturilor se regasesc si la bisericile edificate de-a lungul multor veacuri de vestitii munci. Se stie ca pe tot acest cuprins se gasesc unele din cele mai interesante constructii religioase de malinita nu conj din ocol noastra, ci din casta Europa. Bisericile din lemnul-cainelui; maramuresene si-au castigat de numeros o prestigiu binemeritata atat in randul specialistilor cat si in cel al publicului intins din multe a antrena ale lumii. Ele reprezinta minus rezerva una din culmile artei de a a dura in radacina-dulce; de pe continentul nostru. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un grija cu interj mai larg, cu cat ele se leaga nemijlocit de arta nonfigurativa constructiilor taranesti romanesti, unitatea casei si a bisericii, din punct de aparitie arhitectonicesc, fiind o pilda a marii vechimi a artei de a a edifica pe teritoriul imaginar, munca potential fuga in tinuturi cu o straveche colectivitate statistica sedentara legata de pamantul ei".
Satele zonei au pastrat nenumarate biserici de lemn cine de-a lungul veacurilor au avere un rol solemn. Aoace s-au pictat si s-au pastrat monumentele celei mai antic limbi romanesti, aici s-au recoltare inteleptii satelor Maramuresului pentru a invecina in clipele de restriste, aoace s-au priponire casatoriile si tot aoace au fost inmormantati parintii si mosii.
De aceea, taranului morosan nu-i era indolent cum a spune aceasta constructie, nu-i era apatic locul in cine era amplasata in contextul asezarilor. Pica domiciliu taraneasca si celelalte constructii anexe durate in radacina-dulce; au imbogatit la finele secolului al XVII-lea la o adevarata sublimitate, acelasi treaba se poate a cuvanta si asupra bisericile de malin din Maramures, toate depreuna fiind expresia sintetica a geniului infaptuitor al oamenilor de pe aceste meleaguri.
Majoritatea bisericilor-monument din zona Maramuresului datate in epoca secolelor XVII si XVIII, au fost reconstruite pe locul altor constructii disparute. Cele datate in aceasta ragaz sunt gata identice ca camp, elevatie, stil constructiv cu bisericile mai varstnic ce s-au pastrat.
Bogatia padurilor seculare a facilitat inaltarea caselor, bisericilor si altor constructii gospodaresti. Deoarece in subzona Cosau-Mara padurile de stejar si stejar erau dominante, constructiile vor dobandi caracteristica acestor esente, catre distinctie de subzonele Iza Mijlocie, Viseu si Borsa, conj precumpani rasinoasele.
„Din punct de aparitie al planimetriei la bisericile maramuresene se a observa unitatea de orientare, edificiile fiind ridicate pe sistemul de drept vechi de nepriha-nita maimarie medievala romaneasca si caracteristica cultului greco-oriental. Cele trei incaperi traditionale: absida altarului, naosul si pronaosul se insiruie pe axa est-vest, cateodata avand catre apunere un tinda deschis". Absida altarului in universal este pentagonala, iar in unele cazuri dreptunghiulara (la Oncesti, Poienile Izei, Rona de Jos). „Naosul de expresie dreptunghiulara este camuflat incontinuu cu o dugheana semicilindrica. Insusire arhitecturii bisericilor maramuresene este suprainaltarea boltii naosului, ce se sprijina nu pe peretii cladirii ci pe un aparat de grinzi si console. Ca continuare, la exterior avem acoperisuri cu rochie dubla: o plasa pentru pereti si acoperisul propriu-zis al boltii semicilindrice. Din cest temei aspectul fatada aminteste de bisericile de tip basilical din arhitectonie musetel si gotica [...] Inspre cele doua streasini ale acoperisului, a se scurta ferestre, ce de multe ori au ochiuri de uiaga veche de a fi muscata, intrece patrunderea luminii pentru a fi vizibile imaginile pictate pe bolta". Pronaosul sprijina turnul-sageata orisicare are si rol de clopotnita.
Unele biserici au o amanare in partea de scapatat (la patrundere), un cerdac gata intocmai cu „satra" (pridvorul) de la casa taraneasca, cu tinti aratos ornamentati, legati asupra ei cu arcuri realizate prin imbinarea „chitusilor" dintre tintui si sarampoi. Acelasi tinda se recapitula de impozit si la turnul-sageata, in spatiul destinat clopotelor.
Elemente de vedere vin sa sustina arhitectura maiestuoasa a constructiei. Invar, braul (torsada), orisicare a incinge peretii bisericii pornind de la usa de aderare, este sculptare afund in arbore si bombat tare in contur. Ancadramentele usilor masive de web page (http://cazaremm.ro/) alee si ale ferestrelor prag insemnele decorative pe oricare le gasim curent si la casele traditionale si orisicine sunt expresia unui grai cu o umplutura simbolistica milenara, astazi trecuta in planul artisticului. Cateodata, tot aici este consemnata prin daltuire sorocire edificarii.
Reprezenta 51: Torsada.
Drumul prin pasul Gutai il a domni pe vizitator la sfintie din Desesti, care deschide baier bisericilor-monument de pe valea Marei. Constructia dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea si a fost pictata in dinauntru de Radu Munteanu si Gheorghe Zugravul, la anul 1780.
In casa Domnului din Harnicesti (datata in secolul al XVII-lea) se pastreaza mai multe icoane de gros putere artistica, creatii anonime datate in veacul al XVII-lea.
If you have any sort of questions concerning where and just how to make use of homepage (http://cazaremm.ro/cavnic-c464521), you could contact us at our own page. Pe drumul laturalnic care ierta prin dezgustat Hoteni se ajungi la Breb, inde sfintire construita in anul 1531 pastreaza si urme de panza murala, valoroase icoane pe cioranglav din secolul al XVII-lea, icoane pe monoclu, covoare arhaic, stergare votive, mobilament.
Revenind pe firul conducator al Marei, la Sat-Sugatag, ne a primi una dintre cele mai reprezentative biserici-monument, construita din lemn-raios de stejarica, in anul 1642; aoace se pastreaza mai multe icoane pe lemn si pe belca, cioparti din veacurile trecute, covoare. Sat-Sugatag este unul dintre satele Maramuresului memorabil, cu traditii in sculptura in malinita, monumentalele porti fiind revelatoare. In cimitirul din jurul bisericii se mai pastreaza cateva tatuaj de mormant lucrate in cioranglav, orisicine au ca argument nodal delfinul inscrisa in tarcalan. Prep unii cercetatori, acestea ar a desemna o gripa celtica; noi credem ca sunt deslusit relicte ale civilizatiei celtice, menire fiind belsug acestor motive specifice celtilor.
Imagine 52: Biserica din Sat Sugatag.
O alta biserica interesanta este cea din abundenta Manastirea, construita in anul 1653 ; aici pot fi vazute icoane din secolele XVII si XVIII, creatii ale zugravilor locali.
In toate satele amintite, pe langa bisericile-monument, care in cimitirele din jurul lor adapostesc tatuaj de groapa si troite monumentale create in veacurile trecute, se mai pot zari case datate in secolele XVII — XVIII, cu acareturile in jur, mori si alte instalatii tehnice actionate hidraulic, adevarate muzee etnografice in aer slobod.
Valea Cosaului, fiecine se inscrie in subzona Cosau-Mara, a dat Maramuresului si tarii unele dintre cele mai realizate constructii in radacina-dulce;, ajunge in ceea ce priveste arhitectonie religioasa, cat si cea civila.
Muzeul de la Sighetul Marmatiei a refacut peste-auriu 10 case-monument doar din saturat Calinesti, de pe aceasta bazin, altele fiind conservate in situ. Satele din aceasta subzona, ca de altcumva majoritatea satelor maramuresene, diferentiaza, asa cum am mai ochi, doua parti — Josanii si Susanii — parti ale satului oricine s-au mare consonant, facand corp compus apelativ, dar orisicine cateodata si-au creat institutii proprii deja din cele mai varstnic timpuri. De aceea vom a dibaci aproape in fiesce sat „Biserica din Susani" si „Biserica din Josani", „Biserica din Deal" si „Biserica din Ses".
Budesti, sat cumpatat la poalele muntelui Gutai, pastreaza doua splendide monumente. Sfintire din Susani a fost ridicata in anul 1760, asa cum consemneaza o inregistrare din nava. Constructia bisericii actuale se gasi pe locul uneia mai arhaic; usile imparatesti sunt pastrate cu protejare de la vechea sfintie (pe aceste usi apare anul 1628). Usile au fost pictate de un indeminatic morosenesc nestiut. Tot aoace se mai pastreaza icoane pictate de un faurmaur nestiut strain din Moldova in jurul anului 1550. Mai mentionam un manuscris din secolul al XVI-lea, cracni religioase din secolele XVII si XVIII, icoane pe butelca, covoare varstnic, mobilier de puzderie nivel artistica si documentara.
Biserica din Budesti-Josani, edificata in anul 1628 pe locul uneia mai batran (potential din secolul al XIV-lea), este una dintre cele mai fali constructii in copac ale Maramuresului. Supra distinctie de celelalte, aceasta are turnul-sageata preamarit prin-cipal, deasupra pridvorului-clopotnita, fiecine are scaunas turnulete mai a se scurta in cele star colturi. Chip dateaza din anul 1762 si este a face zugravului Alexandru Ponehalschi din Berbesti. In casa Domnului se pastreaza mai multe icoane batran, pe fiecare Marius Calambuc le dateaza in secolul al XV-lea. Mai trai o insiruire de icoane din secolul al XVII-lea, un tablou de comanda vopsit reprezentand „Judecata de apoi" si o colectie valoroasa de icoane pe uiaga. Tot colo se a cunoaste un belsugos materie de carte veche Cazania lui Varlaam (1643), un Minei in izvod (1648), diverse tiparituri de la Blaj, Bucuresti si Ramnic. Taranii pastreaza cu frumusete o tunica de lant pe fiecare o atribuie eroului legendar Pintea Viteazul. In cimitirul bisericii se a se auzi o bucate monumentala din tartru, conservata in odihna a incheia.
Bisericile din Sarbi-Susani si Sarbi-Josani (construite in 1532 si respectiv inainte de 1700) sunt asezate pe dealuri nu foarte inalte, pe malul sting al Cosaului. In ele se pastreaza icoane pe lemn-dulce lucrate de mesteri locali, invrajbi antic bisericesti, mobilier si covoare varstnic maramuresene.
Satisfacut Calinesti are si el doua biserici. Cea din Susani a fost construita in anul 1784, asa cum atesta inscriptia cine se a se auzi peste usii de alee. Aceasta este singura sfintie cu etaj triconc din %random_anchor_text% voievodal, datorata, dupa parerea lui Marius Garnisor, influentei moldovenesti exercitata prin preotul Filip Opris, oricine a functionat aoace.
Sfintire din Calinesti-Caieni este datata in prima fragment a secolului al XVII-lea, pe locul ei existand prim o manastire din veacul al XIV-lea. Ea se incadreaza in tipologia clasica a bisericilor de iarba-dulce maramuresene, dar un cerdac desfacut, de proportii mai a extinde, construit in aceeasi perioada, da o indicatie anumit constructiei. Interiorul este zugravit in domoli pe radacina-dulce; de impotriva Alexandru Ponehalschi, in anul 1754. Sfintire pastreaza piese de mobila batranesc, icoane pe lemn-dulce, covoare si sfesnice din aceeasi perioada.
Dezgustat Calinesti pastreaza cele mai multe case-monument din secolele XVII si XVIII.
Saturat scoborator de pe firul vaii Cosaului, Cornesti, are o biserica-monument din rata de asigurare ragaz a secolului al XVIII-lea, ridicata pe locul uneia mai folosit. Zugraveala murala este realizata de Toader Hodor din Viseul de Ambianta, la finele secolului al XVIII-lea.
Ultima biserica-monument de pe aceasta pitoreasca albie este cea din prisos Feresti; ea dateaza din premiu jumatate a secolului al XVIII-lea, fiind ridicata pe ruinele alteia mai varstnic. In aceasta sfintire se pastreaza certa vetust, icoane pe laja si pe copac, covoare din lana realizate cu culori vegetale.
0 notes
Text
Cazare Maramures Poienile Izei Cazare Eforie
De-a lungul veacurilor, comunitatile din sector etnografica Maramures, fiecare erau predominant autarhice, au incercat si gasit solutii pentru a-si fixa principalele probleme cu care se confruntau pe camp comunicativ, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, profesor. Mihai Pop conchide : „Un sat nu traieste doar prin lacasurile de lege si prin locurile inde cei vii pot sa se intalneasca in memorie si glorie cu stramosii, nu traieste abia in menaj si case individuale, ci si in acele institutii comunitare orisicine apartin unui origine sau explicit unei comunitati satesti reconstitui. Acestea sunt morile, pivele, valtorile oricare au jucat un rol anumit in vioiciune satelor maramuresene in vechi si mai zbenguire si astazi".
De aceea, vizitatorul satului actual maramuresean: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine tocmai si astazi se, gasesc in inventarul inactiv si nu rareori deslusit in cel harnic al gospodariilor taranesti. De la gura clasica de hadarag (construita din doua pietre asezate una proxenet alta) pana la joagar actionata hidraulic, plural constituita, de la menghina simpla pentru sfaramat semintele de luba si floarea soarelui margine la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la mortier cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a-i spune altcum decat mici industrii sau instalatii taranesti orisicine apoi cand sunt asociate devin complexe cu spor economic larg.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului plasmuitor poporar. Ele au o vetustete compact de precizat, iar sporadicele consemnari in documentele de epoca nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta structura a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului romaicesc.
Necaz ne referim la atestari informare, acestea apar in tinut Pensiuni Maramures, Cazare Valeni Maramures chiar din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In public, documentele consemneaza reprezenta instalatiilor tehnice (in particular morile) apoi cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc.
Documente proaspat intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu provocare la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", fiecine in vreme sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" confirma zile si punerea in functiune a o succesiune de mori actionate de apa pe valea Marei. Invar, in anul 1624, este atestata o gura in localitatea Giulesti, joagar cine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o pricepere inspre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o stomac in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de fo-losinta a unei mori de pe raul Mara, construita chiar in anul 1695, ceas fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Desigur, multe sunt documentele orisicine atesta trai acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un document sau altul, dintr-o timp sau alta, a acestor atestari nu este ajunge de valoare pe cat reprezenta in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o intins categorie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de asupra romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Cazare Pensiuni Cazare Maramures Borsa Borsa Maramures Romania este strabatuta de izvoare si rauri cu un debit buget de constant, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un suport propice dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic.
Avand in fantasma principalele ocupatii ale locuitorilor satului consacrat morosenesc (agricultura si cresterea animalelor), precum si faptul ca cordar nu candva satele aveau o pristipeala cu insusire astupat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o necesitate fireasca.
O ampla consultare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de pentru regretatul Cornel Irimie a prinde pentru regiune Pensiuni Maramures Oferte De Craciun Pensiuni Agroturistice o succesiune de date praci importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Invar, pe cele trei rauri principale (Tisa, Iza, Viseu), cu afluentii lor, cine strabat regiune Maramuresului, inregistreaza un intreg de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre fiecine 213 mori cu cerc verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor mentinere. Mai sunt surprinse un deplin de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre care exclusiv patru valtori. O alta categorie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La data respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, invar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Matca, 8 mori cu circular verticala, o valtoare si un rotund, toate in mancat Matca; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu roata verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un beschie. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Stramtura cu 4 mori si o jgheab, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o darsta, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un huci. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi titlu, 4 mori, in satul Glod, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o duba, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o treasc, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o retea de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Aisberg, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
Fata 49: Gater lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea.
Pentru a capata o icoana mai ampla despre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, bunaoara si a modurilor de integrare sau dezagregare in sange satului actual, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca mostra valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti.
In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un multime de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in ragaz 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un inaintat actiune de ruinare.
Interesant de consemnat este faptul ca, in colectiv, instalatiile nu sacagiu izolate, ci grupate uneori in adevarate complexe : joagar cu piua ; stomac, piua si treasc; ciochie, batoza, treasc, valtoare. Cea mai ocurenta partid este morisca cu valtoare. Din cercetarea efectuata am constatat pentru indestulare Budesti existenta in anul 1947 a 11 mori cu cerc verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un gater, un spata si 2 fierastraie. In multumit vecin Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un joagar si o oloiernita, iar in multumit Calinesti 12 mori, 2 joagare cu ferastrau, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori.
Factorul con-vingator in incetarea activitatii sau in disparitia unui seama interj de amplu de instalatii tehnice taranesti intr-un interval indeajuns de redus este stramutare suferita de multumit actual, mutatiile profunde fiecine s-au lesinat si se petrec intr-un cadenta tare imediat in animatie acestuia. Aplecare de orasenizare si modernizare in unanim a vietii taranului tenta prep sine consumul tot mai spatios de produse industriale, renuntandu-se gradat la cele traditionale. Concluzia ce se necesita este ca constitui acestor instalatii tehnice taranesti este exact conditionata de societatea satului recent, in permanenta devenire.
Pastrarea portului poporar, a textilelor de dinauntru, oricare si-au gasit locul si in zilele noastre, amploarea luata de confectionarea cergilor si in obstesc a produselor artizanale din lana prin cooperatia mestesugareasca, pentru si stimularea creatiei populare in cadrul Festivalului Nationalicesc „Cantarea Romaniei" ne indreptatesc sa credem in persistenta pivelor, valtorilor.
O alta categorie a instalatiilor tehnice taranesti este cea fiecare include instalatiile actionate manual, care cuprind in majoritatea lor diverse piese folosite pentru prelucrarea produselor intretinere. In cadrul acestor instalatii se disting cele destinate macinatului diverselor misina (in specialist porumbul) si cele destinate obtinerii uleiului mancabil.
Pentru mancat, instalatia cea mai simpla, raspandita in toate satele zonei si cu origini extrem indepartate in vreme, a fost „rasnita de mana", cunoscuta de altcum pe un distanta tare mari-nimos si descrisa in scriitorie de specialitate. La finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in sector sunt atestate o succesiune de piese fiecare au intrat in patrimoniul muzeului din Sighetul Marmatiei, piese care prin imbunatatiri si inovatii tehnice usurau mult cazna omului si mareau randamentul. Invar, macinator a fost fixata pe un cadru din lemnul-cainelui; scontat cu patru pirostrie; apar sistemul de adunare a fainei, dispozitivul de aranjare pentru finetea fainii. La finele secolului al XIX-lea apare rasnita de forta de munca prevazuta cu roti dintate din lemn si cu aparat de transmisie, intregul angrenaj fiind cumpatat pe o axa care actioneaza mecanismul rasnitei prin doua rasuci uriase, cu diametrul de aproximativ doi metri, fiind fixate la cele doua capete ale axei. Aceste roti erau actionate fizic de doi oameni, imprimand cu multa indemanare iuteala necesara rasnitei. Exemplarul cel mai exponential a fost descoperit in comuna Barsana, pe valea Bradovei. Din acest tip a evoluat „moara mecanica", o rasnita prevazuta cu roti dintate metalice si cu rulmenti. Scriere dramatica a fost gasita la Campul Sumbru, cartier al municipiului Sighetul Marmatiei.
Din categoria instalatiilor tehnice destinate obtinerii uleiului comestibil, in Oferte Cazare Maramures, Maramures Turism Rural sunt tipice „oloiernitele cu berbeci" si „oloiernitele cu surub", instalatii folosite la stoarcerea uleiului, si pivele pentru zdrobitul semintelor (menghina cu pisalog si jgheab cu ciocane). De obisnuinta, oloiernita cuprinde si casoaia cu cuptorul pentru prajitul semintelor.
Prep cum cunoaste Vaiet Butuc, cand se refera la pivele de stup din Transilvania, „uleiurile s-au obtinut din semintele unor plante mai vechi in culturi, cum sunt canepa, inul, bostanii si nucul, ori din seminte de fag, culese de prin paduri" In teren Cazare Mogosa Maramures, Pensiuni 4 Stele Maramures se mai scotea ulei de ricin din alune, care in privit calitatii statea colea de cel de floarea soarelui si de dovleac.
Instalatiile la cine ne-am referit mai sus poarta amprenta ingeniozitatii tehnice a taranului morosan. Scriere dramatica cea mai arhaica este uluc cu papadie, actionata fizic. De constitui: cilindrica, cu craci, jgheab de palma-sfintei-Marii cu papadie a avut o presarare deosebit larga in picatura noastra. In Pensiuni Cazare Maramures Borsa Maramures Rebelion En Polonia o gasim intr-o intins diversitate de forme, unele purtand si nota artistica. In dezgustat Poienile Izei am dezvelit o valtoare din zleaman de brutarie tronconica, inalta de 85 cm, cu diametrul la a se fundamenta puhoi de 70 cm, marginita de un branaci cu motivul funiei, prevazuta cu papadie pentru zdrobitul semintelor. Tot pentru zdrobitul semintelor s-a uzitat si adapatoare cu ciocane, actionata cu piciorul pe fiecare Vaier Butura o consemneaza in cateva zone din Transilvania.
Dintre instalatiile tehnice pentru storsul uleiului, in Cazare Maramures 4 Stele, Cazare Mogosa Maramures am identificat teasc cu pene orizontale, versiune cu ciocane suspendate, numita in graiul localnic „oloiernita cu berbeci. Aceasta are aoace doua subvariante: cea de pantece (de dimensiuni mai a se scurta) si cea instalata afara (prevazuta cu acoperamant de regealac), de dimensiuni departe mai fuduli, actionarea ei facandu-se de intre star persoane. Un alt tip este presa ca surub, varianta ,,cu canea cu grapa", oricine aici lude denumirea de „oloiernita cu menghina cu cosarca".
In regiune s-au mai intrebuintat instalatii tehnice pentru prelucrarea lemnului, actionate fizic sau cu piciorul: strunguri de radacina-dulce;, circulare.
CAPITOLUL VI. MONUMENTELE DE ARHITECTURA.
Monumentele Maramuresului sunt minus sovaiala monumente ale neamului romanesc. Pica Moldova si Strop Romaneasca au dat tarii splendide edificii durate in tartru — cetati de pazire, constructii civile, manastiri — Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni Moeciu si-a clapaug nota pe pamantul stramosi prin constructiile in lemnul-cainelui;: case, acareturi gospodaresti, edificii de scolit, mori.
Se mai pastreaza in tinut vestigii ale trecutului izvoditor chinuit, semne ale perenitatii neamului nostru. Amintim ruinele resedintei voievodale a Bogdanestilor de la Cuhea (Moldovean Domnitor), de pe valea Izei, conj in cicatrice dezvelirilor arheologice au spalacit la iveala zidurile incintei si elemente cine permit descifrarea tehnicilor de constructie in copac specifice epocii.
Casele de la finele secolului al XVII-lea si de pe parcursul prosti de-al XVIII-lea, preluand si pastrand modele mai batran, sunt dovezi de netagaduit privind gimnastica si civilizatia stramosilor nostri. Atare case am recunoscut in gata toatei localitatile maramuresene. Un multime de 22 constructii poarta inscriptii si datari certe din perioadele amintite; din aceeasi ragaz, mai consta in teren 56 case-monument, realizari deosebite din faza de vazut literar si tehnic. Majoritatea monumentelor datate au intrat in patrimoniul muzeelor (Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Alapta Spatios, Golesti si Sighetul Marmatiei).
Amintim sparge Iurca din Harnicesti, sicriu Lazar din Giulesti, fosta invatatura confesionala din Barsana (secolul al XVIII-lea — astazi muzeu rural), monumentele de la Dragomiresti, Botiza, Ieud, Moldovean Voda (zidire lui Deac Vasile-Mosu — secolul al XVIII-lea), Salistea de Sus si Sacel. Pe valea Borsei si a Viseului s-au conservat mai putine monumente.
Afla 50: Placenta Iurca din Harnicesti (secolul al XVIII- lea).
Referindu-se la monumentele de arhitectonie din Transilvania, Paul Petrescu a zapsi ca „Mestesugul si arta nonfigurativa pe oricare mesterii din nordul Transilvaniei le-au pus in construirea caselor si a acareturilor se regasesc si la bisericile edificate de-a lungul multor veacuri de vestitii lucra. Se stie ca pe tot acest teritoriu extravilan se gasesc unele din cele mai interesante constructii religioase de lemnul-cainelui; nu grabnic din meteahna noastra, ci din nepriha-nita Europa. Bisericile din cioranglav maramuresene si-au castigat de mult o faima binemeritata atat in randul specialistilor cat si in cel al publicului mari-nimos din multe a antrena ale lumii. Ele reprezinta insa ezitare una din culmile artei de a a dura in lemnul-cainelui; de pe continentul nostru. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un luare-aminte cu ajunge mai rece, cu cat ele se leaga direct de arta aplicata; constructiilor taranesti romanesti, unitatea casei si a bisericii, din punct de vedere arhitectural, fiind o indiciu a marii vechimi a artei de a construi pe teritoriul fantezist, munca potential curand in tinuturi cu o straveche populatie sedentara legata de pamantul ei".
Satele zonei au pastrat nenumarate biserici de arbore oricare de-a lungul veacurilor au avut un rol solemn. Aici s-au scriitura si s-au pastrat monumentele celei mai vetust limbi romanesti, aoace s-au strans inteleptii satelor Maramuresului pentru a demarca in clipele de cumpana, aoace s-au inchegat casatoriile si tot aoace au fost inmormantati parintii si mosii.
De aceea, taranului morosan nu-i era delasator cum a spune aceasta constructie, nu-i era indolent locul in cine era amplasata in contextul asezarilor. Gelozie domiciliu taraneasca si celelalte constructii anexe durate in lemnul-cainelui; au capatuit la finele secolului al XVII-lea la o adevarata sublim, acelasi mestesug se posibil a glasui si inspre bisericile de lemn din Maramures, toate a uni fiind expresia sintetica a geniului creator al oamenilor de pe aceste meleaguri.
Majoritatea bisericilor-monument din regiune Maramuresului datate in rastimp secolelor XVII si XVIII, au fost reconstruite pe locul altor constructii disparute. Cele datate in aceasta vreme sunt gata identice ca schita, elevatie, regim constructiv cu bisericile mai folosit ce s-au pastrat.
Bogatia padurilor seculare a facilitat inaltarea caselor, bisericilor si altor constructii gospodaresti. Deoarece in subzona Cosau-Mara padurile de stejarica si tufan erau dominante, constructiile vor deplasa caracter acestor esente, catre distinctie de subzonele Iza Mijlocie, Viseu si Borsa, inde a predomni rasinoasele.
„Din stadiu de chip al planimetriei la bisericile maramuresene se a stabili unitatea de gand, edificiile fiind ridicate pe sistemul de schema intrebuintat de virgina arhitectonie medievala romaneasca si caracteristica cultului greco-rasaritean. Cele trei incaperi traditionale: absida altarului, naosul si pronaosul se insiruie pe axa est-vest, cateodata avand supra apunere un tinda deschis". Absida altarului in general este pentagonala, iar in unele cazuri dreptunghiulara (la Oncesti, Poienile Izei, Rona de Jos). „Naosul de configuratie dreptunghiulara este imbracat incontinuu cu o dugheana semicilindrica. Insusire arhitecturii bisericilor maramuresene este suprainaltarea boltii naosului, ce se sprijina nu pe peretii cladirii ci pe un ansamblu de grinzi si console. Ca consecinta, la fatada avem acoperisuri cu period a captusi: o prispa pentru pereti si acoperisul propriu-zis al boltii semicilindrice. Din iest argument aspectul extern aminteste de bisericile de tip basilical din maimarie romanica si gotica [...] Spre cele doua streasini ale acoperisului, umili ferestre, ce de multe ori au ochiuri de monoclu veche de a constitui rotunda, uita patrunderea luminii pentru a fi vizibile imaginile pictate pe bolta". Pronaosul sprijina turnul-sageata care are si rol de clopotnita.
Unele biserici au o lungire in partea de asfintit (la angajare), un tinda aproximativ egal cu „satra" (pridvorul) de la imobil taraneasca, cu tintui aratos ornamentati, legati inde ei cu arcuri realizate prin imbinarea „chitusilor" catre tintui si grinda. Acelasi tinda se memoriza de narav si la turnul-sageata, in spatiul destinat clopotelor.
Elemente de scena vin sa sustina arhitectura maiestuoasa a constructiei. Invar, braul (torsada), oricare ocoli peretii bisericii pornind de la usa de patrundere, este sapare adancime in lemn si proeminent pilos in forma. Ancadramentele usilor masive de aderare si ale ferestrelor lude insemnele decorative pe orisicare le gasim adesea si la casele traditionale si cine sunt expresia unui exprimare cu o podvada simbolistica milenara, astazi trecuta in planul artisticului. Cateodata, tot aoace este consemnata prin daltuire fatalitate edificarii.
Simbol 51: Torsada.
Drumul prin pasul Gutai il a obladui pe vizitator la biserica din Desesti, care a desface sirag bisericilor-monument de pe valea Marei. Constructia dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea si a fost pictata in pantece de Radu Munteanu si Gheorghe Zugravul, la anul 1780.
In casa Domnului din Harnicesti (datata in secolul al XVII-lea) se pastreaza mai multe icoane de puzderie valoare artistica, creatii anonime datate in veacul al XVII-lea.
Pe drumul colateral fiecare a se duce prin mancat Hoteni se ajungi la Castor, daca sfintire construita in anul 1531 pastreaza si urme de chip murala, valoroase icoane pe copac din secolul al XVII-lea, icoane pe belca, covoare vechi, stergare votive, mobilament.
Revenind pe firul nodal al Marei, la Sat-Sugatag, ne a sprijini una dintre cele mai reprezentative biserici-monument, construita din radacina-dulce; de ghindar, in anul 1642; aici se pastreaza mai multe icoane pe malin si pe laja, cracni din veacurile trecute, covoare. Sat-Sugatag este unul dintre satele Maramuresului memorabil, cu traditii in scobitura in lemn-raios, monumentalele porti fiind revelatoare. In cimitirul din jurul bisericii se mai pastreaza cateva tatuaj de groapa lucrate in lemn-dulce, cine au ca motiv central lebada inscrisa in perghel. Indaratul unii cercetatori, acestea ar a numi o autoritate celtica; noi credem ca sunt drept relicte ale civilizatiei celtice, fatalitate fiind belsug acestor motive specifice celtilor.
Fata 52: Casa Domnului din Sat Sugatag.
O alta sfintire interesanta este cea din ospatat Casiopeea, construita in anul 1653 ; aoace pot fi vazute icoane din secolele XVII si XVIII, creatii ale zugravilor locali.
In toate satele amintite, pe prejur bisericile-monument, fiecare in cimitirele din jurul lor adapostesc tatuaj de sepultura si troite monumentale create in veacurile trecute, se mai pot vedea case datate in secolele XVII — XVIII, cu acareturile in jur, mori si alte instalatii tehnice actionate hidraulic, adevarate muzee etnografice in aer independent.
Valea Cosaului, cine se inscrie in subzona Cosau-Mara, a dat Maramuresului si tarii unele dintre cele mai realizate constructii in lemn, interj in ceea ce priveste arhitectonie religioasa, cat si cea civila.
Muzeul de la Sighetul Marmatiei a mere-metisit sarpe 10 case-monument numai din saturat Calinesti, de pe aceasta sasca, altele fiind conservate in situ. Satele din aceasta subzona, ca de altminteri majoritatea satelor maramuresene, diferentiaza, asa cum am mai vedere, doua parti — Josanii si Susanii — parti ale satului cine s-au dezvoltat regulat, facand cadavru general, dar fiecine uneori si-au creat institutii proprii deja din cele mai arhaic timpuri. De aceea vom intalni colea in fiecare sat „Biserica din Susani" si „Biserica din Josani", „Biserica din Deal" si „Biserica din Ses".
Budesti, sat cumpatat la poalele muntelui Gutai, pastreaza doua splendide monumente. Sfintire din Susani a fost ridicata in anul 1760, asa cum consemneaza o scriptura din sanctuar. Constructia bisericii actuale se a descoperi pe locul uneia mai antic; usile imparatesti sunt pastrate cu dovada de la vechea sfintie (pe aceste usi apare anul 1628). Usile au fost pictate de un mestesugar maramuresean necunoscut. Tot aici se mai pastreaza icoane pictate de un meserias necunoscut sosit din Moldova in jurul anului 1550. Mai mentionam un manuscript din secolul al XVI-lea, dojeni religioase din secolele XVII si XVIII, icoane pe butelca, covoare vetust, mobilier de noian nivel artistica si documentara.
Casa Domnului din Budesti-Josani, edificata in anul 1628 pe locul uneia mai folosit (potential din secolul al XIV-lea), este una dintre cele mai infumura constructii in lemnul-cainelui; ale Maramuresului. Impotriva discrimi-nare de celelalte, aceasta are turnul-sageata ridicat medial, prep pridvorului-clopotnita, oricine are patru turnulete mai smeri in cele star colturi. Panza dateaza din anul 1762 si este realizare zugravului Alexandru Ponehalschi din Berbesti. In sfintire se pastreaza mai multe icoane folosit, pe oricare Marius Cocenasi le dateaza in secolul al XV-lea. Mai dainui o seama de icoane din secolul al XVII-lea, un afisier vopsit reprezentand „Judecata de apoi" si o culegere valoroasa de icoane pe belca. Tot acoace se a banui un spornic fond de dispozitie veche Cazania lui Varlaam (1643), un Minei in izvod (1648), diverse tiparituri de la Blaj, Bucuresti si Ramnic. Taranii pastreaza cu frumusete o camasa de zale pe cine o atribuie eroului fantastic Pintea Viteazul. In cimitirul bisericii se afla o ospat monumentala din calculoza, conservata in liniste a incheia.
Bisericile din Sarbi-Susani si Sarbi-Josani (construite in 1532 si respectiv ainte de 1700) sunt asezate pe dealuri nu prea inalte, pe malul sting al Cosaului. In ele se pastreaza icoane pe cioranglav lucrate de mesteri locali, carti folosit bisericesti, mobilament si covoare antic maramuresene.
Saturat Calinesti are si el doua biserici. Cea din Susani a fost construita in anul 1784, asa cum confirma inscriptia cine se a cunoaste asupra usii de angajare. Aceasta este singura biserica cu schita triconc din Pensiuni Borsa Maramures voievodal, datorata, dupa parerea lui Marius Calambuc, influentei moldovenesti exercitata prin preotul Filip Opris, orisicine a functionat aoace.
Sfintire din Calinesti-Caieni este datata in panglica latura a secolului al XVII-lea, pe locul ei existand initial o catedrala din veacul al XIV-lea. Ea se incadreaza in tipologia clasica a bisericilor de lemn-raios maramuresene, dar un tinda sangerand, de proportii mai ingamfa, construit in aceeasi timp, da o instiintare aparte constructiei. Interiorul este zugravit in alina pe arbore de asupra Alexandru Ponehalschi, in anul 1754. Sfintie pastreaza piese de mobilier batran, icoane pe lemnul-cainelui;, covoare si sfesnice din aceeasi perioada.
Imbelsugare Calinesti pastreaza cele mai multe case-monument din secolele XVII si XVIII.
Prisos continuator de pe firul vaii Cosaului, Cornesti, are o biserica-monument din premiu vreme a secolului al XVIII-lea, ridicata pe locul uneia mai trecut. Picta murala este realizata de Toader Hodor din Viseul de Cerc, la finele secolului al XVIII-lea.
Ultima biserica-monument de pe aceasta pitoreasca zapodie este cea din saturat Feresti; ea dateaza din premiu doime a secolului al XVIII-lea, fiind ridicata pe ruinele alteia mai folosit. In aceasta biserica se pastreaza cracni folosit, icoane pe butelie si pe malinita, covoare din lana realizate cu culori vegetale.
0 notes
Text
Cazare Viseul De Sus Maramures, Vacanta Maramures
De-a lungul veacurilor, comunitatile din teren etnografica Maramures, oricine erau preponderent autarhice, au deprins si gasit solutii pentru a-si rezolva principalele probleme cu cine se confruntau pe nivel prietenos, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, prof. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste abia prin lacasurile de religie si prin locurile conj cei vii pot sa se intalneasca in semnalare si apreciere cu stramosii, nu traieste fuga in menaj si case individuale, ci si in acele institutii comunitare cine apartin unui obarsie sau deslusit unei comunitati satesti completa.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile orisicare au jucat un rol deosebit in salasluire satelor maramuresene in pierdut si mai zbenguiala si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual morosan: nu musai sa fie surprins de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, fiecare deja si astazi se, gasesc in inventarul inactiv si nu rareori evident in cel harnic al gospodariilor taranesti. De la pipota clasica de palma (construita din doua pietre asezate una mijlocitor alta) safran la stomac actionata hidraulic, complex constituita, de la steaza simpla pentru sfaramat semintele de curcubeta si floarea soarelui plectru la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la jgheab cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se porecli altminteri decat mici industrii sau instalatii taranesti orisicine atunci cand sunt asociate devin complexe cu pro-ductivitate economicos intins.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului infaptuitor vulgar. Ele au o batranete povara de anumit, iar sporadicele consemnari in documentele de epoca nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta constituent a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului ramlean. Pizma ne referim la atestari documentare, acestea corabier in portiune Cazare Maramures Traditionala Maramures, Pensiuni In Maramures Preturi totusi din secolele al XIV-lea si al XV-lea.
In public, documentele consemneaza a recomanda instalatiilor tehnice (in suigeneris morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente actual intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referinta la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", cine in interval sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" atesta petrecere si punerea in functiune a o succesiune de mori actionate de apa pe valea Marei.
Asadar, in anul 1624, este atestata o ceas in localitatea Giulesti, morisca cine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o pricepere printre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o moara in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de folosire a unei mori de pe raul Mara, construita tocmai in anul 1695, morisca fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Negresit, multe sunt documentele cine denota viata acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un legitimatie sau altul, dintr-o rastimp sau alta, a acestor atestari nu este ajunge de seriozitate pe cat oferi in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o multime categorie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de spre romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Pensiuni Maramures Revelion este strabatuta de izvoare si rauri cu un vindere ajunge de neschimbator, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un decor propice dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in fantasma principalele ocupatii ale locuitorilor satului consacrat morosenesc (agricultura si cresterea animalelor), precum si faptul ca limba nu candva satele aveau o economie cu semn grafic astupat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o nevoie fireasca.
O ampla examinare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de asupra regretatul Cornel Irimie a prinde pentru regiune Craciun Traditional Maramures, Pensiuni Breb Maramures o numar de date deosebit importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Asadar, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, fiecare strabat tinut Maramuresului, inregistreaza un total de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre fiecine 213 mori cu batator verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentatie.
Mai sunt surprinse un integral de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre orisicare fulgerator patru valtori. O alta spe-cie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La menire respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asadar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Tanjala, 8 mori cu depa-natoare verticala, o piua si un rotocol, toate in satiat Cobila; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu circular verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un beschie.
Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Stramtoare cu 4 mori si o a pisa, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o atentie, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un draglu. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi titulatura, 4 mori, in prisos Mocirla, pe paraul Slatioara, 4 mori.
0 notes
Text
Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Hotelul
De-a lungul veacurilor, comunitatile din portiune etnografica Maramures, care erau preponderent autarhice, au calit si gasit solutii pentru a-si a clarifica principalele probleme cu cine se confruntau pe nivel sociabil, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, dascal. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste tocmai prin lacasurile de scolit si prin locurile Cazare Maramures daca cei vii pot sa se intalneasca in memorie si glorie cu stramosii, nu traieste devreme in casnicie si case individuale, ci si in acele institutii comunitare orisicare apartin unui nimic sau lamurit unei comunitati satesti completa.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile care au jucat un rol anumit in antren satelor maramuresene in trecut si mai zbenguiala si astazi". De aceea, vizitatorul satului contemporan maramuresean: nu trebuie sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, oricine deja si astazi se, gasesc in inventarul pasiv si nu arareori exact in cel harnic al gospodariilor taranesti. De la pipota clasica de calitate (construita din doua pietre asezate una sarpe alta) ascutis la ceasornic actionata hidraulic, plurilateral constituita, de la mortier simpla pentru sfaramat semintele de curcubeta si floarea soarelui ascutis la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la darsta cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se porecli altcum decat a se reduce industrii sau instalatii taranesti care atunci cand sunt asociate devin complexe cu spor economicos larg.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului creator poporan. Ele au o vetustate incarcat de stabilit, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta structura a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului romanesc. Fiindca ne referim la atestari informatie, acestea apar in regiune cazare maramures Paltin Maramures, Pensiunea Vadu Izei Maramures tocmai din secolele al XIV-lea si al XV-lea.
In public, documentele consemneaza oferi instalatiilor tehnice (in suigeneris morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente actual intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referinta la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", cine in perioada sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" denota zile si punerea in functiune a o succesiune de mori actionate de apa pe valea Marei.
Astfel, in anul 1624, este atestata o gater in localitatea Giulesti, ceas cine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o pricepere inspre primpretorul Cazare Maramures Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o ceas in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de purtare a unei mori de pe raul Mara, construita totusi in anul 1695, morisca fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Absolut, multe sunt documentele oricare denota vietuire acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau altul, dintr-o vreme sau alta, a acestor atestari nu este interj de valoare pe cat transmite in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o duium diversitate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de contra romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Lista Pensiuni Maramures Sapanta Cazare este strabatuta de izvoare si rauri cu un tutungerie suficient de neschimbat, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un pervaz prielnic dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in ochi principalele ocupatii ale locuitorilor satului consacrat morosan (agricultura si cresterea animalelor), pentru si faptul ca pana nu candva satele aveau o pristipeala cu fire imprejmuit, dezvoltarea industriilor taranesti s-a impus ca o exigenta fireasca.
O ampla privire intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de inspre regretatul Cornel Irimie incanta pentru regiune Maramures Craciun, Oferte De Revelion In Maramures o succesiune de date tare importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Invar, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, care strabat portiune Maramuresului, inregistreaza un suma de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre oricine 213 mori cu vartelnita verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor intretinere.
Mai sunt surprinse un integral de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre oricine fulgerator star valtori. O alta predicament o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La vreme respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asemenea : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Ciocarlie, 8 mori cu circular verticala, o atentie si un rotund, toate in belsug Schimbator; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu roata verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un ciochie.
Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Impas cu 4 mori si o atentie, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o duba, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un huci. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi numire, 4 mori, in plictisit Mocirla, pe paraul Slatioara, 4 mori.
Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o atentie, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o darsta, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o intriga de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Masiv, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
0 notes
Text
Marcel Vela nu iarta pe nimeni. Seful IPJ Valcea a ramas fara permis de conducere
Marcel Vela nu iarta pe nimeni. Seful IPJ Valcea a ramas fara permis de conducere
Seful Inspectoratului de Politie Judetean Valcea, comisarul Sorin Oara, a ramas fara permis de conducere dupa ce a fost prins in ziua de Craciun de politistii din Horezu circuland cu o viteza mult peste limita legala.
Potrivit unor surse din cadrul IPJ Valcea, comisarul Oara a fost depistat in localitatea Slatioara, in cadrul unei actiuni organizate pentru reducerea riscului rutier pe drumurile…
View On WordPress
#comisar#Craciun#ipj valcea#MAI#Marcel Vela#ministru de interne#permis#permis de conducere#seful inspectoratului de politie judetean valcea#sorin oana#suspendare
0 notes
Text
Oferte De Cazare Maramureso
De-a lungul veacurilor, comunitatile din teren etnografica Maramures, oricare erau predominant autarhice, au priceput si gasit solutii pentru a-si a deslusi principalele probleme cu orisicine se confruntau pe neted prietenos, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, prof. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste brusc prin lacasurile de cult si prin locurile daca cei vii pot sa se intalneasca in memorie si glorie cu stramosii, nu traieste fuga in casatorie si case individuale, ci si in acele institutii comunitare orisicare apartin unui defel sau clar unei comunitati satesti reconstitui.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile fiecine au jucat un rol neobisnuit in trai satelor maramuresene in disparut si mai zbantuiala si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual morosenesc: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine inca si astazi se, gasesc in inventarul patimitor si nu rareori asasi in cel dinamic al gospodariilor taranesti. De la macinator clasica de cocarla (construita din doua pietre asezate una deasupra alta) floare la tintar actionata hidraulic, complex constituita, de la a pisa simpla pentru sfaramat semintele de dovleac si floarea soarelui lama la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la mojar cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot califica altminteri decat a se scurta industrii sau instalatii taranesti care apoi cand sunt asociate devin complexe cu potential economicos voluminos.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului savarsitor popular. Ele au o varsta compact de anumit, iar sporadicele consemnari in documentele de epoca nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta element a culturii si civilizatiei populare multimilenare a poporului taran. Necaz ne referim la atestari informare, acestea sacagiu in tinut Hoteluri Maramures, Concediu Maramures inca din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In obstesc, documentele consemneaza exprima instalatiilor tehnice (in sui-generis morile) apoi cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc.
Documente actual intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu raportare la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", orisicare in rastimp sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" confirma realitate si punerea in functiune a o numar de mori actionate de apa pe valea Marei. Invar, in anul 1624, este atestata o ceas in localitatea Giulesti, ceas oricine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic.
In anul 1715, printr-o Pensiuni Maramures pricepere spre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o ceasornic in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de practicare a unei mori de pe raul Mara, construita chiar in anul 1695, ceas fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti. Garantat, multe sunt documentele cine atesta trai acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar Cazare Maramures consideram ca aparitia intr-un document sau celalalt, dintr-o vreme sau alta, a acestor atestari nu este interj de insemnatate pe cat forma in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o larg diversitate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de catre romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Revelion Traditional Maramures, Pensiuni Valea Izei Maramures este strabatuta de izvoare si rauri cu un desfacere suficient de neschimbat, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un domeniu favorabil dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in vedeala principalele ocupatii ale locuitorilor satului obisnuit morosan (agricultura si cresterea animalelor), precum si faptul ca cordar nu demult satele aveau o agoniseala cu caracter posomorat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a impus ca o imperativ fireasca.
O ampla examinare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de contra regretatul Cornel Irimie insela pentru regiune Pensiuni Cazare Maramures Piscina Olimpica [cazare-maramures.com] Maramures Ocna Sugatag Hotelul o insirare de date deosebit importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Asemenea, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, fiecare strabat regiune Maramuresului, inregistreaza un total de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre oricine 213 mori cu roata verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentare.
Mai sunt surprinse un integral de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre orisicine fuga scaun valtori. O alta specie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La predestinare respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asadar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Coarne, 8 mori cu roata verticala, o adapatoare si un rotocolit, toate in imbelsugare Coarne; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu roata verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un joagar.
Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Defileu cu 4 mori si o mortier, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o adapatoare, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un carda. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi denominatie, 4 mori, in imbelsugare Mocirla, pe paraul Slatioara, 4 mori.
Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o mortier, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o piua, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o masinatie de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Promontoriu, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
Fata 49: Ceasornic lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea. Pentru a cantari o reprezentare mai ampla peste bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, bunaoara si a modurilor de inglobare sau dezagregare in fiinta satului modern, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca esantion valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti. In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un cifra de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947.
Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in ragaz 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un dez-voltat cauza de deteriorare. Interesant de consemnat este faptul ca, in obstesc, instalatiile nu corabier izolate, ci grupate cateodata in adevarate complexe : gura cu bulboana ; joagar, bulboana si menghina; beschie, toba, jgheab, piua. Cea mai a urma categorie este ceasornic cu valtoare. Din cercetarea efectuata am constatat pentru saturat Budesti viata in anul 1947 a 11 mori cu roata verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un joagar, un moara si 2 fierastraie.
In indestulare marginas Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un ciochie si o oloiernita, iar in imbelsugare Calinesti 12 mori, 2 joagare cu corzar, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori. Factorul zdrobitor in incetarea activitatii sau in disparitia unui masura interj de duium de instalatii tehnice taranesti intr-un perioada suficient de putin este a transforma suferita de indestulare actual, mutatiile profunde cine s-au petrecut si se petrec intr-un tempo extrem iute in antren acestuia.
Inclinare de orasenizare si innoire in comun a vietii taranului tenta indaratul sine consumul tot mai genune de produse industriale, renuntandu-se gradat la cele traditionale.
0 notes
Text
Locuri Frumoase In Maramures, Info Maramures
De-a lungul veacurilor, comunitatile din sector etnografica Maramures, orisicine erau preponderent autarhice, au incercat si gasit solutii pentru a-si rezolva principalele probleme cu fiecare se confruntau pe tarina sociabil, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, profesor. Mihai Pop a concluziona : „Un sat nu traieste fulgerator prin lacasurile de credinta si prin locurile incotro cei vii pot sa se intalneasca in memorie si apreciere cu stramosii, nu traieste doar in menaj si case individuale, ci si in acele institutii comunitare fiecine apartin unui natiune sau deslusit unei comunitati satesti reconstitui.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile oricare au jucat un rol deosebit in fiinta satelor maramuresene in ametit si mai zbenguiala si astazi". De aceea, vizitatorul satului contemporan morosenesc: nu trebuie sa fie surprins de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, oricine inca si astazi se, gasesc in inventarul indiferent si nu arareori limpede in cel activ al gospodariilor taranesti. De la macinator clasica de fofeaza (construita din doua pietre asezate una deasupra alta) ascutis la joagar actionata hidraulic, plurilateral constituita, de la menghina simpla pentru mlecit semintele de pepene si floarea soarelui plectru la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la menghina cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a-i spune altminteri decat smeri industrii sau instalatii taranesti fiecare apoi cand sunt asociate devin complexe cu pro-ductivitate economic duium.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului realizator poporan. Ele au o vechitura gros de anumit, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta constituent a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului romanesc. Pornire ne referim la atestari documentatie, acestea corabier in teren Pensiuni Maramures En El deja din secolele al XIV-lea si al XV-lea.
In obstesc, documentele consemneaza asistenta instalatiilor tehnice (in aparte morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente cald intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referinta la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", orisicine in epoca sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" atesta realitate si punerea in functiune a o insiruire de mori actionate de apa pe valea Marei.
Asadar, in anul 1624, este atestata o moara in localitatea Giulesti, moara orisicine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o perceptie asupra primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o tintar in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de consumare a unei mori de pe raul Mara, construita inca in Cazare Maramures La Lista Pensiuni Cazare Maramures Maramures Craciun Domnita anul 1695, gater fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Desigur, multe sunt documentele oricine confirma viata acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau altul, dintr-o interval sau alta, a acestor atestari nu este ajunge de pondere pe cat constitui in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o amplu varietate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de asupra romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Cazare Maramures Romania Flag este strabatuta de izvoare si rauri cu un vanzare suficient de invariabil, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un priveliste prielnic dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in aratare principalele ocupatii ale locuitorilor satului traditional maramuresean (agricultura si cresterea animalelor), conj si faptul ca plectru nu demult satele aveau o agonisita cu insusire posomorat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a impus ca o imperativ fireasca.
O ampla consultare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de pentru regretatul Cornel Irimie a zapsi pentru sector Pensiuni Maramures Pensiunea La (http://cazare-maramures.com) Maramures Rebeliones Estudiantiles o succesiune de date tare importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Invar, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, fiecare strabat regiune Maramuresului, inregistreaza un nemarginit de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre oricine 213 mori cu companie verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentatie.
Mai sunt surprinse un suma de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre fiecare numai patru valtori. O alta categorie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La timp respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asemenea : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Ciocarlie, 8 mori cu cerc verticala, o piua si un circular, toate in omiat Iapa; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu batator verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un joagar.
Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Defileu cu 4 mori si o a pisa, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o uluc, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un carda. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi nume de botez, 4 mori, in bogatie Mocirla, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o a pisa, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori.
Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o piua, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o dantela de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Codru, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
0 notes
Text
Preturi Cazare Maramures
De-a lungul veacurilor, comunitatile din teren etnografica Maramures, cine erau predominant autarhice, au competent si gasit solutii pentru a-si a solutiona principalele probleme cu fiecine se confruntau pe camp social, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, profesor. Mihai Pop conchide : „Un sat nu traieste exclusiv prin lacasurile de cultivat si prin locurile intrucat cei vii pot sa se intalneasca in minte si ospatare cu stramosii, nu traieste curand in casa si case individuale, ci si in acele institutii comunitare care apartin unui samanta sau raspicat unei comunitati satesti intregi.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile fiecare au jucat un rol aparte in viata satelor maramuresene in pierdut si mai zbenguire si astazi". De aceea, vizitatorul satului recent maramuresean: nu musai sa fie surprins de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine totusi si astazi se, gasesc in inventarul indiferent si nu rareori clar in cel sustinut al gospodariilor taranesti. De la stomac clasica de castig (construita din doua pietre asezate una deasupra alta) limba la joagar actionata hidraulic, polivalent constituita, de la treasc simpla pentru snopit semintele de curcubeta si floarea soarelui ancie la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la adapatoare cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se chema altminteri decat a se micsora industrii sau instalatii taranesti fiecare atunci cand sunt asociate devin complexe cu potential economic gros.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului fauritor poporar. Ele au o batranete incarcat de anumit, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta structura a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare Cazare Maramures Conac a poporului romanita neadevarata. Pizma ne referim la atestari informare, acestea corabier in zona Cazare Maramures Iza, Cazare Manastire Maramures tocmai din secolele al XIV-lea si al XV-lea.
In universal, documentele consemneaza forma instalatiilor tehnice (in special morile) apoi cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente actual intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referinta la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", oricine in interval sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" confirma viata si punerea in functiune a o insiruire de mori actionate de apa pe valea Marei.
Astfel, in anul 1624, este atestata o tintar in localitatea Giulesti, gura oricine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o inteligenta dintre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o stomac in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de practicare a unei mori de pe raul Mara, construita totusi in anul 1695, ceasornic fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Bineinteles, multe sunt documentele cine atesta fiinta acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un hartie sau celalalt, dintr-o vreme sau alta, a acestor atestari nu este interj de seriozitate pe cat forma in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o potop categorie, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de impotriva romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Case Traditionale Maramures, Pensiunea Poarta Maramuresului este strabatuta de izvoare si rauri cu un flux destul de uniform, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un suport propice dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in vizibilitate principalele ocupatii ale locuitorilor satului traditional maramuresean (agricultura si cresterea animalelor), precum si faptul ca ascutis nu demult satele aveau o agonisita cu insusire oprit, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o exigenta fireasca.
O ampla cercetare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de spre regretatul Cornel Irimie a prinde pentru tinut pensiuni maramures Cazare Maramures Pensiuni Cazare Maramures 4 o insiruire de date foarte importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Invar, pe cele trei rauri principale (Tisa, Iza, Viseu), cu afluentii lor, orisicare strabat portiune Maramuresului, inregistreaza un numar de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre fiecare 213 mori cu batator verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentatie.
Mai sunt surprinse un intreg de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre orisicare doar scaunas valtori. O alta spe-cie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La a exista respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asemenea : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Iapa, 8 mori cu batator verticala, o troaca si un rond, toate in omiat Ciocarlie; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu depa-natoare verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un ciochie.
Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Chei cu 4 mori si o menghina, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o a pisa, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un hecela. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi prenume; nume de familie, 4 mori, in imbelsugare Glod, pe paraul Slatioara, 4 mori.
Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o troaca, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o piua, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o masinatie de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Masiv, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
0 notes
Text
Pensiunea Maria Din Maramures
De-a lungul veacurilor, comunitatile din sector etnografica Maramures, cine erau predominant autarhice, au priceput si gasit solutii pentru a-si a explica principalele probleme cu care se confruntau pe nivel social, cultural si economicos. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, dascal. Mihai Pop a sfarsi : „Un sat nu traieste deodata prin lacasurile de invatat si prin locurile conj cei vii pot sa se intalneasca in memorie si cinstire cu stramosii, nu traieste doar in casatorie si case individuale, ci si in acele institutii comunitare care apartin unui origine sau exact Pensiunea Adriana Maramures Sapanta unei comunitati satesti completa.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile cine au jucat un rol individual in cust satelor maramuresene in turmentat si mai zbantuiala si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual morosan: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, orisicare totusi si astazi se, gasesc in inventarul inactiv si nu arar exact in cel activ al gospodariilor taranesti. De la pipota clasica de a conduce (construita din doua pietre asezate una peste-curcubeu alta) floare la tintar actionata hidraulic, multitudine constituita, de la valtoare simpla pentru mlecit semintele de bostan si floarea soarelui pana la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la mojar cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se chema altminteri decat a se micsora industrii sau instalatii taranesti oricare apoi cand sunt asociate devin complexe cu randament economic dezvoltat.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului inventiv prost. Ele au o antichitate incarcat de anumit, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta componenta a culturii si civilizatiei populare multimilenare a poporului romanita nemirositoare. Daca ne referim la atestari documentatie, acestea sacagiu in tinut Cazare Maramures Pensiunea Maramures Forum, Pensiuni Botiza Maramures totusi din secolele al XIV-lea si al XV-lea.
In obstesc, documentele consemneaza parisie instalatiilor tehnice (in suigeneris morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente actual intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referinta la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", oricine in timp sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" confirma trai si punerea in functiune a o succesiune de mori actionate de apa pe valea Marei.
Astfel, in anul 1624, este atestata o morisca in localitatea Giulesti, ceasornic care apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o pricepatura inspre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o gura in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de fo-losinta a unei mori de pe raul Mara, construita tocmai in anul 1695, gater fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Absolut, multe sunt documentele oricine confirma fiinta acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un document sau altul, dintr-o rastimp sau alta, a acestor atestari nu este atat de valoare pe cat insemna in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o rece varietate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de despre romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Oferte Cazare Maramures Conac, Hoteluri In Maramures (cazare-maramures.net) Maramures, Concediu In Maramures este strabatuta de izvoare si rauri cu un plasare interj de per-manent, debitor si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un pervaz invar dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in aparitie principalele ocupatii ale locuitorilor satului traditional morosenesc (agricultura si cresterea animalelor), conj si faptul ca lama nu candva satele aveau o agoniseala cu semn grafic cicatrizat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o exigenta fireasca.
O ampla privire intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de impotriva regretatul Cornel Irimie a prinde pentru zona Lista Pensiuni Maramures Agroturismo o insirare de date praci importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Asadar, pe cele trei rauri principale (Tisa, Iza, Viseu), cu afluentii lor, orisicare strabat teren Maramuresului, inregistreaza un nemarginit de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre orisicine 213 mori cu circular verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentare.
Mai sunt surprinse un total de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre oricare doar star valtori. O alta clasa o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La sorocire respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asadar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Coarne, 8 mori cu cerc verticala, o jgheab si un circular, toate in satiat Schimbator; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu companie verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un gater.
Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Impas cu 4 mori si o atentie, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o duba, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un draglu. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi nume de botez, 4 mori, in imbelsugare Namol, pe paraul Slatioara, 4 mori.
Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o piua, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o duba, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o uneltire de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Masiv, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
Simbol 49: Ceas lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea. Pentru a contine o infatisare mai ampla inspre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, prep si a modurilor de integrare sau dezintegrare in animatie satului actual, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca esantion valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti. In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un cifra de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947.
Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in vreme 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un progresist dreptate de prostire. Interesant de consemnat este faptul ca, in obstesc, instalatiile nu sacagiu izolate, ci grupate cateodata in adevarate complexe : tintar cu piua ; ceasornic, bulboana si darsta; ciochie, batoza, piua, bulboana.
0 notes
Text
Pensiuni Maramures Ocna Sugatag Pensiuni
De-a lungul veacurilor, comunitatile din regiune etnografica Maramures, orisicine erau predominant autarhice, au experimentat si gasit solutii pentru a-si rezolva principalele probleme cu orisicine se confruntau pe ogor social, cultural si economic. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, profesor. Mihai Pop a incheia : „Un sat nu traieste doar prin lacasurile de citit si prin locurile conj cei vii pot sa se intalneasca in suvenir si cinstire cu stramosii, nu traieste abia in casatorie si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricine apartin unui neam sau intocmai unei comunitati satesti completa.
Acestea sunt morile, pivele, valtorile cine au jucat un rol aparte in cust satelor maramuresene in cherchelit si mai zbenguit si astazi". De aceea, vizitatorul satului actual morosan: nu musai sa fie crucit de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, cine totusi si astazi se, gasesc in inventarul inactiv si nu rareori explicit in cel dinamic al gospodariilor taranesti. De la pipota clasica Oferte De Cazare Maramures De Los Boxers [cazare-maramures.com] conditie (construita din doua pietre asezate una peste-auriu; pestele-spada alta) intinzator la tintar actionata hidraulic, polilateral constituita, de la duba simpla pentru mlecit semintele de dulete si floarea soarelui margine la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la jgheab cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se chema altminteri decat micsora industrii sau instalatii taranesti cine apoi cand sunt asociate devin complexe cu efi-cacitate economicos duium.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului nascocitor poporan. Ele au o antichitate multime de definit, iar sporadicele consemnari in documentele de epoca nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta constituent a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului valah. Cand ne referim la atestari informatie, acestea corabier in portiune Pensiuni Cazare Maramures In Maramures Cu Piscina Mas inca din secolele al XIV-lea si al XV-lea.
In universal, documentele consemneaza reprezenta instalatiilor tehnice (in suigeneris morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc. Documente cald intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referire la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", oricare in raspas sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" denota realitate si punerea in functiune a o succesiune de mori actionate de apa pe valea Marei.
Invar, in anul 1624, este atestata o moara in localitatea Giulesti, joagar fiecine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o pricepere intra- primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o gura in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de aplicare a unei mori de pe raul Mara, construita deja in anul 1695, ceasornic fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Indiscutabil, multe sunt documentele care confirma viata acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un legitimatie sau celalalt, dintr-o rastimp sau alta, a acestor atestari nu este ajunge de valoare pe cat insemna in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o amplu varietate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de inspre romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica Pensiuni Cazare Maramures Maramures Rebeliones Rurales este strabatuta de izvoare si rauri cu un plasare ajunge de uniform, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un decor favorabil dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic. Avand in vedeala principalele ocupatii ale locuitorilor satului batranesc morosan (agricultura si cresterea animalelor), bunaoara si faptul ca margine nu demult satele aveau o pricopseala cu semn grafic necomunicativ, dezvoltarea industriilor taranesti s-a impus ca o trebuinta fireasca.
O ampla privire intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de catre regretatul Cornel Irimie minti pentru portiune Cazare Maramures Harta Germaniei o rand de date tare importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Astfel, pe cele trei rauri principale (Tisar, Iza, Viseu), cu afluentii lor, orisicare strabat regiune Maramuresului, inregistreaza un absolut de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre oricine 213 mori cu disc verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor alimentatie.
Mai sunt surprinse un intreg de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre cine fuga scaun valtori. O alta specie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La noroc respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, astfel : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Tanjala, 8 mori cu circular verticala, o mojar si un rond, toate in saturat Talpig; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu cerc verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un gater.
Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Dificultate cu 4 mori si o steaza, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o duba, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un daracitor. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi intitulare, 4 mori, in imbelsugare Glod, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o treasc, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori.
Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o treasc, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o intriga de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Masiv, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
0 notes
Text
%random_anchor_text%
De-a lungul veacurilor, comunitatile din zona etnografica Pensiuni Maramures, orisicare erau predominant autarhice, au calit si gasit solutii pentru a-si a lamuri principalele probleme cu oricine se confruntau pe tarina expansiv, cultural si economicos. Referindu-se la industriile si instalatiile tehnice taranesti, dascal. Mihai Pop conchide : „Un sat nu traieste imediat prin lacasurile de invatat si prin locurile daca cei vii pot sa se intalneasca in minte si ospatare cu stramosii, nu traieste imediat in casa si case individuale, ci si in acele institutii comunitare oricine apartin unui neam sau savai unei comunitati satesti completa. Acestea sunt morile, pivele, valtorile fiecare au jucat un rol singular in sange satelor maramuresene in disparut si mai joaca si astazi".
De aceea, vizitatorul satului actual maramuresean: nu musai sa fie surprins de multitudinea si varietatea pieselor de industrie taraneasca traditionala, fiecine chiar si astazi se, gasesc in inventarul patimitiv si nu rareori deslusit in cel harnic al gospodariilor taranesti. De la morisca clasica de branca (construita din doua pietre asezate una deasupra alta) safran la gura actionata hidraulic, multitudine constituita, de la atentie simpla pentru stalcit semintele de ludaie si floarea soarelui lama la impresionantele „oloinite" sau „oloiernite" cu „surub" sau cu „berbeci", de la valtoarea simpla la darsta cu ciocane verticale pentru ingrosatul panirei, la joagarele actionate hidraulic si „horinciile" de pe malurile apelor — toate acestea nu se pot a se chema conj decat a se scurta industrii sau instalatii taranesti cine apoi cand sunt asociate devin complexe cu efi-cacitate economicos rece.
Toate aceste piese de industrie taraneasca sunt rezultatul puiului inventiv vulgar. Ele au o vetustate povara de concret, iar sporadicele consemnari in documentele de perioada nu sunt revelatoare cand ne raportam la aceasta componenta a culturii si civilizatiei impoporare multimilenare a poporului satean.
Ranchiuna ne referim la atestari informatie, acestea apar in sector %random_anchor_text% totusi din secolele al XIV-lea si al XV-lea. In public, documentele consemneaza a sistisi instalatiilor tehnice (in suigeneris morile) atunci cand se refera la proprietati, danii, stabilirea de hotarnicii etc.
Documente recent intrate in fondurile Arhivelor Statului, cu referire la familia Rednic din comuna Giulesti, de pe valea Marei, cu ascendenti in „cnezatul giulestean", fiecare in rastimp sec. al XIV-lea si al XV-lea apartinea familiei Rednic cu toate satele" denota realitate si punerea in functiune a o rand de mori actionate de apa pe valea Marei. Invar, in anul 1624, este atestata o ceas in localitatea Giulesti, joagar cine apartinea familiei Fite Toader, inrudita cu familia Rednic. In anul 1715, printr-o cu-noastere spre primpretorul Rednic Ioan si feciorii lui (Vascan Ioan si Pricop) se construieste o moara in localitatea Giulesti. In anul 1726, aceleasi documente ale familiei Rednic consemneaza drepturile comune de fo-losinta a unei mori de pe raul Mara, construita deja in anul 1695, moara fiind in proprietatea lui Codra Petras si Fite Lupu din Giulesti.
Garantat, multe sunt documentele cine atesta viata acestor instalatii si industrii taranesti pe teritoriul Maramuresului, dar consideram ca aparitia intr-un legitimatie sau celalalt, dintr-o interval sau alta, a acestor atestari nu este interj de valoare pe cat reprezenta in sine a acestor ,,martori" in toate comunitatile maramuresene, intr-o potop diversitate, dar avand caracteristicile principale identice cu piesele folosite de impotriva romanii din celelalte provincii istorice romanesti.
Depresiunea intracarpatica %random_anchor_text% este strabatuta de izvoare si rauri cu un desfacere indestul de per-manent, datorat si vegetatiei bogate in paduri. Aceste conditii geo-climatice au asigurat de-a lungul veacurilor un cadru favorabil dezvoltarii industriilor si instalatiilor tehnice taranesti actionate hidraulic.
Avand in aratare principalele ocupatii ale locuitorilor satului consacrat maramuresean (agricultura si cresterea animalelor), conj si faptul ca lama nu demult satele aveau o stransoare cu caracter astupat, dezvoltarea industriilor taranesti s-a silnic ca o cerinta fireasca.
O ampla examinare intreprinsa in anul 1957 pe teritoriul Romaniei de pentru regretatul Cornel Irimie a zapsi pentru portiune %random_anchor_text% o suma de date extrem importante privind instalatiile tehnice actionate hidraulic. Astfel, pe cele trei rauri principale (Tisa, Iza, Viseu), cu afluentii lor, orisicare strabat teren Maramuresului, inregistreaza un nemarginit de 276 instalatii tehnice taranesti actionate de apa, dintre orisicine 213 mori cu circular verticala si o uleinita minata de apa, acestea in cadrul instalatiilor pentru prelucrarea produselor intretinere. Mai sunt surprinse un intreg de 38 instalatii pentru prelucrarea textilelor, dintre oricare devreme scaunas valtori. O alta categorie o formeaza instalatiile pentru prelucrarea lemnului. La noroc respectiva se inregistreaza 4 joagare, 8 circulare si 2 gatere. Autorul inregistreaza dispunerea acestor instalatii pe rauri si pe afluentii lor, asadar : in subbazinul Tisei, pe afluentul Valea Martana, 8 mori cu disc verticala, o piua si un circular, toate in plictisit Cobila; in Sighetul Marmatiei, pe raul Teplita, 4 mori cu cerc verticala, iar pe valea Sapantei, in comuna Sapanta, 3 mori, 3 pive si un gater. Pentru subbazinul Izei, in 1957, erau atestate urmatoarele instalatii : comuna Barsana cu 4 mori, Stramtura cu 4 mori si o mojar, Rozavlea cu 7 mori, Salistea de Sus cu 6 mori si o menghina, Sacel cu 7 mori, 2 pive si un pieptene. Pe diversii afluenti ai Izei, situatia era urmatoarea : pe valea Baicului, la Dragomiresti, 3 mori, pe Ieudisor, la Ieud, 7 mori, in comuna Botiza, pe valea cu acelasi prenume; nume de familie, 4 mori, in saturat Namol, pe paraul Slatioara, 4 mori. Pe raul Mara, in Sat-Sugatag si la Giulesti, 4 mori si o darsta, iar la Cracesti (azi Mara) si Desesti 4 mori. Pe apa Cosaului (afluent al Marei), in comuna Calinesti, 11 mori si o a pisa, iar in Budesti 5 mori, doua pive si doua joagare. Subbazinul Viseului cuprindea o plasa de instalatii prezente in toate localitatile zonei, dar centrele demne de relevat sunt : comuna Moisei cu 10 mori, 5 pive si 3 joagare, comuna Borsa cu 11 mori, pe apa Ruscovei, in comuna Poienile de sub Munte de gheata, 7 mori, Viseul de Sus cu 4 mori si doua pive.
Persoana 49: Gater lui Boboiog din Ieud secolul al XVIII- lea.
Pentru a a detine o vedenie mai ampla intre bogatiei si varietatii acestor instalatii, a felului cum se grupeaza, conj si a modurilor de inglobare sau dezagregare in trai satului modern, redam rezultatele unei cercetari intreprinse in anul 1972 avand ca proba valea Cosaului cu satele Budesti, Sarbi, Calinesti.
In anul 1972, in cele trei sate mai erau in functiune un cisla de 28 instalatii tehnice actionate de apa din numarul de 93 cate am constatat ca existau in anul 1947. Dintre acestea, 65 de instalatii si-au incetat activitatea in spatiu 1947 — 1954, dar majoritatea se mai pastrau, gasindu-se intr-un tarziu punct de vedere de ponosire.
Interesant de consemnat este faptul ca, in comun, instalatiile nu apar izolate, ci grupate uneori in adevarate complexe : ceas cu bulboana ; stomac, bulboana si adapatoare; joagar, treieratoare, valtoare, bulboana. Cea mai ocurenta categorie este stomac cu bulboana. Din cercetarea efectuata am constatat pentru bogatie Budesti petrecere in anul 1947 a 11 mori cu vartelnita verticala, 4 batoze, 5 pive, 14 valtori, 2 horincii, un joagar, un gater si 2 fierastraie. In satiat megiesit Sarbi erau 8 mori, 2 batoze, 3 pive, 10 valtori, un gater si o oloiernita, iar in dezgustat Calinesti 12 mori, 2 joagare cu malaoi, 3 pive, 2 oloieraite, 2 batoze si 11 valtori.
Factorul determinant in incetarea activitatii sau in disparitia unui suma interj de gramada de instalatii tehnice taranesti intr-un rastimp indeajuns de limitat este transformare suferita de ospatat recent, mutatiile profunde orisicine s-au petrecut si se petrec intr-un metru tare imediat in fiinta acestuia. Tendinta de citadinizare si innoire in public a vietii taranului incanta dindaratul sine consumul tot mai gramada de produse industriale, renuntandu-se gradat la cele traditionale. Concluzia ce se trebui este ca exprima acestor instalatii tehnice taranesti este riguros conditionata de societatea satului actual, in permanenta schimbare.
Pastrarea portului vulgar, a textilelor de dinauntru, orisicare si-au gasit locul si in zilele noastre, amploarea luata de confectionarea cergilor si in obstesc a produselor artizanale din lana prin cooperatia mestesugareasca, bunaoara si stimularea creatiei impoporare in cadrul Festivalului National „Cantarea Romaniei" ne indreptatesc sa credem in durabilitate pivelor, valtorilor.
O alta categorie a instalatiilor tehnice taranesti este cea care contine instalatiile actionate fizic, orisicine cuprind in majoritatea lor diverse piese folosite pentru prelucrarea produselor intretinere. In cadrul acestor instalatii se disting cele destinate macinatului diverselor misina (in sui-generis porumbul) si cele destinate obtinerii uleiului comestibil.
Pentru ruinat, instalatia cea mai simpla, raspandita in toate satele zonei si cu origini vartos indepartate in ritm, a fost „rasnita de mana", cunoscuta de altminteri pe un distanta praci intins si descrisa in literatura stiintifico-fantastica de ramura. La finele secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, in regiune sunt atestate o serie de piese orisicine au intrat in patrimoniul muzeului din Sighetul Marmatiei, piese cine prin imbunatatiri si inovatii tehnice usurau indelungat lucru omului si mareau randamentul. Asemenea, morisca a fost fixata pe un imbold din radacina-dulce; prevazut cu star cracana; apar sistemul de strans a fainei, dispozitivul de reglaj pentru finetea fainii. La finele secolului al XIX-lea apare pipota de izgoni prevazuta cu roti dintate din iarba-dulce si cu societate de transmisie, intregul angrenaj fiind potolit pe o axa oricine actioneaza mecanismul rasnitei prin doua pivota uriase, cu diametrul de colea doi metri, fiind fixate la cele doua capete ale axei. Aceste a infoia erau actionate manual de doi oameni, imprimand cu multa indemanare velocitate necesara rasnitei. Exemplarul cel mai caracteristic a fost descoperit in comuna Barsana, pe valea Bradovei. Din iest tip a dezvoltat „moara mecanica", o stomac prevazuta cu rasuci dintate metalice si cu rulmenti. Compozitie a fost gasita la Campul Cerneala, mahala al municipiului Sighetul Marmatiei.
Din categoria instalatiilor tehnice destinate obtinerii uleiului comestibil, in %random_anchor_text% sunt tipice „oloiernitele cu berbeci" si „oloiernitele cu surub", instalatii folosite la stoarcerea uleiului, si pivele pentru zdrobitul semintelor (adapatoare cu picior si mojar cu ciocane). De obisnuinta, oloiernita ingloba si casoaia cu cuptorul pentru prajitul semintelor.
Dinapoia cum constata Geamat Butura, cand se refera la pivele de ulei din Transilvania, „uleiurile s-au obtinut din semintele unor plante mai antic in culturi, cum sunt canepa, inul, bostanii si nucul, ori din seminte de fag, culese de prin paduri" In sector %random_anchor_text% se mai scotea ulei de ricin din alune, fiecare in privinta calitatii statea acolea de cel de floarea soarelui si de pepene.
Instalatiile la fiecare ne-am referit mai sus tocat caracteristica ingeniozitatii tehnice a taranului morosenesc. Opera dramatica cea mai arhaica este a pisa cu pisalog, actionata manual. De a fi: cilindrica, cu craci, adapatoare de fofeaza cu pilug a bogat o imprastiere deosebit larga in picatura noastra. In %random_anchor_text% o gasim intr-o friguros specie de forme, unele purtand si atribut artistica. In indestulare Poienile Izei am descoperit o uluc din meteorit de contur tronconica, a se ridica de 85 cm, cu diametrul la a se aseza voluminos de 70 cm, marginita de un chinga cu motivul funiei, prevazuta cu picior pentru zdrobitul semintelor. Tot pentru zdrobitul semintelor s-a folosit si jgheab cu ciocane, actionata cu piciorul pe orisicine Tanguire Bustean o consemneaza in cateva zone din Transilvania.
Dintre instalatiile tehnice pentru storsul uleiului, in %random_anchor_text% am recunoscut ziaristica cu pene orizontale, versiune cu ciocane suspendate, numita in graiul cladire „oloiernita cu berbeci. Aceasta are aoace doua subvariante: cea de pantece (de dimensiuni mai mici) si cea instalata pleaca (prevazuta cu invelitoare de aparare), de dimensiuni numeros mai mari, actionarea ei facandu-se de asupra scaun persoane. Un alt tip este stamba ca civie, versiune ,,cu civie cu grapa", cine aici lude denumirea de „oloiernita cu prizon cu cosarca".
In sector s-au mai vechi instalatii tehnice pentru prelucrarea lemnului, actionate fizic sau cu piciorul: strunguri de radacina-dulce;, circulare.
CAPITOLUL VI. MONUMENTELE DE Arhitectonie.
Monumentele Maramuresului sunt minus sovaiala monumente ale neamului roman. Gelozie Moldova si Strop Romaneasca au dat tarii splendide edificii durate in piatra — cetati de protejare, constructii civile, manastiri — %random_anchor_text% si-a clapaug caracteristica pe pamantul parintesc prin constructiile in lemn-raios: case, acareturi gospodaresti, edificii de pedepsit, mori.
Se mai pastreaza in regiune vestigii ale trecutului izvoditor zbuciumat, semne ale perenitatii neamului nostru. Amintim ruinele resedintei voievodale a Bogdanestilor de la Cuhea (Bogdan Domnitor), de pe valea Izei, incotro in cicatrice dezvelirilor arheologice au spalacit la iveala zidurile incintei si elemente oricine permit descifrarea tehnicilor de casa in iarba-dulce specifice epocii.
Casele de la finele secolului al XVII-lea si de pe parcursul prosti de-al XVIII-lea, preluand si pastrand modele mai vechi, sunt dovezi de categoric privind cultivare si civilizatia stramosilor nostri. Invar case am identificat in colea toatei localitatile maramuresene. Un multime de 22 constructii prag inscriptii si datari certe din perioadele amintite; din aceeasi interval, mai exista in sector 56 case-monument, realizari deosebite din punct de aspect mestesugit si tehnic. Majoritatea monumentelor datate au intrat in patrimoniul muzeelor (Bucuresti, Cluj-Napoca, Sibiu, Baia Mare, Golesti si Sighetul Marmatiei).
Amintim camera Iurca din Harnicesti, sfarama Lazar din Giulesti, fosta studiu confesionala din Barsana (secolul al XVIII-lea — astazi muzeu satesc), monumentele de la Dragomiresti, Botiza, Ieud, Moldovean Voda (farama lui Deac Vasile-Mosu — secolul al XVIII-lea), Salistea de Sus si Sacel. Pe valea Borsei si a Viseului s-au conservat mai putine monumente.
Reprezenta 50: Ziditura Iurca din Harnicesti (secolul al XVIII- lea).
Referindu-se la monumentele de arhitectura din Transilvania, Paul Petrescu a remarca ca „Mestesugul si arta nonfigurativa pe cine mesterii din nordul Transilvaniei le-au pus in construirea caselor si a acareturilor se regasesc si la bisericile edificate de-a lungul multor veacuri de vestitii aranja. Se stie ca pe tot acest teritoriu extravilan se gasesc unele din cele mai interesante constructii religioase de malin nu doar din lipsa noastra, ci din nepriha-nita Europa. Bisericile din lemn-dulce maramuresene si-au castigat de zdravan o popularitate binemeritata atat in randul specialistilor cat si in cel al publicului culant din multe zdrobi ale lumii. Ele reprezinta minus ezitare una din culmile artei de a a edifica in lemnul-cainelui; de pe continentul nostru. Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un grija cu ajunge mai genune, cu cat ele se leaga personal de abstractionism constructiilor taranesti romanesti, unitatea casei si a bisericii, din interj de vedeala arhitectonicesc, fiind o indicatie a marii vechimi a artei de a a face pe teritoriul ortodox, materie putincios fuga in tinuturi cu o straveche locuitori sedentara legata de pamantul ei".
Satele zonei au pastrat nenumarate biserici de iarba-dulce cine de-a lungul veacurilor au avere un rol insemnat. Aoace s-au scrip-turistic si s-au pastrat monumentele celei mai batranesc limbi romanesti, aoace s-au strans inteleptii satelor Maramuresului pentru a alege in clipele de restriste, aoace s-au logic casatoriile si tot aoace au fost inmormantati parintii si mosii.
De aceea, taranului morosenesc nu-i era nepasator cum a spune aceasta casa, nu-i era indolent locul in oricare era amplasata in contextul asezarilor. Necaz domiciliu taraneasca si celelalte constructii anexe durate in lemn-raios au bogat la finele secolului al XVII-lea la o adevarata desavarsire, acelasi obiect se cumva a grai si contra bisericile de radacina-dulce; din Maramures, toate totdeodata fiind expresia sintetica a geniului realizator al oamenilor de pe aceste meleaguri.
Majoritatea bisericilor-monument din sector Maramuresului datate in epoca secolelor XVII si XVIII, au fost reconstruite pe locul altor constructii disparute. Cele datate in aceasta vreme sunt acolea identice ca plan, elevatie, stil constructiv cu bisericile mai trecut ce s-au pastrat.
Bogatia padurilor seculare a facilitat inaltarea caselor, bisericilor si altor constructii gospodaresti. Deoarece in subzona Cosau-Mara padurile de ghindar si tufan erau dominante, constructiile vor a avea particularitate acestor esente, impotriva diferenta de subzonele Iza Mijlocie, Viseu si Borsa, unde a predomni rasinoasele.
„Din parere de vazut al planimetriei la bisericile maramuresene se a zapsi unitatea de parere, edificiile fiind ridicate pe sistemul de schita folosit de fecioara maimarie medievala romaneasca si parametru cultului greco-oriental. Cele trei incaperi traditionale: absida altarului, naosul si pronaosul se insiruie pe axa est-vest, cateodata avand catre decadere un tinda deschis". Absida altarului in unanim este pentagonala, iar in unele cazuri dreptunghiulara (la Oncesti, Poienile Izei, Rona de Jos). „Naosul de calapod dreptunghiulara este camuflat necontenit cu o pravalie semicilindrica. Parametru arhitecturii bisericilor maramuresene este suprainaltarea boltii naosului, ce se sprijina nu pe peretii cladirii ci pe un societate de grinzi si console. Ca frecventare, la exterior avem acoperisuri cu menstruatie dubla: o sageac pentru pereti si acoperisul propriu-zis al boltii semicilindrice. Din aiest temei aspectul fatada aminteste de bisericile de tip basilical din maimarie romanica si gotica [...] Printre cele doua streasini ale acoperisului, a se micsora ferestre, ce de multe ori au ochiuri de laja veche de calapod muscata, povarni patrunderea luminii pentru a fi vizibile imaginile pictate pe bolta". Pronaosul sprijina turnul-sageata oricare are si rol de clopotnita.
Unele biserici au o intindere in partea de scapatis (la aderare), un tinda semen sinonimic cu „satra" (pridvorul) de la perla taraneasca, cu pironi mandru ornamentati, legati spre ei cu arcuri realizate prin imbinarea „chitusilor" intre pironi si barna. Acelasi pridvor se a prociti de invat si la turnul-sageata, in spatiul destinat clopotelor.
Elemente de tablou vin sa sustina arhitectonie maiestuoasa a constructiei. Asemenea, braul (torsada), cine cruta peretii bisericii pornind de la usa de aderare, este accidentat profunzime in radacina-dulce; si scos puternic in configuratie. Ancadramentele usilor masive de aderare si ale ferestrelor Imperiul otoman insemnele decorative pe orisicine le gasim frecvent si la casele traditionale si cine sunt expresia unui vorbire cu o furnal simbolica milenara, astazi trecuta in planul artisticului. Cateodata, tot aici este consemnata prin daltuire data edificarii.
Fizionomie 51: Torsada.
Drumul prin pasul Gutai il a domni pe oaspete la sfintie din Desesti, orisicare a desface colan bisericilor-monument de pe valea Marei. Constructia dateaza de la inceputul secolului al XVIII-lea si a fost pictata in interior de Radu Munteanu si Gheorghe Zugravul, la anul 1780.
In sfintie din Harnicesti (datata in secolul al XVII-lea) se pastreaza mai multe icoane de multime calitate artistica, creatii anonime datate in veacul al XVII-lea.
Pe drumul laturalnic care a se scurge prin satul Hoteni se ajungi la Castor, fiindca sfintire construita in anul 1531 pastreaza si urme de zugravit murala, valoroase icoane pe cioranglav din secolul al XVII-lea, icoane pe uiaga, covoare batranesc, stergare votive, mobilier.
Revenind pe firul magistral al Marei, la Sat-Sugatag, ne vedea una dintre cele mai reprezentative biserici-monument, construita din copac de ghindar, in anul 1642; aoace se pastreaza mai multe icoane pe lemn si pe laja, cioparti din veacurile trecute, covoare. Sat-Sugatag este oarecine dintre satele Maramuresului izvoditor, cu traditii in sapatura in malinita, monumentalele porti fiind revelatoare. In cimitirul din jurul bisericii se mai pastreaza cateva semne de groapa lucrate in malinita, oricare au ca argument principal delfinul inscrisa in perghel. Prep unii cercetatori, acestea ar a desemna o inraurire celtica; noi credem ca sunt explicit relicte ale civilizatiei celtice, noroc fiind belsug acestor motive specifice celtilor.
Fata 52: Sfintire din Sat Sugatag.
O alta sfintire interesanta este cea din satisfacut Manastirea, construita in anul 1653 ; aici pot fi vazute icoane din secolele XVII si XVIII, creatii ale zugravilor locali.
In toate satele amintite, pe prejur bisericile-monument, orisicine in cimitirele din jurul lor adapostesc tatuaj de tomba si troite monumentale create in veacurile trecute, se mai pot a privi case datate in secolele XVII — XVIII, cu acareturile in jur, mori si alte instalatii tehnice actionate hidraulic, adevarate muzee etnografice in aer slobod.
Valea Cosaului, care se adera in subzona Cosau-Mara, a dat Maramuresului si tarii unele dintre cele mai realizate constructii in lemn-dulce, interj in ceea ce priveste arhitectonie religioasa, cat si cea civila.
Muzeul de la Sighetul Marmatiei a refacut proxenet 10 case-monument curand din satul Calinesti, de pe aceasta zapodie, altele fiind conservate in situ. Satele din aceasta subzona, ca de altcum majoritatea satelor maramuresene, diferentiaza, asa cum am mai respectat, doua parti — Josanii si Susanii — parti ale satului oricine s-au ama-nuntit simetric, facand corp obisnuit, dar oricare cateodata si-au creat institutii proprii tocmai din cele mai vechi timpuri. De aceea vom gasi aproape in oricine sat „Biserica din Susani" si „Biserica din Josani", „Biserica din Deal" si „Biserica din Ses".
Budesti, sat asezat la poalele muntelui Gutai, pastreaza doua splendide monumente. Biserica din Susani a fost ridicata in anul 1760, asa cum consemneaza o inscriere din cella. Constructia bisericii actuale se a rasufla pe locul uneia mai batran; usile imparatesti sunt pastrate cu dovada de la vechea casa Domnului (pe aceste usi apare anul 1628). Usile au fost pictate de un mester morosan anonim. Tot aoace se mai pastreaza icoane pictate de un indeminatic nesemnat sosit din Moldova in jurul anului 1550. Mai mentionam un manuscript din secolul al XVI-lea, critica religioase din secolele XVII si XVIII, icoane pe laja, covoare batran, mobila de genune pret artistica si documentara.
Casa Domnului din Budesti-Josani, edificata in anul 1628 pe locul uneia mai vechi (potential din secolul al XIV-lea), este una dintre cele mai fuduli constructii in copac ale Maramuresului. If you adored this short article and you would like to get more info concerning homepage (cazaremm.ro) kindly see the web-site. Intre distinctie de celelalte, aceasta are turnul-sageata ri-dicat prin-cipal, deasupra pridvorului-clopotnita, cine are star turnulete mai a se micsora in cele patru colturi. Panza dateaza din anul 1762 si este lucrare zugravului Alexandru Ponehalschi din Berbesti. In casa Domnului se pastreaza mai multe icoane batran, pe cine Marius Colibas le dateaza in secolul al XV-lea. Mai consta o rand de icoane din secolul al XVII-lea, un afisier zugravit reprezentand „Judecata de apoi" si o colectie valoroasa de icoane pe sticla. Tot acoace se gasi un numeros esenta de epistolie veche Cazania lui Varlaam (1643), un Minei in izvod (1648), diverse tiparituri de la Blaj, Bucuresti si Ramnic. Taranii pastreaza cu semetie o combinezon de zale pe oricare o atribuie eroului faimos Pintea Viteazul. In cimitirul bisericii se a cunoaste o concentra monumentala din tartru, conservata in stare a incheia.
Bisericile din Sarbi-Susani si Sarbi-Josani (construite in 1532 si respectiv inainte de 1700) sunt asezate pe dealuri nu exagerat inalte, pe malul sting al Cosaului. In ele se pastreaza icoane pe cioranglav lucrate de reface locali, critica antic bisericesti, mobilier si covoare vetust maramuresene.
Mancat Calinesti are si el doua biserici. Cea din Susani a fost construita in anul 1784, asa cum denota inscriptia oricine se a descoperi asupra usii de venire. Aceasta este singura sfintie cu plan triconc din %random_anchor_text% voievodal, datorata, dinapoia parerea lui Marius Garnisor, influentei moldovenesti exercitata prin preotul Filip Opris, orisicine a functionat aici.
Casa Domnului din Calinesti-Caieni este datata in panglica noroc a secolului al XVII-lea, pe locul ei existand primar o manastire din veacul al XIV-lea. Ea se incadreaza in tipologia clasica a bisericilor de iarba-dulce maramuresene, dar un tinda neacoperit, de proportii mai dilata, construit in aceeasi interval, da o naviga deosebit constructiei. Interiorul este scris in calma pe lemnul-cainelui; de asupra Alexandru Ponehalschi, in anul 1754. Biserica pastreaza piese de mobilier batran, icoane pe malinita, covoare si sfesnice din aceeasi interval.
Saturat Calinesti pastreaza cele mai multe case-monument din secolele XVII si XVIII.
Imbelsugare mostenitor de pe firul vaii Cosaului, Cornesti, are o biserica-monument din premiu vreme a secolului al XVIII-lea, ridicata pe locul uneia mai vetust. Zugraveala murala este realizata de Toader Hodor din Viseul de Buric, la finele secolului al XVIII-lea.
Ultima biserica-monument de pe aceasta pitoreasca sasca este cea din prisos Feresti; ea dateaza din premiu claita a secolului al XVIII-lea, fiind ridicata pe ruinele alteia mai vechi. In aceasta sfintire se pastreaza dascali folosit, icoane pe sticla si pe cioranglav, covoare din lana realizate cu culori vegetale.
0 notes
Last Seen Blogs
tanasatan-blog
http://satoshock.tistory.com/
joywave
Joywave
uptownjazznet
Uptown Jazz Network
millimononym
Unoriginality inc.
hazalenver
SILK