#mi e dor de ea

[unanonimcelebruu]

Sunt un haos cu zâmbetul pe față.

#iubire #romania #ganduri #ea #momente #dragoste #unanonimcelebruu #mi-e dor #0 #confesiuni #oameni #sentimente #versuri #mi e dor de ea #dor de noi #dordeea #muzica #citate despre viata #unde i ea #viata mea #lectii de viata #stil de viata #bucuresti

[confesiunianonime]

Nu-mi mai amintesc cum îi sună vocea și asta mă termină. Încă îmi e dor de ea

#confesiunianonime

[ladyl]

Astăzi ar fi împlinit 69 de ani.

Ar fi glumit pe tema prefixului schimbat, pe tinerețea fără bătrânețe, s-ar fi necăjit că-i facem tot felul de bucurii mărunte - deși pentru ea toate erau mari, ne-ar fi adunat pe toți acasă, copii și nepoți, înghesuiți în jurul mesei atent pregătite și-n buzunarul de la piept.

Mi-e dor de ea în fiecare zi. De trei ani încoace și pentru toți câți vor mai fi.

#dordemamaJeni #dordebunicaJeni

[arhitectul]

mi-e dor de mare

îmi place la mare că ești curat tot timpul

marea te spală

și ești sărat, nu? te spală și te sărează

tu ai fost vreodată la mare?

nu, dar am visat că am fost. într-o zi mi-a intrat nisip în ochi și am plâns toata ziua

Și când ai intrat în apă ți-a trecut ?

da..

și am visat o căsuță de paie pe plajă în care o să stau și iarna și vara

și mai e cineva in ea?

suntem numai noi doi

a, și marea

păi și nu intră apă în căsuță când e furtună?

nu, când e furtună intrăm noi în apă și ne plimbăm pe margini

vama veche - dragostea

[fara-posts]

Da tare linistea...

[17.08, 11:15] Ioana: Ce sunet grav...si ireal ...si dor....

Chimvale rasucite si as putea sa te ador ...dar cata lume intre noi ,iubite...lasa ti ma sa mor ...intinsa la pamant cu trupul sfasiat si gol ...sa aud durerea lumii si zbateri inutile ca pasarea ranita de al ei zbor si se ruga tot cerul pentru acest ador ...nu mai stiu de e zi sau noapte dar era joi...si un nesfarsit ,alchimic te iubesc de as putea sa mor ...dar uite tu,iubite ,ca pasarea i in zbor si tamp incearca cu o aripa ranita sa se refaca n zbor ,ea nu stia ca zborul ii este si leac si rana ...zbor ...batea din aripe ...sa zboare ...si la pamant ...menirea ei ...era sa zbor ...cuvinte ticluite in rani ce tot mai dor ...trecand acele bariere de lumina ...in care iubirea ar fi salvarea unei joi de dragoste in care sigur te ador ...in rest ...e cenusiu ,razboi din start pierdut ...si o inima vibrand la unison...si aerul incremenise electrizat de dor si de o prezenta nevazuta ...intr un sarut atat de colosal ...mi e teama de banal....si zbor...si se unira n vesnicie buze ...intr un sarut ...nedat...dar ...colosal ...inelul ireal ....zale cazute ..

..si un sunet ....ireal....

Ce joi este aceea fara tine ...n o sa iti fie dat sau poate da....sa simti acest fior ....in care joia e de dragoste ....si asa as vrea sa mor....

[17.08, 12:19] Ioana: Cu mana ta, cu tampla mea, la pieptul tau ....lipita ...dor....

[17.08, 12:21] Ioana: Imi poti auzi ,iubite ...inima... ca nu stiu cum... ea s a mutat la tine ....e cam nebuna...nu i asa?...

[17.08, 12:23] Ioana: Si nu vrea sa nceteze sa bata ...inima...

[17.08, 12:25] Ioana: Infiorata ,te respir ,in mut si surd, si orb si ti scriu de dor ,cuvinte fara noima pe care tu le simti si poate le vor citi si altii ...infiorati ...de adumbrirea ti nesfarsita ...tandretea ta si mai ales,...iubite,vocea ,vocea ta....

Da tare linistea...

[night-tears]

Azi am chef de ea.

Azi, cand ninge afara si imi aduc aminte de ea, si ce insemna asta pentru ea. Azi, cand tot ce imi doresc sa aud este acel: “Te gandesti ca la un moment dat o sa fim la casa noastra si o sa avem un semineu maree langa care sa stam cand ninge?”. Azi, nu m-ar deranja sa il aid pentru a mia oara. Azi, simt iar acea bucurie in suflet de parca as da fuga la ea in orice moment. Azi am chef sa fug la ea. Am chef de strada acea de langa blocul meu unde avea casa, unde ne jucam cu bulgarii de zapada. Azi vreau sa o vad, sa o strang in brate si sa ii spun ca mi-a fost dor. Azi, vreau sa ascult melodiile acelea rock care ma innebuneau mereu. Azi, am chef sa stau sa cu ea si sa o ascult cum imi poveste despre Harry Potter si de cum are un crush pe el. Azi am chef de barfa, de jocuri, de strans in brate, de amintiri, de problemele acelea la mate care nu aveau niciun sens. Azi am chef sa stau sa ii spun cat de dor de cum era. Totusi, azi nu este ziua perfecta sa imi aduc aminte de toate ceea ce s-a intamplat. Inainte sa nu apuc sa imi iau adio de la ea. Azi nu o mai vreau trista, cu lacrimile pe umarul meu. Azi, vreau sa ma sune si sa imi povesteasca despre inca o idee conspiratioanala tampita. Azi, vreau sa o vad razand, razand cu adevarat. Azi, vreau sa simt din nou vantul de pe deal batandu-ne in fata, in timp ce devoram un burger. Sa stea langa mine si sa ma intrebe cand am crescut asa. Azi vreau sa o astept sa ajunga in fata scolii cu o cutie de bomboane in mana. Azi as fi asteptat-o la iesirea din casa cu masina, ar fi facut misto de mine ca ma dau mare si mi-ar pune iar o melodie pe care o detest. Azi as da melodia aia mai tare si as canta-o cu ea. Azi as duce-o la ski, m-as ruga de ea sa aiba incredere in mine si s-a pune in fund incepand sa planga de frica. Am intra pe poarta ei ude leoarca, as privi-o cum scoate cheia de sib ghiveci si ar spune: “Siguranta si incredere”. Usa s-ar deschide si totul ar mirosi a mancarea ei preferata. Mama ei ar sta in bucatarie, ochii ei neincercanti si-ar lua copilul in brate cu un zambet enorm pe fata. Tatal ei s-a lua de noi ca racim si ar face o gluma porcoasa despre cum ne-am udat. Imi e dor de glumele alea. Am urca la sa in camera si mi-ar povesti din nou despre nu stiu ce carte, s-ar pune pe burta in pat si mi-ar rasfoi toate paginile incercand sa ma convinga sa o citesc. As incerca sa imi aprind o tigara si mi-ar scoate ochii despre cum nu este bine sa fumezi. Am veni la mine unde bunica mea ar ranji si ar intreba-o de vrun baiat de la facultate. S-ar inrosi si ar manca cu pofta din pufuleti. “Mamaie, sunt fata mare!” ar spune la final. Am iesi in oras, mana-n mana, si mi-ar povesti despre o intamplare din copilarie de care eu am uitat. Ar privi spre cer cu stralucire in ochi si ar zambi usor. Am fi din nou copii aia din liceu care radeau cand vedeau un tip dragut pe strada. Am iesi in curte si am vana stele cazatoare ca sa ne punem dorinte. “Data viitoare o sa imi doresc sa iau restanta!” ar spune. “Data viitoare o sa imi doresc sa iau bacul!” as raspunde eu. S-ar uita urat la mine si ar spune cu o voce de adult impersonat ca daca l-a luat ea, sigur am sa il iau si eu. Dar nu l-a luat, nu a avit rabdare sa fie azi aici langa toti cei care ii simt lipsa cumplit. Azi ma duc spre cimitir si imi pun pe buze acelas ruj usor mov. Asa o simt cu mine. Ii pun un trandafir alb pe marmura rece, si ii povestesc despre tipu asta nou din viata mea. Probabil m-ar sfatui sa nu il sperii si pe el asa cum am tentinda. Stiu bine ca intr-o zi, eu voi fi cea care va cobori din tren si ea va fi acolo cu un trandafir alb, intr-o zi dupa o viata lunga. I-am promis ca voi face tot ce ne propusesem vreodata sa facem impreuna. Vreau sa am multe sa ii povestesc atunci cand ii voi auzi din nou vocea. Doar ca ea va fi cea tanara, alba si nespus de frumoasa. Azi, stau cu poza cu cele doua copilite cu ochii deschisi ce radeau la piscina. Noi radeam, ochii ne radeau, toata poza pare ca rade. Azi am chef sa o iau in brate si sa nu ii mai dau drumul niciodata. Azi o vreau fericita. Azi, imi e dor de ea.

[necrosyse]

In secret, sper ca fiecare cuvant ce-l scoti din inima sa ti se sparga si sa se auda doar ecoul vocii mele. In secret, nu vreau sa aud vreun scuze, pentru ca nu vreau sa te iert.

In secret am incetat sa te mai astept, doar pentru ca n-am avut alta optiune. In secret, sper ca regreti ca ai lasat sa ne frangem inimile, sper ca te mananca de vie si ca te regasesti des cu telefonul in mana, pregatita sa-mi scrii sau sa ma suni. In secret, sper sa o faci. Sa pot sa-ti spun cat de tare te urasc si sa-mi urlu durerea.

In secret, sper ca inca ma iubesti. Nu pentru ca te vreau inapoi, pentru ca doar asa poti sa platesti pentru tot. Sa ma iubesti pana la sfarsitul zilelor tale, in timp ce in patul tau e altcineva. Sa ma iubesti ca pe un vis frumos la care nu poti sa ajungi.

In secret, stiu ca nici blestemele, nici Raiu si nici Iadu, n-o sa te lase sa-mi uiti numele in timp ce te iubesti cu altul. In secret, te urasc, pentru ca nu pot sa te mai iubesc. In secret, nu-mi mai pare rau ca ai plecat si ai distrus tot in urma ta. Am gasit pe altcineva, cine, din fericire, nu o sa fie niciodata tu. In secret, doar ma mint. Ma mint sa fie mai usor

In secret, sper sa nu mai ajungi vreodata la usa mea, pentru ca ori te-as ucide cu mainile goale, ori te-as ajuta din nou. Si pentru mine, ambele variante dor adanc.

In secret, nu ai fost la fel de rea precum ea.

[goodblondefashionloverboy]

Stii, mi-e dor de vara. Pentru ca vara e cald, si e bine. Iarna te inchide in casa si parca iti suge toata energia de pana in adancul sufletului tau, cat de negru si gol ar fie el. Ramai in frig, singur, blocat sa mergi doar la scoala cu colegi pe care ii urasti si acasa intr-o familie monotona din care abia astepti sa pleci ca nu te mai intelegi cu nimeni, decat cu mama ta care vede starea de putrefactie in care intri pentru ca si ea a fost asa, bolnava mintal exact ca scoarta de om fara suflet care ai devenit. Te ingropi in muzica, tigari, alcool, droguri sau orice altceva prinzi doar ca sa nu ramai singur cu mintea ta ca o sa mori mai repede decat focul unei lumanari intr-un uragan autumnal cauzat de incalzirea globala. Vrei sa te intorci inapoi la vara cand singura putrefactie pe care o faceai era cea din trenul de 12 ore cu intarziere spre mare. Iti vrei libertatea de a zburda cu prietenii ca o pasare maiastra in ceruri, imbracat doar intr-un simplu maieu atat e larg incat oricine statea langa tine putea vedea in el. iti e dor de vara cand te trezeai cu cea mai dezgustatoare stare pe caldura inferala dupa ce te-ai imbatat ca porcul din bere impreuna cu prietenii tai aurolaci ca tine. Verile nu le dormeai pentru ca stateai afara si vorbeai cu prietenii, Iarna nu dormi pentru ca mintea ta se duce la toate cacaturile de s-au intamplat si sau schimbat de cand nu mai e vara. In grupul mare de prieteni pe care il aveai si il iubeai asa mult au aparut certuri si drame ce l-a destramat, creeand bisericutele ce existau foarte bine in primavara netulburate de certuri inaintea contopirilor acestora intr-un megagrup de zeci de oameni care nu se suporta intre ei. De cand nu mai e vara ai descoperit ca nu poti avea incredere in nimeni, nici macar in propria fucking familie, la care nici nu te mai poti uita fara sa iti vina sa iti dai toate continuturile stomacului afara. Vara iti e frig doar noaptea cand umbli de nebun prin oras cu cei 2 tovarasi cei mai buni ai tai sau cand iesi din marea neagra, plina de alge si poluatie acum, lasata singura sa inghete, neatinsa de mana de om pentru luni intregi, si iti e mila, pentru ca si tu te simti exact la fel ca ea. Iarna simti caldura doar atunci cand plangi singur pe salteaua adancita doar pe o parte chiar si cand nu stai pe ea pentru ca e prea atasata de comfortul greutatii tale si nu ar da drumul pentru nimic. simpatizezi cerul, caci si tu, ca si el, ramai far energie pe la ora 5 si incepi sa te stingi, lasand doar lumina din jur sa te arate. Pe toti ne doare in piept iarna, majoritatea de la frig, dar nu pe tine, pe tine te doar in piept de la plamanii prea abuzati de fumul tigarilor, chistoacele fiind singura culoare din viata ta, si de la inima sfasiata de faptul ca persoana care era exact ce manifestasei si-a facut relatie, dar oricum era afara din liga ta deci nici nu stiu de ce ai incercat ca oricum tot aici ajungeai. Daca tot suntem aici, de ce nu renunti si la cacatu asta de viata cu iarna ei belita si oameni care nu stiu sa se inteleaga intre ei ca niste oameni si se comporta ca niste animale salbatice din padurile amazoniene, da cred ca si alea au mai mult creier sa se inteleaga decat cretinii tai asa spus prieteni ca iti zic tie ca se urasc intre ei dar dupa se duc unu pe la altu acasa si rad de parca nu ar avea nicio problema reciproca, si asta iti creeaza o frica, o panica asa mare ca poate toata lumea de fapt te uraste si cei care chiar tineau la tine sunt cei pe care i-ai indepartat, unii in special pentru ca grupul te-a bagat cal de bataie ca doar tu esti fraierul care s-ar lasa folosit de prietenii lui ca doar tu esti destul de tampit sa le induri toate blestematiile nu? Ca daca nu fac ce iti cer iti e frica ca o sa te urasca si o sa te dea si pe tine afara cum i-au dat si pe restul petru care te-au folosit pe post de cal de bataie. Si cu relatiile cum mai stai? Ca am auzit ca de cand ai inceput sa fi atras de lume parca toate incercarile tale au fost niste esescuri mizerabile ajungand cu tine tot pe laba ramanand, ca na femeile care te plac pe tine sunt ....

[little-princeesss]

Imagine this:

omul pe care tu îl iubesti cel mai mult in lumea asta, omul la care te uiți și nu poți sa gândești decât “omul meu superb”, da, el omul tău

vede alta persoana și in interiorul lui apare dorința ca o vrea. începe sa petreacă timp cu ea, ii zâmbește, se uita plin de dragoste, o atinge, o simte, are fluturi in stomac, fiori pe spate.. pentru alta persoana.

in timp ce tu te uiți la “omul tău” și îți tremura sufletul, el se uita la altcineva și ii “tremura sufletul”. in timp ce tu ii dai totul și ii ceri plângând lucruri mici, nu simte nimic. el da deja tot ce ii ceri tu, altcuiva.

înșelatul, te schimba. nu poți sa uiți ca omul pe care îl iubesti, iubește pe altcineva. ei doi, au petrecut timp împreuna, au ras, s au atins, s au simțit, s au iubit.. in timp ce tu plângeai. poți sa uiți asta? poți sa îți scoți din cap imaginea asta? poți sa nu te mai gândești “nu ma iubește, mereu o sa iubească pe altcineva.”?

nu poți. pentru ca atunci când tu îl implorai sa fie “omul tău” el era deja deja al altcuiva. n-a plecat de lângă tine din comoditate, nu din iubire.

când iubesti, nu poți sa faci “jocul atracției” cu altcineva, nu ți dorești ca altcineva sa te atingă, nu ți dorești sa atingi pe altcineva, nu poți sa te uiți cu lumini in ochi la altcineva. nu poți sa iubesti pe altcineva.

așa ca da.. poți sa faci orice, înșelatul lasă urme.

iar la final, sa vezi negare și poate “din vina ta am făcut o” sau poate “ești nebun”. nu înțelegi: cum adică sunt nebun/a ca sufăr ca ma înșeli? cum poți sa mi spui asta?

și poate ierți. o data, și încă o data, și apoi iar.

apoi înțelegi ca “omul tău superb” poate iubi pe oricine in afara de tine. așa ca nu contează cât plângi, cât ii ceri, cât ii spui, cât ii explici.

și îți rămâne o singura varianta: sa pleci.

omul îndrăgostit se vede, se cunoaște, nu si vede viața fără persoana lui. se uita la ea, i se înmoaie sufletul și ii spune random ca o iubește. omului îndrăgostit i se face dor la 10 min când e departe de tine, și doar la asta se gândește. doar la tine se gândește.

atât de mult, atât de constant, încă nu se poate abține sa nu îți spună, sa nu îți arate.

omul care te “iubește” inselandu te, o sa îți spună ca el nu poate sa îți spune “te iubesc” ca nu mai face asta de fel, și ca ești nebuna când ii ceri asta. n-o sa mai auzi niciodată ca “ii e dor de tine”.. nu, lui ii e dor de cealaltă persoana cu care rade și se tine de mâna și e fericit.

apoi, când intr un final alegi sa pleci, îți va spune “tu ai ales sa ne despărțit, nu eu am propus asta”. corect. tu ai propus ca eu sa rămân sa te iubesc și sa te accept in timp ce tu iubesti pe altcineva și pe mine ma excluzi complet, in timp ce tu nu mi poți da mie nici măcar un cuvânt bun. asta ai propus.

așa ca nu.. nu poți sa uiți ca “iubirea ta” a simțit lucruri cu oricine altcineva și a fost fericit cu oricine altcineva in timp ce tu plângeai după un gest de iubire. asta te schimba ireversibil. oricât ai iubi pe cineva, oricât ți ai dori.. n o sa mai fie niciodată la fel.

[a-gothica]

" S-au întâmplat foarte multe lucruri în ultimii 2 ani și jumătate.

Am încetat în a-mi expune trăirile în jurnal. Scriam dintr-o nevroză orgasmică și nu o făceam ca și cum ți-ai bea cafeaua zi de zi. Scriam și publicam lucruri care dor, fiind doar la originea unei tulburări fecunde și imanente. Puneam totul sub semnul întrebării și negam valorile ierarhizate și cristalizate ale efemerității. Scuipam, biciuiam, blamam și disprețuiam iubirea în acea perioadă...dar, paradoxal, căutam dragostea infinită, absolută...

Cu timpul, am realizat că sunt unele lucruri în viață, evident, firești, pe care nu le poți controla, deoarece acestea reprezintă mecanismul lor de funcționare de când lumea. În schimb, am învățat că pot controla doar modul meu de percepere al mediului din jur și raportarea acestuia la nivel comportamental. Fiecare individ vine cu un bagaj emoțional și cu un istoric personal, fie din copilărie, fie și/sau căpătate în urma experiențelor, relațiilor, traumelor. Deci, nu e de mirare de ce majoritatea relațiilor interumane nu funcționează. Pe lângă cele 3 stiluri de atașamente, cele 5 limbaje ale iubirii și diversitatea personalităților oamenilor, este cât se poate de dificil, dar nu imposibil, ca să nu pronunț cuvântul " foarte ", să trăiești alături de o persoană. Disponibilitatea constantă si permanentă atât emoțională, cât și fizică, siguranța, protecția, comunicarea eficientă și expunerea nevoilor și dorințelor reciproc constituie elementele cheie către o relație, zic eu, stabilă și funcțională.

Iubirea se construiește împreună și se dezvoltă. Cine spune că iubirea le rezolvă pe toate, îi recomand să se ducă la un psihoterapeut ori să-și închidă televizorul sau să-și arunce cărțile de gen romantic din bibliotecă la gunoi. Expun acest aspect, pentru că la început, în etapa " îndrăgostirii ", ajungem sa idealizăm partenerul/a și să-i facem profilul nu în funcție de ceea ce este el/ea în mod autentic, ci cum credem noi că ar fi mai potrivit. Desigur, ajungi într-un final să cobori cu picioarele pe pământ și să nu mai fii pe valul de plutire și să constați că persoana de lângă se comportă altfel decât ceea ce ți-ai imaginat de fapt. Ai impresia că în această etapă totul e splendid, că puteți înfrânge lumea împreună, până vine realitatea intr-un mod pragmatic peste voi, vă dă câteva palme peste față și coborâți cu picioarele pe pământ și începeți intr-adevăr să vă vedeți tabieturile reciproc.

Oricum, subiectul e extrem de vast și complex și mă opresc aici. Am scris destul pentru astăzi, după o pauză de 2 ani și... "

- Gothica

[unanonimcelebruu]

Colecționar de momente cu tine,

De timpul petrecut în brațe la mine,

De săruturile în beznă primite,

De plimbările neplănuite,

De serile liniștite la filme,

De încurajările mereu oferite,

De mesajele drăguțe dimineața citite,

De săruturile primite dimineață de dimineață,

De îmbrățișările strâns tare și săruturile pe frunte,

De “te iubesc” spus după orice ceartă,

Colecționez toate momentele cu tine,

Le așez pe rafturile sufletului,

Ele sunt pline de tine.

#iubire #romania #ganduri #ea #momente #dragoste #unanonimcelebruu #mi-e dor #0 #confesiuni #sentimente #versuri #oameni #citate despre viata #muzica #viata mea #mi e dor de ea #dordeea #confesiune #lectii de viata #stil de viata #bucurești #bucuresti

[confesiunianonime]

Intru saptamanal si citesc confesiuniile cu speranta ca ar posta si ea ceva. Dupa prietenia de 9 ani, in jumatate de an s a destramat tot ce s a cladit, nici macar nu i a pasat. Mi e dor de ea

#confesiunianonime

[bxaldy]

Perditus

Imi privieam tineretea ofilindu-se in reflexia raului de lacrimi, nu-mi amintesc cine sunt, am uitat voit sau nevoit, chiar nu mai stiu. M-am ridicat si m-am impiedicat de sticlele de bautura si de tigarile apuse in amurgul eului meu spiritual, din haos am fost creat si in haos ma intorc.

Privesc pozele de pe noptiera, ce ochi sticlosi, ce fericire emanam, nu simtieam singuratatea asta constanta ce ma stranguleaza, nu simteam durerea neimplinirilor, ce voiam sa fiu atunci, imi amintesc, dar nu vreau sa-mi raspund... plutesc cu velele arse pe marea asta numita viata, privesc cerul instelat cum pica apasator, dar calm, peste crestetul meu gol, privesc sora luna, atat de trista si amara, atat de mutilata de asteroizii de care ne-a protejat, as vrea sa o strang in brate, as vrea sa-i spun ca o inteleg, dar ea nu ma v-a intelege.

Ma intorc la sertarul din camera, o ultima sticla de gin, o bricheta si un plic.

Privesc spiritele de la fundul sticlei si acestea se uita trist la mine si apun cu ultima inghititura, iau plicul si-l ard, scria pe el "amintiri de pe vremea cand eram fericit", totul se face cenusa, nu simt niciun regret, zile apuse demult, zile ce m-au purtat pe nori si apoi m-au aruncat in cercul asta inchis si atat de fierbinte, aici piere speranta.

Incerc sa scriu, nu sunt in stare sa produc o fraza coerenta, ma ridic, deschid geamul, e fum in mijlocul verii ce miroase a hartie veche si ingalbenita de timp, ce caut aici?

Ma plimb prin casa confuz, pe masa zac niste hartii aproape arse si in mijlocul lor creionul din carbune care a supravietuit infernului, incerc sa descifrez ce s-a intamplat, prima pagina incepe cu "imi este dor de", de ce sau de cine, nu-mi amintesc, oare sa fi uitat chiar tot, oare instinctul de conservare incearca sa ma opreasca sa accesez vreo camera de tortura?

Incepe sa ploua, ce dracu, s-au rupt norii dintr-o data, plec sa ma plimb, mereu mi-a placut ploaia si cand pica si cand se usca.

Ma pierd in sunetul picaturilor de ploaie si in intunericul serii, plec sa caut cafeneaua visurilor pierdute, plec sa gasesc o scanteie de lumina, scanteia care-mi va aprinde bricheta si voi avea din nou lumina.

...

Cred ca am gasit o scanteie, dar nu stiu daca e a mea, nu vreau sa ma insel.

[deny1720]

Dragul meu,

Doar doua luni, doar atat a trecut de cand ti-am scris ultima scrisoare, de cand te-am vazut! Am cedat, desi imi promiteam sa nu o mai fac! De ce revii? De ce ti-e dor daca nu simti nimic? De ce joci aceleasi jocuri de du-te -vino? Ma doare, desi nu crezi. Sa stii ca nu-mi esti indiferent, asa cum "te-ai convins" aseara.

In urma cu saptamana, cand ai revenit, credeam ca intentiile tale au devenit serioase. Credeam ca ai luat deja deciziile corecte in ceea ce va privește. Ai venit cu aceleași texte, cu incorectitudine, cu promisiuni care nu-si mai au rostul. Ai venit ascunzandu-te de ea. Mi-ai spus ca revii cand iti termini socotelile, cand nu vor fi remuscari, cand vei fi singur. Stiu.

Dar poate ca azi a fost sfârșitul nostru, desi nu sunt convinsa. Sunt sigura ca o sa revii, pentru ca esti un om slab, asa cum iti spuneam aseara. Imi doresc doar sa nu-ti cedez. Sper sa nu o fac.

#15.06.2022 #16.08.2022

[fara-posts]

E atata potop si minciuna,e atat de tarziu ...si nu i lună....inima mea a ntrebat ...si uite ma iar...ce pacat ...vorbind ca surda la luna...si dorul haihui...semiluna ...cireasa amara... din zbor, verdele crud n are trup....dar, daca ,cumva ,ar avea ...ar fi atingerea ta ...mi e atat de pustiu si ce dor ....aripile cred ca ma dor...aud in rastimpuri furtuna ....si rad ...ca nebună...nebuna....are acel pas netrucat ,zambet adanc nelucrat ,ochii topind disperari ,dansul salbatic,ciudat ,sincope si lin ,cateodat ,cantec sagalnic si are ....auriul ...se mbata n buzele ei visatoare ....iti cere, iti da ,te rasfrange ,plange si rade ...te frange ...si te trezesti ....uite asa ....cu ntreaga fiinta ,cumva ,infiorat si altceva ,prin tine e ea si incă,inca ceva ...si nu stii ,si nu stii cum ,sa i mai adulmeci trupul ...cum...prezența ...si luna nu era ...si ea ,doar te iubea ....furtuna ii placea ,radea si o auzeam...prin trupul meu prin carnea mea, zambea, infiorata si calda ...draga mea ,asa catifelata ,sa o miros ,sa o respir ,sa orisice ...si nu ma intreba de ce este asa ...zalog e un pret mai neobisnuit ....vioară....inima....si nu ma intreba iubitule ...mereu mi e dor de tine ...si tie ?...nu ma pronunt ....mi ai spus ....candva ...adun ca nestemate ,orice i legat de tine ,ce sipete adanci facura urme n noi ,iubitule -iubita mea....frumoasa,dusa si un pic la luna ....si asta seara luna ...absenta...si iar era furtuna ....cred c ai furat o ..

lună....si te iubesc atat...absența ta ...inexplicabil ...luna ....nu poate absenta....😘🙂🌹

[redotter]

Bit of an odd question, but I saw you write in Romanian and I was wondering how do you do it. I speak Romanian as a native but I find the language too bland to write in at times. Like I feel like I could be more expressive in English than in Romanian. Any advice?

Oh hi, thanks for the ask! I don't only write in romanian, besides poetry and the soarers series, where it makes sense for me from a technical and cultural point of view. From a marketing and online-ness perspective, writing directly in english is a better idea, so if you're already comfortable with that that's great!

But I know exactly what you mean, I also (ironically) have a really hard time expressing myself in romanian, since i emigrated a long time ago. I make a point to not forget it though, which is why both the country and the language come up a lot in my writing. So here's what works for me:

Write on topics you're comfortable discussing in romanian - 95% of my political and social justice vocabulary is in english, if i had to write an essay on stuff like internalized misogyny i could only do it in romglish. So Soarers is about kids with magical powers - this doesn't mean they don't have "woke" points to make, just that they're not gonna be very literate and detailed about them

Write about romanian stuff - if put in the right environment the brain will remember the right words. Set up the story in romania, give your characters some sarmale and then all of a sudden english doesn't fit as well anymore

Read romanian books - this somehow normalizes how the language sounds in a narrative format? For example perfectul simplu (ea/el merse și fură niște ridichi) sounds really clunky at first since it's never used in daily speech, but once you're familiar with it it's the most natural thing

Take advantage of language specific perks - romanian words somehow have more gravity to them: mi-e dor de tine hits 10x harder than i miss you. Soarers is overall less dramatic and flowery than my english wips (because otherwise it sounds cringey), but when it needs to be dramatic and flowery, boy IS IT

Take advantage of language specific perks 2, humour - an oc of mine once called a big snake șărpălău and i laughed out loud for 2 minutes straight. I especially like writing casual dialogue in romanian, "ce faci?" "da uite, m-am întins un minuțel, da de m-oi dez-îmbăta" has a certain ✨flavour✨ English has it's own untranslatable flavor, but try not to emulate it when writing in romanian, even though it's really tempting because of all the media

Find romanian writers online - i know a couple but they all write in english... It's still nice to know that at least some of your mutuals will understand your snippets lol

So that's my perspective on it (but obligatory disclaimer, I'm no expert, ask more people if you want to get a more nuanced opinion)! I hope it helps, let me know how it goes and feel free to talk more to me about it or your stories :)

#asks