#masivul piatra mare | Explore Tumblr Posts and Blogs

bartholomaus · 4 years

Text

Despre nume de cetăți și alte chestii enervante (atenție, text lung!)

„–Ce apă e asta, stolnice? –E apa Moldovei, Măria Ta! – Bine, așa să-i ramână numele!” DIVERTIS

Nu intru în discuții prea savante despre politică, putere și autoritate în Evul Mediu, dar nu pot să nu observ câte lucruri înveți studiind numele cetăților. În istoriografia mai veche, cercetătorii se dădeau cu fundul de pământ încercând să afle originea numelui Severin, dat cetății de pe malul Dunării (și mai apoi unui întreg ținut de graniță al...Ungariei – Banatul de Severin). Mare succes a avut varianta că Severin vine de la numele împăratului Septimiu Sever. De aceea vei vedea ilustrate din anii 1900-1930 pe care scrie (pe ruina cetății Severinului) Turnul lui Sever. Ei bine, naționalismul istoriografiei noastre a evitat cu obstinație să spună că Severin vine de la severnâi = nordic, de nord, în slavoneasca vorbită de bulgarii medievali. Si azi, dacă dai translate pentru limba bulgară sau sârbă obții северната sau северни. Deoarece prima cetate din zonă, cea din colțul castrului roman Drobeta a fost construit de autoritatea bulgară a celui de-al doilea țarat (numit de români cu excesivă mândrie patriotică vlaho-bulgar). Ei bine, această informație simplă, dovedită chiar și de săpăturile arheo (monedă de la Asan al II-lea) nu o găsești spusă clar în nici o carte de istorie de dinainte de 90. Tot așa cum nu găsești nici informații despre marca de graniță a Ungariei devenită Banatul de Severin. Cum nu găsești prea multe nici despre faptul că termenul Mehedinți vine de la numele cetății ungurești Mehadia. Și că Ținutul Mehedințiului e de fapt rămășița teritorială a Banatului de Severin ca marcă de frontieră* a Ungariei. *Marcă de graniță - teritoriu tampon, organizat militar, în afara hotarului țării. Să mai spun că așa numita cetate a Orației de la podul Dîmboviței a fost o soră mai mică a castelului Bran? Că deși era pe teritoriul Țării Românești a fost construită de autoritatea regală maghiară. Ei bine, această cetate are multe asemănări cu forma inițială a castelului Bran dar și asemănări de nume. Primul nume al castelului Bran a fost Dietrichstein (Stânca lui Dietrich) după numele stâncii pe care a fost ridicat castelul. (Numele BRAN vine din slavonește și însemna Poartă). Numele vechi sub care apare numele cetății Orația este Königstein, adică Stânca Regelui. La fel e și în ungureste - Királykő...(király e crai, rege, iar kő e piatră). De fapt ce mai tura-vura, în românește este vorba de Piatra Craiului. Exact, numele munților e același cu al cetății. Nu îmi e clar dacă munții se numesc după cetate sau cetatea a primit numele de la masivul muntos. Înclin spre prima variantă, căci o stâncă pe care a fost ridicată o importantă cetate regală a fost mai curând a Craiului, decât un lanț muntos. Am fost foarte surprins inițial să aflu că și Suceava vine din ungurește. Suceava - Szocsvára ( szocs-cojocar, vár-oraș, cetate). Multe din localitățile cu terminație în ”va” vin de la vár-várad (cetate, oraș fortificat). Iată ce zice și Simeon Dacălu (copist al cronicii lui Grigore Ureche): ” așijderea și Suceava scrie că o au descălecat niște cojocari unguréști, ce să chiamă pre limba lor suci, iar Suceava pre limba ungurească să chiamă Cojocărie”. Asta nu înseamnă neapărat că așezarea a fost fondată de niște cojocari. Însă numele spune ceva despre începuturile orașului. La fel și numele orașului și râului - Siret vine tot de la un cuvânt unguresc Szeret = dragul, iubitul. De ce atâtea nume ungurești în atât de româneasca Moldovă? Deoarece, nucleul Țării Moldovei a fost inițial o marcă de graniță ungurească împotriva tătarilor. Binecunoscutul voievod maramureșean, Dragoș - ucigașul de bouri, faimosul personaj de legende patriotice, marele descălecător al Moldovei, cel însoțit de ceata de voinici cu frunți late a fost omul regelui Ungariei și primul organizator al mărcii ungurești de graniță de pe teritoriul Bucovinei cu capitala la Baia. Baia? De la ungurescul bánya = mină căci sașii erau mari specialiști în minerit și tratat metale. Sașii care au colonizat Baia în veacul al 14-lea au tradus numele orașului Moldvár, unde molda=tot mină (în germana veche), iar vár, cum am mai spus, cetate. Da, nu este neobișnuit ca numele să fie compus dintr-un cuvînt german vechi și unul unguresc într-un spațiu atât de amestecat etnic. De aici și până la numirea râului și apoi a țării (inițial doar în spațiul fostei mărci de graniță) nu a mai fost decât un pas. Săraca cățelușă Molda, ucisă de zimbru! Când afli că că nici nu a existat așa ceva și că până și numele provinciei și vechii țări medievale MOLDOVA (atât de neaoș românești!) vine de la un cuvânt germano-unguresc! Mă tulbură eforturile intelectualilor din trecut de a evita cu obstinație aceste etimologii clare și evidente (dar care fac trimitere la ”inamicii nației”) și de a găsi altele mai neaoșe, chiar cu riscul de complica și falsifica totul în modul cel mai absurd. Și azi găsești pe net, numeroase etimologii dubioase, unele preluate din lucrări mediocre din perioada interbelică sau chiar mai vechi... Naționalismul a fost cel mai mare inamic al studierii și înțelegerii corecte a istoriei...

---

Dacă spuneți că toate aceste chestii erau ultracunoscute înseamnă că n-ați citit bibliografia subiectului din anii 70-80. Să vedeți cum se evita discuția acestor subiecte într-o lucrare esențială ”Cetăți medievale din Țara Romînească” de G.I.Cantacuzino publ in 1981 sau mai recent în Istoria arhitecturii din Țara Romînească de C. Moisescu. Nu mai zic de Istoriile românilor de Giurăscu sau muulte altele. Apropo si chestia asta cu Mehadia care vine de la cum numeau turcii Ad Mediam- e tot o tâmpenie patriotică. Și încă una grav de falsă! Foarte rezistentă în mentalul oamenilor dacă e să mă iau doar la cât de des apare la o căutare pe net. Termenul Mehadia apare cu mult înaintea turcilor (sec 13). Și n-are absolut nici o legătură Ad Mediam, căci nicăieri în România sau în imediata apropiere n-au supraviețuit etimologii latine de localități. Deși a fost agreată de marele public, chestia cu Ad Mediam nu are o argumetație serioasă. Din păcate mult mai credibilă este varianta că Mehadia vine tot de la un cuvânt unguresc și anume de la numele Mihaly.(localitatea apare în documentele medievale cele mai vechi cu numele Nagy-Mihald, iar mai târziu cu numele Miheldyka, Meheldyka cu terminație de origine slavă-citindu-se probabil Meheldița). O altă etimologie, apărută probabil prin suprapunere/asemănare cu vechiul nume e tot..unguresc, de la meh=albină.. De observat că vechea stemă a Mehedințiului reprezintă o...albină. Toate astea există prin cărți nu pe net...Cărți solide, scrise de istorici români, nu unguri... Puteți începe cu o carte ff ok științific scoasă de Humanitas , Ion Toma-101 nume de locuri.

De asemenea despre etimologia Timișoarei nu am găsit nimic chit că trebuie să fie de la Temesvár (cetatea de pe Timiș). Asemănător Sighișoara - Segesvár, deși nu știu de la ce vine Seges. Seg, ség în limba maghiară veche înseamnă colină, deal. Cetate de Deal. Cred că Sighișoara ar fi Cetatea de pe deal sau Dealul Cetății.. Mie îmi place Foldvar (Cetatea de pământ)-Feldioara.

Biserica parohială catolică din Baia, construită în stil gotic o fi fost ea ridicată în epoca lui Alex cel bun dar e făcută de comunitatea catolică locală. Comentariul dvs lasă impresia ca voievodul moldovean ar fi ctitorit-o el, ceea ce e fals. Dacă cele ortodoxe erau ctitorite de voievozi (sau mari boieri), la cea catolică nu e cazul...

Bacău, Trotuş, Perchiu (deal de lângă Oneşti), Agăş, Asău, Barați, Borzeşti, Ciugheş, Fărcaşa, Ghimeş, Gioseni, Orăşa, Palanca, Nadişa, Răcătău, Sascut, Uifalău, Teiuş, Zemeş etc etc -toate-s nume ungureşti (iar astea-s numai exemple de prin jud. Bacău)

Aceste tabu-uri și mituri trebuie exorcizate. Și atunci vom fi liberi de beția falselor patriotisme. Și vom putea construi mai bine fara să mai facem apel la basme...Scuză-mi patetismul...

---

În toată istoria medievală românii au numit minele (de metale căci de sare erau ocne) băi, de la ungurescul banya. De ce? Deoarece exploatarea și tratarea minereurilor metalifere era o tehnologie ff complexă pe care o dețineau inițial sașii, apoi și ungurii. Era nevoie de meșteri calificați, iar ardelenii cam aveau monopolul și pe teritoriul Valahiei sau Moldovei. Oricum, românii nu aveau un termen autohton pentru mină, căci această activitatee nu exista și nu existase niciodată la noi. Mină e un cuvănt nou, un neologism de sec 18 sau mai curand 19

Mineritul a fost meserie foarte specializata. Pentru exploatarea aurului si argintului au fost chemati colonisti specializati din Germania, in sec 13. Românii exploatau doar aurul din nisipul raurilor. Galerii sapate in stanca si tratarea minereului doar minerii calificati de origine straina puteau să o facă în Evul Mediu în Transilvania. Românii n-au avut un cuvânt neaoș pentru ”mină” deoarece nu o foloseau. Românii nu erau ”băieși”, mineri. De abia în epoca modernă, în sec al 18-lea au existat și băieși români. De aia, pentru mină există doar un o românizare a unui cuvânt unguresc. Căci românii nu au avut niciodată pana in sec 18 de a face cu mineritul. Recomand cartea Patrimoniu preindustrial si industrial in Romania (Volumul I si II) de Volker Wollmann... Exploatarea aurului din nisipul râurilor nu e minerit.

Discuția era despre mineritul medieval, nu cel roman. La Alburnus Maior romanii au extras aur cu proceduri foarte moderne pt acea vreme, folosind meșteri calificați aduși din Spania. Tabletele cerate au existat și sunt romane (nu înțeleg aducerea lor în discuție). Înainte și după plecarea romanilor până hăt târziu în Evul Mediu nimeni nu a mai exploatat minereu aurifer prin galerii... Orice urmă, tradiție și amintire a mineritului roman a dispărut complet în cei peste 1000 de ani care au trecut de la romani și pâna în Evul Mediu...După plecarea romanilor nimeni nu a mai exploatat industrial aurul. Nici un cuvânt latin legat de exploatarea și mineritul aurului nu a rămas în limbajul localnicilor, deoarece meseria a dispărut o dată cu administrația romană. A rămas doar șaitrocul pe malul gârlei

Eu am cautat un pic si am aflat ca ungurescul bánya vine din slavonescul банꙗ care la rândul ar veni din latinescul balneum care înseamnă baie, loc de scăldat, dar și - prin extensie - scobitură, cavitate. Dar în limba română eu cred a venit (sau a revenit) din ungureste. Deoarece românii n-au fost niciodată mineri până în veacul 18, în vremea austriecilor. Exploatările de sare se numeau ocne, iar alt minerit medieval eu nu cunosc la noi, în afara Transilvaniei (unde mineri erau doar sașii și uneori secuii). În afara Carpaților există două localități cu numele ”baia”. În Mehedinți există Baia de Aramă unde se știe că Mircea cel Bătrân a adus mineri sași să scoata cupru. Și în Gorj există o Baie de Fier, dar acest nume apare în vremuri mai recente într-un context neclar căci în zonă nu se cunosc mine de fier (doar niște gropi despre care unii ar spune că..). Revenind la termenul folosit de romani pentru a desemna o mină, era folosit ”meum”, ”mea”. Recomand cu insistență, dacă vă preocupă subiectul, excelenta carte a lui Wollman de care v-am spus mai sus.

0 notes

cautpensiuni · 4 years

Link

Preturi rezonabile, curatenie si confort maxim! La numai 12 km de Brasov si 5 km de Predeal, pe partea stg a sos nat 1/e60 al sensului de mers Bucuresti - Brasov. Ideal pentru perechi, familii si grupuri!

Descrierea camerelor (vezi si foto cu fiecare camera si nu ezita sa consulti rubrica de oferte speciale! )

Cam. 1 - dubla matrimoniala superioara, baie cu cada mare pe colt cu dus, wc+bideu, lavoar dublu, in camera: pat matrimonial cu noptiere, birou, tv, frigider; Balcon tip terasa

Cam. 2 - dubla super lux. Camera e deosebit de spatioasa. In camera: pat matrimonial cu noptiere, masuta cu minifotolii piele, tv, frigider, birou; Balcon. Baia are cada mare pe colt cu dus, wc+bideu, lavoar dublu

Cam. 3 / 4 - Duplex junior (suita), camera cu doua nivele; Nivelul de jos: living mic cu dulapuri, frigider, masuta, minifotolii piele; Baie cu cabina de dus; Balcon. Spre etajul camerei: scara interioara, dormitor cu pat matrimonial cu noptiere, Tv

Cam. 5 - Garsoniera lux tip suita, camera e deosebit de spatioasa. Camera are doua nivele; Nivelul de jos: Masuta cu fotoliu si canapea din piele, canapeaua este extensibila pt. 2 copii/adulti, dulap, Tv si frigider; Baia cu cada clasica si dus, wc+bideu, lavoar dublu; Balcon; Scara interioara spre dormitorul de la etaj; Dormitor la etaj: pat matrimonial cu noptiere

Cam. 6 - Camera matrimoniala clasica, pat matrimonial cu noptiere, masa si 2 scaune, tv, frigider; Balcon frantuzesc, Baie cu cabina de dus

Mentiuni speciale:

A) check in (intrare) : dupa ora 14,

Check-out (iesire): maxim ora 12. Nu se tine cont de ora sosirii turistului pentru a se amana ora de check-out! Posibila prelungirea cu acordul proprietarului: Max ora 13. 00. Prelungire check-out pana la Ora 19. 00 numai Cu acordul proprietarului Si costa In plus 50% din pretul Pe noapte.

B) in pret este inclus tva de 9% din serviciile oferite + taxa statiune de 1%.

C) In pret nu este inclusa taxa obligatorie de salvamont 2lei/pers/zi, instituita de Primaria Predeal, persoanele exceptate avand obligatia de a avea asupra lor o copie doveditoare ca va incadrati in una din urmatoarele categorii: minor - certificat de nastere / elev - carnet de elev /student - legitimatie de student / persoana cu handicap - adeverinta sau decizie / pensionar - cupon de pensie / veteran de razboi - decizie. Va multumim pentru intelegere.

D) In pret nu este inclus micul dejun (pt copii pana la 8 ani costa jumatate din pretul pt adult, copii pana la 4 ani gratuit) - o cafea sau un ceai sunt oferite din partea casei, chiar daca nu serviti micul dejun la noi! Sau alte mese ori servicii, pe care le puteti achizitiona separat.

E) Pentru rezervare ferma se percepe un avans de 50%.

In caz de neprezentare nu se va returna avansul.

Avansul reprezinta o garantie pentru ambele parti, respectiv pentru turist, care are asigurata cazarea, cat si pentru pensiune, care si-a planificat din timp gradul de ocupare. Pensiunea nu se face raspunzatoare de calatitati naturale, ambuteiaje, caderi de curent etc.

In caz de forta majora, este posibila atat transmiterea rezervarii catre alta persoana, cat si reprogramarea sejurului, dar numai in functie de disponibilitatile de cazare ale pensiunii.

F) In cazul in care nu mai exista timpul fizic de a plati avansul, dar totusi v-am acceptat rezervarea la pensiunea noastra, dar din anumite motive nu mai puteti onora cazarea, avem marea rugaminte de a ne anunta anularea rezervarii din timp. Astfel lasati loc de buna ziua si pe viitor, iar pe aceia, care ajung la pensiunea noastra cu dorinta de a se caza, le putem oferi aceasta posibilitate.

G) Pretul pt rezervarea integrala include folosirea parterului (living, sala de mese, bucatarie modern utilata, gratar pe terasa), precum si intretinerea bucatariei, curatenia dupa plecarea turistilor etc. Indeosebi la rezervarea integrala, in week-end se prefera rezervarea pt min. 2 nopti, pentru a fi posibila pastrarea pretului.

H) Preturile de mai sus nu sunt valabile in perioada unor sarbatori, cum ar fi Craciunul, Revelionul, Pastele.

Va asteptam cu drag!

Dotari:

- afara in curte Nu avem loc de joaca amenajat pentru copii, in schimb in livingul pensiunii exista jucarii si jocuri pentru copii(carti de joc, Monopoly, Remy, tabla de desenat si scris, reviste, carti cu povesti);

- exista curte si terasa cu gratar

- exista frigider cu bauturi racoritoare; apa plata si minerala; bere; vin.

- parcare in curtea pensiunii

- nu avem restaurant, dar putem comanda mancare servita la noi de la pensiunea vecina (este necesar a se stabili cu minim 24 ore dinainte) ! ! !

- grup sanitar in fiecare camera (cabina dus / cada si bideu)

- salon mic dejun

- posibilitatea de a utilize o bucatarie complet utilata (cuptor microunde, cuptor/plita, frigider, congelator),

- internet wireless in camere si in livingul pensiunii;

- living cu semineu, tv si statie stereo

- in curte loc amenajat pentru gratar etc.

- uscator de par la receptie

- pensiunea detine un frigider cu bauturi racoritoare, apa plata si mineral, bere si vin etc.

- sfaturi pentru petrecerea timpului liber;

Dotari contra cost:

- servirea micului dejun (este de preferat a se anunta la rezervare daca se doreste si micul dejun)

- servirea altor mese (este necesar a se stabili anterior, min. 24 ore inainte plus avans! )

- paturi suplimentare!

- bauturi alcoolice si non-alcoolice in frigiderul de la receptie;

- servicii de secretariat;

- servicii de copiere;

- servicii de spalat si calcat;

- preluare de la gara, aeroport etc.

- ghizi montani ori monitori de ski;

- nou! La cerere Atv-uri si excursii off-road in imprejurimi

- baby-sitting

- comenzi taxi

- servicii masaj terapeutic (numai cu programare din timp cu cateva zile inainte! )

- de asemenea organizam mase festive intr-o frumusica cabana in padure, cu un meniu proaspat si variat, la preturi accesibile;

Politica pensiunii privind fumatul

In camere/bai nu se fumeaza! Fumatul in pensiunea noastra este permis pe balcon.

De asemenea se poate fuma in sala de mese si livingul pensiunii, daca nu deranjeaza pe ceilalti oaspeti, indeosebi daca nu sunt copii prin preajma.

Va multumim pentru intelegere!

Pensiunea Casa Timis detine 6 camere duble, cu pat matrimonial, respectiv 12 locuri (cu posibilitate de extindere cu paturi pliante contra cost). Copii mai mici de 6 ani au gratuitate la cazare.

Pensiunea Casa Timis are ca punct de reper Posta, dar si frumoasa biserica de lemn din Timisu de Sus.

Pensiunea Casa Timis ofera oaspetilor sai un prilej de relaxare, asigurand cazare in spatii ample, generoase cu confort maxim, dar mai ales intr-un mediu familial.

Peisajul foarte frumos din zona este caracteristic montan, iar de pe terasa veti putea admira masivul Piatra Mare, respectiv in spate masivul Postavarul.

Ca mijloc de transport in comun recomandam microbuzele Codreanu, care ruleaza pe ruta Brasov-predeal-sinaia-ploiesti-bucurest sau Brasov-predeal-paraul Rece etc. Alta posibilitate ar fi trenul din ambele directii, care are statie in Halta Timisu de Sus (trenul personal).

Atractii turistice:

Statiunea Timisu de Sus este punctul de plecare, pentru toate categoriile de turisti, in drumetii pe cele doua masive, Piatra Mare:

- prin Canionul Tamina, unde se afla si Cascada Tamina, lunga de 15 m;

- prin Canionul 7 Scari, care este o zona salbatica, dar amenajata pentru a fi accesibila tuturor categoriilor de turisti;

- de la Timisu de Sus pe la Cascada Tamina, spre Cabana/hotelul Cioplea din Predeal/clubul Office;

- Timisu de Sus constituie punctul de plecare pentru traseul de vanatoare in Masivul Piatra Mare (vanatoare de caprioare, ursi, lupi si vulpi);

- Pestera de Gheata

- Prapastia Ursilor (trasee de alpinism) si Postavarul:

- prin Saua Cailor, traseu nerecomandat pe timp de iarna, se poate ajunge prin Vf. Masivului Postavarul in Poiana Brasov;

De asemenea amintim traseul Timisu de Sus - Poiana Secuilor - Cabana/hotelul trei Braziï, de unde se poate ajunge la Paraul Rece si la Predeal. La numai 2 km se afla Muntele Bunloc, destinat atat pentru ski, dar si pentru practicantii deltaplanorismului sau al sportului cu parapanta. Foarte usor se poate ajunge pe Tampa si in Poiana Brasov (pentru drumetii usoare, sporturi de iarna, echitatie, restaurante).

Pentru vacante prelungite se mai pot recomanda urmatoarele:

- Rezervatia naturala `masivul Bucegi` (aici fiind posibila practicarea sporturilor de iarna; exista si numeroase trasee atat pentru drumetii, cat si pentru mountain-bike);

- numeroasele partii de ski din statiunile de pe Valea Prahovei;

Ca puncte de atractie culturala pentru sederi mai indelungate recomandam Castelul Peles si Manastirea de la Sinaia, dar si orasul Brasov, care se afla la o distanta de numai 12 km.

Orasul Brasov este un important centru economic, cultural si turistic al tarii, atestat documentar din secolul 13 ca cetate medievala, construita pe teritoriul unei foste asezari neolitice.

Ce puteti vizita in Brasov:

- Bastionul Tesatorilor - cel mai vechi bastion din tara

- Poarta Ecaterinei

- Turnul Alb si Turnul Negru

- Biserica Neagra - cel mai important monument de arta gotica din estul Europei

- Prima Scoala Romaneasca din tara

- Catedrala Ortodoxa Sf. Nicolae

- Biserica Sf. Bartolomeu - este cea mai veche constructie din oras (1241)

- Casa Sfatului - gazduieste actualmente Muzeul de Istorie

- Poarta Schei.

- `parc Aventura` in Brasov

- piscina acoperita in Brasov `paradisul Acvatic`

- piscine in aer liber, `aqua Parc`;

- tot in Brasov va mai puteti bucura de diferitele evenimente/spectacole/targuri organizate de Primaria Brasov - Consiliul Judetean Brasov;

- Patinoar olimpic din cartierul Tractorul;

- Patinoar natural, in aer liber, pe terenul de tenis Olimpia ori Complexul Agrement de sub Tampa!

- Patinoar in Poiana Brasov;

- Pestera Rasnov;

- n o u : La cerere Atv-uri si excursii off-road in imprejurimi

Taxa hoteliera = 3lei/zi/pers

#cautpensiuni

1 note · View note

turistprinro · 5 years

Text

Era trecut bine de începutul lui septembrie, dar vremea ţinea cu mine aşa că am decis să fac o plimbare de două zile pe lângă Piatra Craiului. O gură de aer curat, Rezervaţia de urşi de la Zărneşti, Prăpăstiile Zărneştilor, Plaiul Foii, Biserica Fortificată de la Codlea sunt doar câteva din obiectivele turistice aflate în apropiere de Piatra Craiului. Pentru iubitorii de treking sau trasee de munte, masivul Piatra Craiului constituie un adevărat rai al abrupturilor montane.

Poiana Mărului, județul Brașov

Am ales să stau la Poiana Mărului, așezare aflată la doar câţiva kilometri de Zărneşti. O localitate întinsă pe 66 de kilometri pătraţi, de-a lungul poalelor Pietrei Craiului.

Prima dată când am ajuns aici, am fost întâmpinat de un peisaj de basm, un tablou descris parcă în poeziile lui Coşbuc sau Topârceanu. Case răzleţe pe culmile dealurilor, pajişti înconjurate de păduri de mesteceni şi fag, un firişor de fum de la câte un coş de casă, drumuri prăfuite care urcă abrupt către crestele Pietrei Craiului, un adevărat peisaj rural autentic.

Poiana Mărului, județul Brașov

Alegerea mea a fost să stau undeva sus, departe de centrul localităţii, am ales să stau într-un loc unde se vede totul de sus, unde se poate admira în voie peisajul natural de la poalele munţilor. Aşa am ales la Casa Dor de Munte. Cum vii dinspre Zărneşti şi mergi către Şercaia, după centrul localităţii, se face la stânga, în urcuş abrupt, un drum pe care asfaltul se termină progresiv.

Casa Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov

De unde se termină asfaltul, se urcă pe un drum cu piatră bătută, practicabil cu orice tip de autoturism, aproximativ un kilometru. Undeva pe partea stângă, semeaţă, se ridică o vilă frumos aranjată şi întreţinută, Casa Dor de Munte. Când am ajuns aici, înainte să parchez maşina, am fost întâmpinat de gazdele mele, doi oameni cu zâmbetul pe buze, doi oameni obişnuiţi cu greutăţile vieţii, bucuroşi de oaspeţi; Cristi şi Ioana.

Casa Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov

Când am intrat în casă, mi-a plăcut totul de la prima privire. Curăţenia domnește aici. Pe partea dreaptă o bucătărie open-space cu loc pentru servit masa, iar pe partea stângă un living imens unde te poţi rătăci cu uşurinţă.

Bucătăria Casei Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov

Undeva în spatele livingului, nişte scări discrete te urcă spre camere. Interiorul foarte frumos aranjat şi decorat, culorile calde şi plăcute ochiului, ferestrele care dau către panorama Pietrei Craiului alături de ospitalitatea gazdelor, creează tabloul perfect pentru un sejur fără cusur.

Livingul Casei Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov

Am fost invitat să-mi aleg camera. Aşa am constatat că toate camerele sunt diferit mobilate. Fiecare cameră are privelişte către Piatra Craiului. Culorile toamnei, în perfectă armonie cu decoraţiunile din camere mi-au dat o senzaţie de linişte şi relaxare.

Cameră la Casa Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov

După ce am dus bagajele în cameră, am fost invitat la masă. Nu pot să descriu aromele care ieşeau din bucătărie, dar pot spune cu certitudine că puiul la tavă asezonat cu morcovi rondele şi cartofi țărăneşti a fost un deliciu pentru papilele mele gustative.

Pui la tavă cu morcovi şi cartofi țărăneşti la Casa Dor de Munte, Poiana Mărului

Bineînţeles, nu a lipsit trataţia specifică Ardealului, ţuica de casă, mândria lui Cristi. Încă o dată s-a confirmat ospitalitatea şi bunătatea ardeleană. Cred că am tot sporovăit mai bine de 2 ore, dar conversaţia a fost un adevărat balsam pentru suflet. Obosit, şi după drum şi după masă, am decis să mă retrag în cameră.

Cameră la Casa Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov

Aici, am fost întâmpinat și ademenit de aşternuturile mătăsoase şi pernele moi cu un miros suav de toamnă timpurie. M-am băgat în pat şi am adormit. Undeva în depărtare, lătratul unui câine se auzea încetişor.

Terasa Casei Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov

Dimineaţa, primele raze ale soarelui m-au trezit în compania cântatului cocoşilor. Am deschis ochii şi am descoperit pastelul toamnei, o paletă de culoare invidiată şi de cei mai exigenţi şi încercaţi pictori.

Terasa Casei Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov

Micul dejun a fost un adevărat deliciu, am servit caşcaval pane şi carne la garniţă. Un mic dejun un pic cam mare din punctul meu de vedere. După micul dejun, o cafea serioasă şi apoi o tură pe potecile Pietrei Craiului unde am avut ocazia să admir un peisaj absolut genial.

Vedere de la fereastra Casei Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov

Am avut parte de o vreme perfectă pentru astfel de drumeţii, astfel că, cerul şi atmosfera curată mi-au permis să admir de sus Zărneştiul, Codlea şi o mică parte din Braşov. Turul în împrejurimi a fost din partea casei, Cristi fiind un adevărat ghid al zonei.

Foișorul Casei Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov

Se vedea foarte clar că face acest ghidaj cu foarte mare plăcere şi mândrie în acelaşi timp. Ioana a fost cu noi tot drumul. Tăcută, dar foarte atentă, era tot timpul preocupată să mai surprindă un peisaj, să mai facă o poză.

Peisaj din Piatra Craiului, împrejurimi Poiana Mărului

Casa Dor de Munte, pe lângă dotările din interior mai dispune, în exterior, de un foişor cu grătar şi două terase situate în faţa vilei. Totul foarte bine amenajat cu flori şi lămpi care dau un aspect aparte.

Peisaj din Piatra Craiului, împrejurimi Poiana Mărului

Pot spune un singur lucru, voi reveni cu sufletul şi inima deschisă ori de câte ori voi avea ocazia. Am găsit aici, la Casa Dor de Munte, nişte oameni absolut minunaţi, ospitalieri, ancoraţi foarte bine în realitate, oameni care cunosc tradiţia şi obiceiurile locului, oameni care cunosc cerinţele oaspeţilor, oameni care ştiu să să se facă plăcuţi, este în firescul lor, şi să vină în întâmpinarea celor care aleg să petreacă ceva timp aici.

Articol scris de Adrian Satmaru

Fotografii de Adrian Satmaru

Casa Dor de Munte, Poiana Mărului, județul Brașov Era trecut bine de începutul lui septembrie, dar vremea ţinea cu mine aşa că am decis să fac o plimbare de două zile pe lângă …

0 notes

mariangiuglea · 4 years

Text

Cazare Brasov la pensiunea Castel

Pensiunea din Brașov La Castel este locul ideal pentru iubitorii de munte. Destinație pentru popasuri, mountain bike, team building-uri outdoor sau drumeții pe trasee montane, situata intr-un colt de natura lângă Brașov, Timisul de Jos, cu acces direct din DN1.

Pensiunea La Castel este la o distanță de 2 km de Brașov pe DN 1 la ieșirea spre București, pe Valea Prahovei, având la nord-vest Masivul Postăvarul iar la sud-est Masivul Piatra Mare.

Zona este considerată ca fiind o atracție turistică pentru pitorescul ei peisaj, dar și pentru că de aici se pleacă spre mai multe destinații interesante.

Cazarea este asigurată in camere de 2 si 3 persoane. Structura pensiunii acoperind un număr total de 27 de persoane.

https://pensiunecastel.ro/

#cazare #cazarelamunte #pensiune #munte

0 notes

silvnunv · 6 years

Photo

Wild horses on mountain peak #landscapephotography #landscapelovers #landscape #nature #animals #horse #horses #wildhorses #visit #brasov #romania #romaniapitoreasca #romaniamagica #igers #ig_romania #transylvania #silviuadventuretours #tourist #winter #mountainlife #mountainlove #hiking #hikingadventures #wild #wanderlust #whiteout #europe #instaphoto #photooftheday #natgeo (at Masivul Piatra Mare)

0 notes

drop-deadude · 7 years

Photo

Queen mother of nature🌲 (à Masivul Piatra Mare)

0 notes

mesagerulneamt · 7 years

Text

”Eram tineri, eram foarte puternici, aveam minte puțină, ne-am riscat viața de 100.000 de ori pentru nimic câteodată. Cred că și căutam, la vârsta aia, puțină adrenalină, puțin mai mult decât era necesar, dar asta a însemnat salvarea a zeci de vieți, sute. Aveam mașină, mașina mea personală, pe care am inscripționat-o «Salvamont», o Dacia albastră. Lupul, ursul și cu vulpea n-au mers pe unde a mers mașina aia, prin ce pâraie…! Eram tare mândru de ea! Încăpeau și doi morți în portbagaj. Singura problemă era când erau înghețați, că atunci nu puteai să-i pliezi, erau ca stânca. Într-o zi, s-a desfăcut, au plecat roțile stânga și dreapta, a putrezit din lonjeroane”.

* ”Eram așa, la capătul geografiei, deși eram singurii din Carpații orientali”

Salvamontiștii de astăzi constituie un serviciu de elită. Ei fac salvare de pe fundul apei, operează din elicoptere – de 20 de ani de când au făcut instruire pe aparatele Puma ale armatei – și au făcut lansare direct pe corzi. Fac salvare de pe vârfuri montane de mare dificultate, intră în peșteri, fac intervenție subacvatică și sunt atestați, intern și internațional, pentru aproape toate tipurile de salvare existente în lume.

Salvamont Neamț nu caută sub dărâmături și nu merge la incendii. Șeful structurii și-a avertizat clar colegii să nu se apropie de vreun foc, pentru că au echipamente din plastic și s-ar topi instantaneu. După 30 de ani de salvamont și 26 de ani de când conduce structura, Raul Papalicef aproape se confundă cu serviciul. Sunt puțini cei care știu cum îl cheamă pe fiecare salvamontist în parte, în schimb foarte mulți, când aud de Salvamont, se gândesc, automat, la Raul Papalicef.

”Făcusem noi un calcul, dar nu poți să știi cât anume ai salvat, pierzi șirul, că-s ani, dar, făcând așa o medie între 40 și 100 de cazuri pe an, că au fost și ani cu 100. Nu vorbesc de cazuri de astea, că l-ai pansat pe unul că s-a zgâriat la un picior sau că l-a înțepat albina, ci de cazuri adevărate, pornind de la un accidentat până la grupuri. Cred că cei mai mulți au fost băieții ăia de prin trupele speciale de la armată, acum vreo 9 ani. Cam 30 de oameni. Erau blocați undeva, iarna, între Scăiuș și Polița cu ariniș, o zonă predilectă, traseu care e închis iarna, dar multă lume spune «Noi am făcut armata în Bucegi» sau «Noi suntem de la Scorpionii roșii, noi putem». Așa, ca medie, cu tot ce-am mai făcut prin alte părți, am coordonat în jur 2.000 și ceva de operațiuni de salvare”.

Paradoxal, istoria recentă a Salvamont Neamț a început odată cu desființarea structurii, care, înainte, funcționa pe lângă Spitalul Județean. Era 1989. Hotărârea Consiliului de Miniștri din 1968, prin care s-au constituit serviciile de salvare montană, a rămas, însă, în vigoare. Spitalele au plecat la Ministerul Sănătății, comitetele județene de partid, care, până atunci, administrau spitalele, au devenit consilii județene, iar salvamontul a rămas al nimănui.

Oamenii care făceau salvare – și care, până atunci, erau scoși din producție, dar plătiți ca și cum ar lucra – s-au trezit că pot activa ca salvamontiști doar în week-end, pentru că, în rest, erau la serviciu. Și doar făcând voluntariat. Au rămas câțiva inimoși care urcau pe munte. Erau cu echipament propriu, fără comunicații, fără să aibă unde sta. Nu le mai era garantată nici măcar camera 13 de la Cabana Dochia, care, înainte, le era pusă la dispoziție gratuit.

Perioada 1990-1994 a fost marcată de o serie neagră de accidente în Ceahlău: cel puțin două mortale în fiecare an și multe altele extrem de traumatice, cu oameni mutilați pe viață. A fost, într-o oarecare măsură, și expresia capacității de intervenție a salvamontiștilor.

”Până ne alerta, până ne strângeam, de prin Piatra Neamț sau de pe unde venea fiecare, că nu exista un sistem de permanență și nu scria nicăieri că accidentele se întâmplă numai sâmbătă și duminică… Am avut un caz în 1993, când o fetiță de 10 ani, din Bacău, într-o noapte, s-a pierdut de grup la Cascada Duruitoarea. Cât am făcut noi din Piatra, până am mers în pădure, până am dat de niște urme, am găsit-o înghețată. Piciorul era ca sticla, i l-a amputat la Bacău. Mai țin minte o fată din Tașca sau de pe Valea Muntelui. A căzut de pe treapta casacadei și iarăși s-a ajuns foarte târziu. Când spun «foarte târziu» înseamnă ore bune, poate 6-7 ore până puteai să intervii. În perioada aceea, ne-am luat noi inima în dinți, că așa nu se mai poate. Eram și cam slab cotați în țară, eram cam printre ultimele formații ca valoare, ca echipare, eram așa, la capătul geografiei într-un fel, deși eram singurii din Carpații orientali, că nu mai existau alții. Plecam la intervenți cu pulovere de lână, făcute de mamele noastre. Când se udau, aveau greutatea lor în plumb și țineau frig. Ne mirăm și acum cum de n-am murit de la ele. Aveam niște fâșuri care n-aveau absolut niciun fel de proprietăți, țineau 5 minute la ploaie și, pe urmă, intra apa pe la toate cusăturile. Parazăpezile erau confecționate din niște fulgarine, de la care tăiam mânecile și le puneam șnururi, colțarii erau făcuți la fierărie, iar optarele de rapel le turnau niște băieți la Săvinești, din aluminiu adus nu știu de pe unde. Și n-a murit nimeni de la echipamentul ăla. Acum trimitem echipamentul anual la scanat, la verificări, la fel corzile și carabinierele. Există oameni acreditați care le verifică. Pe de altă parte, dacă se întâmplă ceva, eu am încurcat-o tare de tot. Asta este diferența dintre un voluntariat fără noimă și un serviciu profesionist”.

* ”A întrebat un consilier ce fel de bărci ne trebuie, că el nu făcea diferența între salvamont și salvamar”

În 1993, după o discuție cu Ioan Onisei, care era atunci președinte al CJ Neamț, li s-a recomandat salvamontiștilor să-și facă o asociație, să poată primi niște bani pentru deplasări și echipamente. O lună mai târziu, a apărut Asociația Salvamont, care există și astăzi. Puloverele de lână au fost înlocuite cu niște haine mai omenoase, toate la fel, au fost cumpărați bocanci de la la București, niște corzi și 4 stații de emisie recepție. În1994, a început construcția refugiului de la Dochia. S-a făcut, ca și cabana, prin muncă voluntară, iar 11 tone de ciment și 16 tone de lemn au ajuns sus, cărate cu spatele.

Masivul era, însă, în pragul unui dezastru ecologic. Fiecare își punea cortul unde voia, erau focuri care ardeau peste tot, se tăia jneapăn de pe platou, se făcea trafic cu flori de colț și se doborau copaci pe la poale, pe unde începuseră să bâzâie gaterele. Atunci, salvatorii montani au început să se ocupe și cu protecția rezervației și s-a dat startul luptelor crâncene cu oamenii care veneau pe munte fără să fie oameni de munte și fără să aibă respect față de munte.

Înființarea Parcului Național Ceahlău a fost tot meritul salvamontiștilor. Dar de ei înșiși s-au ocupat abia peste câțiva ani, în 1998, când Consiliul Județean era condus de Raul Constantin Bobeanu, iar Servicul Salvamont și de Protecție a Rezervației Ceahlău a căpătat personalitate juridică. Cu un pas înaintea celorlalte servicii județene, care au obținut același statut 5 ani mai târziu, când a apărut o hotărâre de guvern.

Neamțul a fost, așadar, al doilea județ din țară, după Brașov, care a avut serviciu de salvare montană cu acte în regulă și cu atribuții clare. Până în 2005, când s-a înființat o altă direcție care să protejeze rezervația, salvamontiștii au colaborat cu ONG-urile ecoturistice și au coborât din masiv peste 20 de tone de deșeuri. Jgheaburile cabanelor, unde, de 30 de ani, se aruncau conservele și gunoaiele, au fost curățate și n-au mai avut niciodată destinația de tomberon.

”2008 a fost un boom, pentru că, prima dată după atâția ani de zile, primeam un salariu, aveam niște oameni care erau angajați permanent, iar eu văzusem deja ce înseamnă salvarea montană prin alte părți. M-a ajutat mult în viață ce-am văzut pe afară. În 1996, am fost la un congres în Italia, la Val Gardena și m-am întors bolnav când am văzut ce aveau ăia acolo. Era un elicopter, cu sală de operație în interior – până la spital puteau să facă intervenție chirurgicală. Noi mai avem mult până să ajungem la nivelul lor din 1996. Deschiderea congresului de salvare montană a fost făcută de președintele Italiei, iar, la noi, la Consiliul Județean, a întrebat un consilier ce fel de bărci ne trebuie, că el nu făcea diferența între salvamont și salvamar”.

* ”Letiția era foarte bună, dar avea un defect: punea prea mult suflet”

Cine i-a văzut pe salvamontiști în acțiune nu se poate să nu fi remarcat rapiditatea și siguranța cu care acționează. Și faptul că ei sunt chemați și acum, adeseori, după ce alții eșuează. De aici apar și comentariile. Diferența n-o fac doar oamenii, ci și echipamentele, uneori extrem de simple și de puțin costisitoare.

”Eu mă uit la acțiunile de salvare din puțuri, care se dau pe la televizor, și nu-mi vine să cred. Manevrele de corzi sunt făcute ca nicăieri în lumea asta! Ar putea foarte bine să-și cumpere un instrument banal, căruia i se atașează o cordelină, este telescopic, dar agață omul de un braț, de mijloc… Îl poate răni, dar îl scoate în viață! Și costă vreo 2.000 de lei. Noi avem cameră cu 4 unghiuri, o lansăm 20 de metri, cu lumină, și-l vedem pe om ce face, dacă mișcă, în ce poziție este. Din 10 încercări, tot îl agăți. De aia noi am fost dintotdeauna din alt film. Și am fost tare iubiți, toți s-au grăbit să ne dea în cap că-i făceam de rușine”.

De când este constituit ca serviciu, Salvamont Neamț a demonstrat performanță. Nu are niciun deces, absolut toate victimele accidentelor montane fiind scoase în viață din masiv.

”Întotdeauna am să-mi aduc aminte, cu plăcere și cu respect, de perioada în care lucram numai cu ambulanța. Nu existau SMURD-uri, nu exista 112, nu exista ISU, nu exista nimeni. Oamenii de la ambulanță veneau pe munte când îi chemam, pentru că existau cazuri când accidentatul era atât de traumatizat, încât eram perfect conștient că nu am cum să-l transport până jos, transportul fiind mult mai șocogen decât accidentul în sine. Încercam să-l ținem în viață cu ce aveam noi în bază, până ajungea Letiția Damoc, la 4 dimineața. Venea cu oxigen, aparatură, un afert de reanimare căra sus. Intra ea, începea să-i bage pe toate venele și învia accidentatul și, când ea spunea «Hai să-l cărăm!», îl transportam și era ok. Letiția era foarte bună, dar cred că avea un defect: punea prea mult suflet. Era genială uneori! Iar eu nu-s așa darnic cu vorbele de felul meu”.

În 26 de ani, Raul Papalicef n-a sancționat niciun om, nici măcar cu avertisment. Dacă-l întrebi cum a reușit să țină în mână niște oameni, diverși ca structură, are un singur răspuns: ”Am eu farmecul meu personal”. A știut să-l motiveze și să-l promoveze pe cel care merita. N-a dat pe nimeni afară, dar a semnat demisii. Unele, cu mare regret, în special ale băieților care nu mai sunt în țară, care au fost generația de aur a salvamontului. Au plecat în Canada, Statele Unite, Italia, Belgia, Anglia, au firme de alpinism, sunt buni și realizați toți. I-a unit, o vreme, nebunia frumoasă a voluntariatului, apoi și-au dat seama că ei vor altceva. Au rămas amintirile.

”Noi nu mai știm ce înseamnau anii ’90 în România. Era o nenorocire! Țin minte că, după o intervenție, ne-am dus în Bicaz, să căutăm ceva de mâncare. Am fost la localul ăla, Ceahlău, și am împărțit 4 pârjoale la 10 oameni. Atâta aveau ăia acolo: 4 pârjoale! Nu poți să-ți închipui așa ceva! Pâine nici n-aveau, am fost și-am cumpărat de la un chioșc”.

* ”Am un mare regret: mă apropii de sfârșit”

După atâtea misiuni de salvare, multe pe vremea când ”managementul factorilor de risc” nu exista ca noțiune, Raul Papalicef n-avea cum să rămână întreg. Are fracturi la peroneu, la umăr, la coaste, la o mână, la coloană și la calcaneul stâng de la o aterizare. A avut și dinții din față scoși la o scufundare, în apă de 8°, când ținea maxilarele strânse din cauza frigului și cineva i-a agățat aparatul de respirat și l-a smuls cu dinți cu tot. A fost și trăsnit – de fapt, aruncat de trăsnet, într-o noapte, când un tip din Bacău a coborât înaintea grupului și a plecat acasă cu o mașină de ocazie, fără să anunțe pe nimeni. Iar el probabil mânca popcorn și se uita la un film, când prietenii lui au dat alarma. ”Era o noapte din aia, când fulgera în fața cabanei o dată la 15 secunde, și o ploaie de nu vedeai nimic. Am plecat, că atâta minte aveam noi pe vremea aia. La un moment dat, din cauza inductanței, mi s-a ars becul de la laternă. Am pus becul de rezervă, că eram profesionist și aveam bec de rezervă. Am mai făcut 50 m, s-a ars și ăla. Am ajuns în zona de abrupt de sub cabană, cu mâna pe perete și am început să urc. A trăsnit lângă mine, m-a aruncat în cap, în cască. S-a rupt casca de protecție, am stat inconștient cam 40 de minute, m-au căutat ăștia prin stație și n-am răspuns. Mi-am revenit de la ploaie, eram afumat tot, aveam dureri musculare groaznice. M-am urcat la cabană, am dormit în campare, că n-am mai putut. Nu ești chiar întreg după o treabă din asta, am luat vreo două zile aspacardin, că mi s-a dereglat ritmul cardiac. Și acum îmi aminetesc de fostul cabanier, care, când m-a văzut afumat tot și pârlit, cu casca ruptă și cu părul țeapăn, mi-a spus numai atât: «Băi, omule, băi!». Nu cred că e cineva din fosta și din actuala echipă să nu-și fi riscat viața de foarte multe ori”.

După atâția ani, coordonarea unei operațiuni este pentru Raul un clișeu, pe care-l ia și-l pune în altă parte, eventual adaptat un pic. A demonstrat-o, cel mai recent, împreună cu echipa, la cele 3 exerciții de salvare simultane, pe care le-a făcut cu IGSU. La una din acțiuni, șeful Salvamont a fost, efectiv, la scoaterea victimei din perete, dar, între timp, le coordona și pe celelalte două, astfel ca toți răniții să fie duși la elicopter în același timp. Tot el a trebuit să preia elicopterul, să-i asigure zona de aterizare, să verifice curenții, să aprindă cartușul de semnalizare și să-l ghideze la sol. Pe procedură, responsabilitatea operațiunii este a celui de la sol. Iar elicopterele, care au motoarele deasupra, se dau foarte ușor peste cap, dacă poziția de aterizare este greșită foarte puțin. ”E așa un salt mare în tehnologie, pot să-mi văd oamenii live în teren, pot să-i corectez, stația are un terminal în care este o capsulă GPS, iar sistemul nostru de comunicații, o dată la 3 minute, îmi trimite coordonatele. Și marele salt este că, dacă permit condițiile atmosferice, poate să-mi vină în 25 de minute un elicopter. Era cazul de două ori, dar nu s-a putut. Ceahlăul este un munte urâcios din punct de vedere climateric. Se schimbă curenții foarte repede. Intensitatea vântului se schimbă brusc. Este un munte în care noi am avut și anul trecut două cazuri de hipotermii severe în timpul verii; la sfârșitul lui iulie, începutul lui august, lumea vine de la 36°, șocul termic e foarte mare, nu-și ia nimeni pufoaica, nu se gândește că dimineața sunt 5°. Regret? Da, am un mare regret: mă apropii de sfârșit. Și doare. Mai am oleacă și fac 50 de ani. Alții, de prin alte sisteme, la 48 sunt la pensie. Îi uzează biroul. Eu n-am fost un șef de birou, nu mi-a plăcut”.

* Luarea de ostatic de la Dochia

Pe munte au fost multe evenimente triste, ba unele revoltătoare, cum a fost cazul, celebru la vremea aceea, al Monicăi, fata scoasă cu greu din perete, la cascada Duruitoarea, cu tiroliene, cu manevre foarte delicate, pentru că era politraumatizată, dusă jos, predată în viață la ambulanță și decedată în spital la București. Și nu din cauza fracturilor și a traumatismelor, ci din cauza unei rupturi de splină, în doi timpi, pe care niciun medic n-a văzut-o.

În Ceahlău, însă, au fost și întâmplări vesele. Mai ales în perioada când se dădeau amenzi pentru focul făcut aiurea, nimeni nu-și asuma grătarele care sfârâiau și salvamontiștii se așezau tacticoși la masă, ba îi mai și întrebau pe turiștii – care salivau lângă ei, dar nu recunoșteau în ruptil capului că-i al lor grătarul – dacă n-au cumva niște pâine.

Una dintre întâmplări a fost chiar inedită. Două fete au anunțat că în campare este un tip înarmat cu un cuțit, care a luat un ostatic. Pe stânca din campare, de la Dochia, chiar era un dezlănțuit, care ținea cuțitul la gâtul unuia alb ca varul. Avea el multe probleme, fusese chinuit de comuniști și voia să vină numaidecât un reprezentat al Guvernului.

”Am îndepărtat pe toată lumea, i-am spus lui Bebe să ia un par și să meargă prin spatele ăluia și, când îi fac eu semn, să-i dea. Am început să strig la el că și pe mine m-au chinuit comuniștii, am intrat într-un dialog, eu gesticulam larg, el, cu mâna în care ținea cuțitul, la fel și, la un moment dat, salvamontistul meu a ajuns la limita la care putea să rezolve acest incident. Individul a făcut un gest, a depărtat cuțitul de gâtul omului și, atunci, poc! a venit echipa de intervenție. L-am ambalat bine, contrar convenției de la Geneva, ca pe negri pe vremea secesionismului, inclusiv la gât, și l-am dus frumos, cum duci vaca așa, până jos. Vai, când au venit cei de la ambulanță au început să se lamenteze, l-am dezlegat, că așa au cerut, și n-au apucat să facă 50 de metri și-a distrus tot înauntru. Dar ei l-au transportat, dezlegat la mâini, conform protocolului, până la spitalul din Bicaz, să-i facă un calmant. Și uite așa, am avut și luare de ostatic la Dochia și am rezolvat-o cu parul. Oricum, cu parul s-au făcut toate lucrurile bune în țara asta”.

Cristina MIRCEA

GALERIE FOTO:

This slideshow requires JavaScript.

Salvamontul în Neamț – de la pulovere împletite de mame la capsule GPS ”Eram tineri, eram foarte puternici, aveam minte puțină, ne-am riscat viața de 100.000 de ori pentru nimic câteodată.

#ceahlau #Consiliul judetean Neamt #Dochia #Raul Papalicef #Salvamont #salvamont neamt

0 notes

mergpemunte · 3 years

Text

Masivul Ceahlau (Partea a doua) - Varful Toaca si celebra scara.

New Post has been published on https://www.mergpemunte.ro/varful-toaca-masivul-ceahlau-partea-a-doua/

Masivul Ceahlau (Partea a doua) - Varful Toaca si celebra scara.

In prima parte v-am povestit urcarea la Cabana Dochia, lasand partea cu Varful Toaca(1904m) pentru alta data. A trecut ceva timp, atat de la tura (martie 2019) dar si de la momentul postarii primei parti.

Am reusit sa imi fac timp si pentru blogul asta, pentru ca in ultimul timp am fost ocupat cu crearea continutului pentru canalul de Youtube mergpemunte.ro

Revenind la Ceahlau, va povesteam ca am lasat pentru a doua zi urcarea la Varful Toaca. Ne-am trezit de dimineata, dar nu foarte devreme, si pe la 9 dimineata am pornit spre Vf Toaca.

Fara bagaj, si pe o vreme destul de geroasa, am facut cam 20 de minute pana la baza treptelor de sub varf.

Cu toata ceata asta nu am vazut mare lucru. Vantul batea destul de tare, dar, asa e iarna pe munte :))

Ajunsi la baza scarii, ne-am pregatit de urcat. Primele cateva zeci de trepte erau acoperite cu zapada complet, insa mai sus, treptele erau curatate, cel mai probabil de cei de la statia meteo.

youtube

La varf nu am stat prea mult, pentru ca nu se vedea absolut nimic si oricum era nitel viscol. Mi-ar fi placut sa prindem senin, sa vedem Hasmasul Mare, Muntii Bistritei, Calimani si ce s-ar mai fi vazut. Sa nu fim nevoiti sa coboram dupa nici 5 minute. In mod normal aici am fi stat sa mancam ceva, sa stam gura casca si sa ne bucuram de peisaj.

Am facut cateva poze, sa nu zicem ca nu am facut, apoi am pornit inapoi spre cabana. La coborare, pe trepte, cineva se dadea ca pe derdelus. Numai ca zapada lipsea pe unele trepte, asa ca s-a ales cu o mica vanataie.

Dupa ce am recuperat rucsacii, am inceput coborarea in Izvorul Muntelui, pe alt traseu. La nici 10 minute de cabana se afla campingul de la Piatra Lata din Ghedeon. Imediat dupa camping, intalnim o panta mai inclinata si alegem sa coborampe rand, zapada fiind moale si multa.

youtube

In continuare a urmat cea mai spectaculoasa parte a traseului, coborarea printre stanci, pe la Claile lui Miron. Multa lume spune ca acesta este cel mai spectaculos traseu din Ceahlau. E greu sa ma pronunt, caci nu am facut decat cele doua trasee, prin Lutu Rosu si acesta. Voua ce traseu v-a placut cel mai mult in Ceahlau?

Nu stiam cat de mult vom cobora prin aceasta vale, si speram sa dureze cat mai mult.

Pe la ora 13:00 aveam in fata chiar Claile lui Miron, invaluite in ceata iar peste alte zece minute, coborasem deja sub plafonul de nori si vedeam spre Muntii Stanisoarei si Lacul Bicaz.

Prin padure era ceva gheta, si cine nu avea gherute, s-a chinuit putin sa coboare. Nici eu nu aveam. M-am chinuit putin :))

Mai coboram 200m altitudine si ajungem in Poiana Maicilor, de unde admiram abruptul impozant . Aici am facut o pauza mai mare, binemeritata. Plus ca era pacat si de priveliste, mai ales ca nu prea avusesem parte de ea toata ziua.

Pana la 1400-1500m am avut parte de vreme de iarna in mare parte, cu vant puternic, mai ales la golul alpin. In Poiana Maicilor erau putini nori si mult soare. Incercam sa ghicim ce se vede. Ceva culmi din Stanisoarei, Tarcau sau Muntii Giurgeu.

Din Poiana Maicilor, am mai mers cam o ora si jumatate, pana am ajuns in Izvorul Muntelui, unde ne-am luat la revedere de la colegii de drumetie, si ne-am indreptate spre casa.

Per total, cu urcat la Toaca si coborat inapoi in Izvorul Muntelui, plus pauzele de pe traseu, am facut cam 5 ore si jumatate, in conditiile in care pe sus, era zapada mare si viscol. Cert e ca traseele din Ceahlau nu sunt lungi, nici macar iarna, insa periculoase pot fi, asa ca aveti grija unde mergeti si cu cine.

Acest traseu este nerecomandat iarna. Noi am fost in a doua jumatate a lunii martie si am prins ceva zapada pe sus.

Pentru mine, a fost prima experienta in Ceahlau, iar de la tura asta pana la momentul postarii (ianuarie 2021), am mai avut ocazia sa ajung prin muntii din nord, in Calimani, in toamna lui 2019. Din pacate, zona de nord este cam departe de Bucuresti si atunci cand prind ocazia sa merg intr-o dumetie, incerc aleg munti la 2-3 ore distanta, mai ales ca am de unde alege.

0 notes

visitkezdi · 5 years

Link

Living on the edge" Masivul Piatra Mare Victor Grigore . . . . #mountaintop #ourdailyplanet #passionpassport #snowmountain #nature #artofvisual #instagood #thegreatoutdoors #bestnatureshots #wildernessculture #landscape_captures #liveauthentic #main_vision #traveling #mytinyatlas #ontheedge #natureaddict #mountainlove #mountainview #keepitwild #getoutstayout #winterishere #sky_perfection #snowymountains #awesomeearth #snowymountains #landscapehunter #travelphotography #dontdrinkexplore #winterwonderland

#Pinterest #Exploring the Beauty of Nature in Transylvania

0 notes

bartholomaus · 4 years

Text

Despre nume de cetăți și alte chestii enervante (atenție, text lung!)

„–Ce apă e asta, stolnice? –E apa Moldovei, Măria Ta! – Bine, așa să-i ramână numele!” DIVERTIS

În toată istoria medievală românii au numit minele (de metale căci de sare erau ocne) băi, de la ungurescul banya. De ce? Deoarece exploatarea și tratarea minereurilor metalifere era o tehnologie ff complexă pe care o dețineau inițial sașii, apoi și ungurii. Era nevoie de meșteri calificați, iar ardelenii cam aveau monopolul și pe teritoriul Valahiei sau Moldovei. Oricum, românii nu aveau un termen autohton pentru mină, căci această activitate nu exista și nu existase niciodată la noi. Mină e un cuvănt nou, un neologism de sec 18 sau mai curand 19

Nu am înțeles argumentația dvs. Discuția era despre mineritul medieval, nu cel roman. La Alburnus Maior romanii au extras aur cu proceduri foarte moderne pt acea vreme, folosind meșteri calificați aduși din Spania. Tabletele cerate au existat și sunt romane (nu înțeleg aducerea lor în discuție). Înainte și după plecarea romanilor până hăt târziu în Evul Mediu nimeni nu a mai exploatat minereu aurifer prin galerii... Orice urmă, tradiție și amintire a mineritului roman a dispărut complet în cei peste 1000 de ani care au trecut de la romani și pâna în Evul Mediu...După plecarea romanilor nimeni nu a mai exploatat industrial aurul. Nici un cuvânt latin legat de exploatarea și mineritul aurului nu a rămas în limbajul localnicilor, deoarece meseria a dispărut o dată cu administrația romană. A rămas doar șaitrocul pe malul gârlei

Cred că Sighișoara ar fi Cetatea de pe deal sau Dealul Cetății.. Mie îmi place Foldvar (Cetatea de pământ)-Feldioara.

Aceste tabu-uri și mituri trebuie exorcizate. Și atunci vom fi liberi de beția falselor patriotisme. Și vom putea construi mai bine fara să mai facem apel la basme...Scuză-mi patetismul...

0 notes

ofertemaramures2-blog · 7 years

Text

Pensiuni Maramures, Cazare Valeni Maramures

Mangaia Sprie – urbe – Dep. Dezmierda Ocean – Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Mogosa/raul Sasar - Lacul Turchez (lac) marime prin prabusirea unei mine de minereuri neferoase in 1920 (3 km-diametru) rotilat, Incapere iezuitilor sec.16, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1793, paraclis "Calvaria" sec.17, ziditura din copac "Csaszi" 1754, primaria 1733, lada parohiala romano-catolica 1846, camera parohiala ortodoxa 1836, telescaun, schi-slalom, Vf. "Crestet Cocosului"/Gutai (rezervatie mixta), drumetii supra Bodi-Ferneziu (lac la 6km de Alapta Intins) Trasee catre Muntii Gutai - Ignis: - asupra N pe paraul Chiuzbaia – Chiuzbaia (sat) – NV – Calculoza Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) - despre N pe Valea Borcutului – Chiuzbaia (trasee drept Vf. Ignis) - asupra NE – Lacul Turchez – Vf. Dealul Minei (730m alt) – Vf. Scutu Spatios (1114m alt) - impotriva NE pe Valea Sasar – Dealul Taietor – confluenta – NE – Lacul Nou – spre N Trei Izvoare – Vf. Tumul (1126m alt) – Pasul Paltinu – Scorbura Pintea Viteazul – NV catre Muntii Ignis – raul Valea cu Arini – Statiunea Izvoare - catre NE pe Valea Sasar – Dealul Perspicace – rascruce – NE – Lacul Nou – catre N Trei Izvoare – Vf. Magura (1126m alt) – Pasul Paltinu – Ocna Pintea Viteazul – NE – Mara (sat) - catre NE pe Valea Sasar – Dealul Ager – rascruce – NE – Lacul Nou – Suior (multitudine) – Poiana Boului – Arteziana cu Vesteji – Coama Cocosului – Taul Chendroaiei – (varianta inspre Taul Morarenilor) – SE – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Vf. Lichea (1392m alt) – Vf. Gutai (1443m alt) – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Pasul Neteda (1058m alt) – SV – Cavnic - asupra NE pe Valea Sasar – Dealul Ager – rascruce – NE – Lacul Nou – supra S – Mogosa – Lacul Mic – Lacul Bodi – Vf. Mogosa (1248m alt) Dezmierda Sprie sat Tautii de Sus - Dep. Alinta Voluminos – Muntii Ignis/raul Sasar - Sfintire romano-catolica sec.15, Casa Domnului "Sf. Arhangheli" 1797 Baia Sprie sat Satu Nou de Sus - Dep. Mangaia Genune - Sfintie "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1775 Dezmierda Sprie Pas Gutin – 989m alt - Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Ravar Cocosului (rezerva geologica) Baia Sprie sat Chiuzbaia – Muntii Ignis – Mv. Ignis – Dl. Irosvan/raul Chiuzbaia - Manastirea "Chiuzbaia –Nasterea Maicii Domnului" (M) 1989 (cazare), "Chiuzbaia" rezerva fosilifera - depozit de tripoli Tasee drept Muntii Ignis: - supra NV – Groape – Piatra funerara Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) – Turnul lui Pintea – E – Boriste – SE – Vf. Lui Ilie (1195m alt) – Agurijoara (1187m alt) – Saua Iezuri (1018m alt) – SV – Imas de Sus – Preluca de Jos – Movila (882m alt) – Chiuzbaia Borsa – citadela – Portiune Valea Viseului - Piemontul Borsei – Dep. Agroturism Maramures, Cazare Budesti Maramures - 850m alt. - Muntii Pensiuni Maramures, Rodnei – Masive: Cearcanu (1847m alt), Prislop (1416m alt), Dl. Pietrosu (2303m alt), Rodnei/raul Viseul si raurile Tisla, Moacra, Repedea - balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni digestive, mamuc, mictiune, sfera submontan-tonic-stimulant, aer precis ozonizat, Sfintire din malinita "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700/1718 cu picturi din 1765, obeliscul de pe dealul "Preluca Tatarilor" 1717, Stancariile de la Salhoi-plante rare, rezervatia de la Zambioslavii/Muntele Zambioslavii (1603m alt), multilateral turistic muntos Borsa (teleschi-scaun) - Vf. Runcu Stiolului, sporturi iarna, trasee asupra Curmatura Galatului, 'Pietrosu Mare' rezervatie (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) – Schitul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Borsa Pietroasa" (F) la poalele Muntelui Pietrosu (cazare) Trasee asupra Muntii Rodnei: - catre S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – trecatoare SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Puhoi (2119m alt) – NE pe Valea Buhaescu – Cascada Buhaescu (versiune NE impotriva Taurile Buhaescu si Vf. Pietrosu (2303m alt)) - NE – Rost Noaselor – Deal Brustur – Borsa - inspre S pe Valea paraului Dragos – Tumul Duium (1599m alt) - SE asupra Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – NE – Lacul Iezer – N – Casele Meteorului – N – Borsa - catre S pe Valea paraului Dragos – Tumul Multime (1599m alt) - SE intre Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – S – Curmatura Pietrosului – Taurile Buhaescului – Vf. Rebra (2221m alt) – S – Vf. Buhaescu Mare (2119m alt) – SE – Tarnita "La Cruce" (varianta supra S contra Vf. Obarsia Rebrii (2052m alt)) – NE pe Valea Buhaescu – Burau Buhaescu - Valea Repede – Borsa - intre S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – cale SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Larg (2119m alt) – SE – Tarnita "La Incrucisare" – S – Vf. Cormaia (2033m alt) – Vf. Dragobete (2074m alt) – E – Lacul "La Cioparti" – Vf. Negoiasa Puhoi (2041m alt) – NE – Tarnita Barsanului (varianta SE – NE pe raul Izvorul Laptelui inspre Ocna Laptelui) - Vf. Puzdrelor (2189m alt) – E – Vf. Galatului (2048m alt) – E – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – N – statiunea Borsa - Borsa – SE pe raul Viseu – Statiunea Borsa – Izlaz Tatarilor – Pasul Prislop - Statiunea Borsa – SE pe paraul Arteziana despre Masivul Ineu – izvoare – cascade – Saua Gargalau – Lacul Izvorul Bistritei – SE – Vf.

0 notes

viziteazamaramur-blog · 7 years

Text

Pensiuni Turistice Maramures, Cazare Berbesti Maramures

Alinta Sprie – centru – Dep. Alapta Larg – Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Mogosa/raul Sasar - Lacul Senin (lac) marime prin prabusirea unei mine de minereuri neferoase in Lista Pensiuni Maramures Significado 1920 (3 km-diametru) rotund, Odaie iezuitilor sec.16, Casa Domnului "Adormirea Maicii Domnului" 1793, capela "Calvaria" sec.17, sparge din cioranglav "Csaszi" 1754, primaria 1733, casa Domnului parohiala romano-catolica 1846, imobil parohiala ortodoxa 1836, telescaun, schi-slalom, Vf. "Culmis Cocosului"/Gutai (rezerva mixta), drumetii supra Bodi-Ferneziu (lac la 6km de Dezmierda Gramada) Trasee intre Muntii Gutai - Ignis: - despre N pe paraul Chiuzbaia – Chiuzbaia (sat) – NV – Piatra Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) - supra N pe Valea Borcutului – Chiuzbaia (trasee drept Vf. Ignis) - catre NE – Lacul Albastru – Vf. Dealul Minei (730m alt) – Vf. Scutu Geros (1114m alt) - catre NE pe Valea Sasar – Dealul Limba – rascruce – NE – Lacul Nou – drept N Trei Izvoare – Vf. Movila (1126m alt) – Pasul Paltinu – Scorbura Pintea Viteazul – NV drept Muntii Ignis – raul Valea cu Arini – Statiunea Izvoare - spre NE pe Valea Sasar – Dealul Clarvazator – confluenta – NE – Lacul Nou – drept N Trei Izvoare – Vf. Magura (1126m alt) – Pasul Paltinu – Pestera Pintea Viteazul – NE – Mara (sat) - catre NE pe Valea Sasar – Dealul Ascutis – rascruce – NE – Lacul Nou – Suior (polivalent) – Pripor Boului – Izvor cu Pali – Spinare Cocosului – Taul Chendroaiei – (varianta drept Taul Morarenilor) – SE – Gutaiu Doamnei (1394m alt) – Vf. Lichea (1392m alt) – Vf. Gutai (1443m alt) – Vf. Gutaiul Mic (Trei Apostoli) – Pasul Neteda (1058m alt) – SV – Cavnic - spre NE pe Valea Sasar – Dealul Intepator – rascruce – NE – Lacul Nou – inspre S – Mogosa – Lacul Mic – Lacul Bodi – Vf. Mogosa (1248m alt) Alapta Sprie sat Tautii de Sus - Dep. Baia Geros – Muntii Ignis/raul Sasar - Casa Domnului romano-catolica sec.15, Sfintire "Sf. Arhangheli" 1797 Alapta Sprie sat Satu Nou de Sus - Dep. Mangaia Amplu - Sfintire "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1775 Alinta Sprie Pas Gutin – 989m alt - Muntii Gutai (Gutin) – Mv. Crestet Cocosului (rezervatie geologica) Alapta Sprie sat Chiuzbaia – Muntii Ignis – Mv. Ignis – Dl. Irosvan/raul Chiuzbaia - Casiopeea "Chiuzbaia –Nasterea Maicii Domnului" (M) 1989 (cazare), "Chiuzbaia" rezervatie fosilifera - magazie de kieselgur Tasee inspre Muntii Ignis: - impotriva NV – Groape – Calcul Dracului – Vf. Ignis (1300m alt) – Turnul lui Pintea – E – Boriste – SE – Vf. Lui Ilie (1195m alt) – Portulaca (1187m alt) – Saua Iezuri (1018m alt) – SV – Preluca de Sus – Preluca de Jos – Movila (882m alt) – Chiuzbaia Borsa – targ – Zona Valea Viseului - Piemontul Borsei – Dep. Oferte De Revelion In Maramures, Cazare Maramures Copii - 850m alt. - Muntii Maramures, Rodnei – Masive: Cearcanu (1847m alt), Prislop (1416m alt), Dl. Pietrosu (2303m alt), Rodnei/raul Viseul si raurile Tisla, Moacra, Repedea - balneo-izvoare ape minerale indicate in afectiuni digestive, bobric, urinare, clima submontan-tonic-stimulant, aer corect ozonizat, Biserica din iarba-dulce "Sf. Arh. Mihail si Gavriil" 1700/1718 cu picturi din 1765, obeliscul de pe dealul "Pasune Tatarilor" 1717, Stancariile de la Salhoi-plante rare, rezervatia de la Cazare Maramures Zambioslavii/Muntele Zambioslavii (1603m alt), plural turistic montan Borsa (teleschi-scaun) - Vf. Runcu Stiolului, sporturi iarna, trasee despre Curmatura Galatului, 'Pietrosu Larg' rezervatie (3 caldari glaciare si 4 lacuri Buhaescu) – Schitul "Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul – Borsa Moacra" (F) la poalele Muntelui Pietrosu (cazare) Trasee impotriva Muntii Rodnei: - catre S pe Valea paraului Dragos – Vf. Purcaretului (902m alt) – stramtoare SV pe Valea Gropii – Vf. Rebra (2221m alt) – Vf. Gropilor (2063m alt) – Vf. Buhaescu Friguros (2119m alt) – NE pe Valea Buhaescu – Burau Buhaescu (forma NE contra Oferte De Cazare Maramures Cu Piscina De Bolinha Taurile Buhaescu si Vf. Pietrosu (2303m alt)) - NE – Marturisire Noaselor – Deal Brustur – Borsa cazare maramures - intre S pe Valea paraului Dragos – Movila Mare (1599m alt) - SE catre Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf. Pietrosu (2303m alt) – NE – Lacul Iezer – N – Casele Meteorului – N – Borsa - despre S pe Valea paraului Dragos – Magura Friguros (1599m alt) - SE despre Masivul Pietrosu – Vf. Hotarului (1905m alt) – Vf.

0 notes