#elevi de 10 Suceava

[alexsavescu]

Premii speciale de la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților pentru elevii de 10 ai Sucevei

Între elevii premiați s-au aflat și cei doi absolvenți din zona Fălticeni. Aceștia au obținut media 10 la Evaluarea Națională. Este vorba despre Dorneanu Denis Daniel – Colegiul Tehnic „Mihai Băcescu” – Fălticeni, respectiv Gogan Maria Veronica – Școala Gimnazială „Nicolae Labiș” – Mălini. Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a răsplătit performanțele excepționale ale elevilor din Suceava la…

View On WordPress

#bacalaureat #ceremonie de premiere #comunitate religioasă. #elevi de 10 Suceava #Evaluarea Națională #excelență academică #știri din fălticeni #știri fălticeni online #fălticeni online #ierarhi bisericești #Mănăstirea Putna #Premii Arhiepiscopia Suceava și Rădăuților

[stiridinromania]

Zece medalii, palmaresul elevilor români la prima ediție a Olimpiadei Internaționale de Astronomie și Științele Spațiului pentru Juniori (OIASSJ 2022)

România a fost gazda primei ediții a Olimpiadei Internaționale de Astronomie și Științele Spațiului pentru Juniori (OIASSJ 2022), desfășurată la Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava), în perioada 31 octombrie - 7 noiembrie 2022.

În cadrul competiției, concurenții au susținut două probe: o probă teoretică (de 4 ore) și o probă observațională, structurată, la rândul său, în alte trei subprobe: proba de Planetariu, proba hărții mute și proba de noapte (cu instrumente observaționale).

Cei 10 elevi olimpici dn lotul țării noastre au obținut rezultate remarcabile (10 medalii, dintre care 5 de aur): - 5 medalii de aur- Ilinca Sandu (Colegiul Național „Petru Rareș” din Piatra Neamț, jud. Neamț) - învingătoare absolută la proba teoretică, învingătoare absolută la proba de Planetariu și învingătoare absolută (punctaj maxim) OIASSJ 2022; - Rafaela Barac Bologa (Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava) - învingător absolut la proba observațională de noapte; - David Palaghianu (Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava) - învingător absolut la proba observațională de zi; - Andreea Boldureanu (Colegiul Național din Iași); - Andrei Patrick Cioranu (Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța); - 3 medalii de argint- Radu Ioan Stoian (Colegiul Național „Gheorghe Murgoci” din Brăila); - Andrei Ștefan Iercoșan & Daniel Petrenciuc (elevi la Colegiul Național „Vasile Lucaciu” din Baia Mare, jud. Maramureș); - 2 medalii de bronz- Nectarie Pașca (Colegiul Național „Emil Racoviță” din Cluj-Napoca); - Ioan-Tudor Băcilă (Școala Gimnazială nr. 8 din Sibiu). Olimpiada Internațională de Astronomie și Științele Spațiului pentru Juniori a fost organizată (în colaborare) de Ministerul Educației (prin Inspectoratul Școlar Județean Suceava), Primăria Câmpulung Moldovenesc, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc și Societatea Științifică „Cygnus”.

Competiția a reunit echipe cu prezență fizică din 8 țări (Thailanda, Columbia, Cehia, Grecia, Nepal, Republica Moldova, Ucraina și România), respectiv o echipă din Canada, în sistem online. Read the full article

#2022 #astronomie #competitie #elevi #romania

[smartseo4you]

Ziua europeană a Sportului Școlar sărbătorită și la Suceava

New Post has been published on https://reporterliber.ro/ziua-europeana-a-sportului-scolar-sarbatorita-si-la-suceava/

Ziua europeană a Sportului Școlar sărbătorită și la Suceava

Vineri, 25 septembrie 2020 se va sărbători la nivel european Ziua Europeană a Sportului Școlar. Aceste eveniment este destinat unităților de învățământ, indiferent de nivelul acestora, care promovează activitatea fizică pentru educarea copiilor și tinerilor. Comisia Europeană împreună cu Federația Maghiară a Sportului Școlar și ISCA Danemarca au decis în urmă cu 4 ani ca ultima zi de vineri a lunii Septembrie să fie dedicată sărbătoririi mișcării fizice din unitățile de învățământ din toată Europa. La nivel național evenimentul este promovat și organizat de Asociația Județeană Sportul pentru Toți Suceava în colaborare cu colegi din Asociațiile Județene Sportul pentru Toți din țară. Până în acest momentul sunt înscrise la nivel național 402 grădinițe, școli gimnaziale și licee. În județul Suceava s-au înscris în acest proiect peste 50 de unități de învățământ care vor celebra această zi prin crosuri, jocuri de mișcare, flash-mob-uri, jocuri sportive adaptate sau drumeții. Școlile provin atât din mediul rural cât și din cel urban, din toate Cercurile Metodice, acțiunile fiind în general coordonate de profesorii de educație fizică și sport. Ținând cont de deciziile oficiale ale guvernului și ale autorităților locale din fiecare județ în ceea ce privește regulile de respectat privind pandemia dar și alegerile locale din 27.09, unitățile școlare au decis să desfășoare aceste activități în perioada 23-25 septembrie 2020, în condiții de maximă siguranță pentru elevi și cadrele didactice. Evenimentul face parte din Săptămâna Europeană a Sportului, 23-30 septembrie, celebrată de Comisia Europeană sub sloganul #BEACTIVE.

Rating: 0.0/10 (0 votes cast)

[stiri-noi]

Învățătoarea Mariana Burghelea: „Eu cred că, dacă un elev uită de un profesor, de un învățător nu uită niciodată”

Suplă, cu ochii mari și glasul de o profunzime melodioasă, învățătoarea Mariana Burghelea vorbește despre generațiile de elevi cărora le-a purtat mâna să învețe caligrafia ca și cum sunt copiii ei. Aproape 11 generații a pregătit și fiecărui elev în parte i-a dăruit atenția, empatia și dragostea ei, ca și cum ar fi fost proprii ei copii.

Și-a dat seama abia în vara anului 2020 că trebuie să se despartă de catedră și de ultima ei generație. Vremurile din urmă și-au spus cuvântul, fiindcă oricât s-a străduit să se obișnuiască cu noile reguli, a ajuns la concluzia că nu poate fi la fel de explicită și expresivă în fața copiilor.

„Cum să stau eu cu mască, ei cu mască, cum să-i mai simt pe copii?! Eu nu mai văd nici un sentiment la copil! Ca să vorbesc clar, accentuat, să explic, ca să fiu înțeleasă, trebuie să trag aer în piept și cu masca nu am aer suficient. Am încercat și am văzut că nu pot, decât să mă îmbolnăvesc, am decis să renunț la copii. Este singurul motiv, altfel i-aș fi dus și anul acesta, e ultima serie”.

Zilele acestea, învățătoarea Mariana Burghelea și-a luat rămas bun încă o dată de la copiii din clasa a IV-a D, de la Școala Gimnazială nr. 3 Piatra-Neamț și le-a promis că telefonul ei va fi mereu deschis pentru ei, oricând, ca și până acum.

„Dacă nu iubești această meserie, n-ai ce căuta la catedră!”

De școala nr. 3 din Piatra-Neamț se leagă ultimii 24 de ani, din cei 42 petrecuți în „grădina de suflete”. Mariana Burghelea s-a născut pe 22 aprilie 1958, al treilea copil dintr-o familie de țărani gospodari din Tanacu, județul Vaslui. Cel care a inspirat-o a fost chiar propriul ei învățător, Ioan Lupu.

„El a fost modelul meu. Până și scrisul său era de o caligrafie admirabilă, mereu m-am străduit să ajung să scriu ca el. Felul în care m-a educat, m-a instruit, au fost cele care mi-au stârnit dragostea pentru această meserie. Dacă nu iubești această meserie, dacă nu te apleci asupra fiecărui copil, n-ai ce căuta la catedră! Trebuie să ai răbdare, să înțelegi copilul și să-i fii alături permanent, în orice situație”, rostește Mariana Burghelea și glasu-i coboară, șoptit și grav, până în suflet.

Pe lângă dragostea de copii și de taina învățării scrierii, cititului și socotitului, a mai fost inspirată de sora ei, Elena Dănilă, care i-a fost profesoară de matematică în gimnaziu. Apoi, la Liceul Pedagogic „Alexandru Vlahuță” din Bârlad a avut alături alți oameni cu har care au format-o: diriginta și profesoara de pedagogie Maria Corodescu și profesorul de română Gheorghe Gohoreanu.

„De la ei am învățat ce înseamnă să fii dascăl, ei mi-au arătat cum să fac planul lecției, ne însoțeau mereu la practica pedagogică și la sfârșit ne spuneau unde am greșit. Consider că, înainte de a ajunge la catedră, trebuie să faci foarte multă practică, să te pregătești. Noi aveam foarte multe ore de practică, la toate disciplinele. Când aveam de susținut lecția, ne făceam proiectul didactic, mergeam la învățător, mai completa ceva, doamna dirigintă venea și dumneaei cu completări și abia după aceea intram la clasă. Era verificat temeinic, mai ales de profesorul de pedagogie, sau de profesorul de specialitate – matematică, științe. Asista la oră și învățătorul, și profesorul de specialitate și profesorul de pedagogie. Acum, am înțeles că în ultimii ani se face practică mai puțină”.

„Noi, ca învățători, suntem o a doua mamă pentru fiecare școlar”

Primii trei ani a fost învățătoare în satul natal, apoi a predat o vreme la Râmnicu Sărat, 4 ani la Colegiul Național „Octavian Goga” din Miercurea Ciuc și 9 ani la Școala Gimnazială nr. 11 Suceava. În anul 1996 s-a stabilit la Piatra-Neamț, odată ce și soțul, Ioan, ofițer de armată, n-a mai fost nevoit să plece în alte unități, la ordin. Când a ajuns la Școala Gimnazială nr. 3, învățătoarea Mariana Burghelea absolvise Facultatea de Pedagogie, obținuse gradul II cu media 9,40 într-o perioadă când erau doar 7 locuri și concurență acerbă, apoi, în 1991, avea deja gradul I obținut cu media 10.

„Pe atunci, nu puteai intra la grad mai devreme de 5 ani. Trebuia mai întâi să capeți experiență. Ambele examene le-am dat la Suceava, unde nu cunoșteam nici un profesor. Examenul de grad II a fost greu, erau probe scrise și probe orale. Pe vremea aceea mai era și socialism științific, la care aveai mult de învățat. Ca învățător, trebuia să știi foarte bine metodica predării matematicii și limbii române, să știi să îmbini metodele noi cu cele vechi, așa încât să faci elevul să înțeleagă. La clasele mici este mult de lucrat intuitiv pentru ca elevii să poată vizualiza și să înțeleagă. Învățătorul poate să fie foarte bine pregătit, dar dacă nu dă dovadă de tact pedagogic, astfel încât elevul să înțeleagă ceea ce vrei să-i spună, nu are rezultate. De exemplu la matematică rezolvi o problemă și vine un copil și spune «eu am mai găsit o cale de rezolvare». O mulțumire sufletească mai mare de atât nu există!”.

Iar la Școala nr. 3 a găsit și un colectiv de cadre didactice foarte bine pregătit: „Colegii mei toți sunt cadre didactice bine pregătite. A existat mereu o colegialitate, fără orgolii și prejudecăți, mereu ne-am ajutat reciproc. De aceea școala noastră dă în fiecare an generații de copii foarte bine pregătiți și copii care intră cu succes la cele mai bune licee: la «Rareș», la «Hogaș», la Informatică. Din prima mea generație de elevi, aproape jumătate de clasă a fost admisă la «Petru Rareș»”, în clasa a V-a și era un examen dificil. Noi, ca învățători, ne aplecăm asupra fiecărui suflet de copil, îl îndrumăm, îi purtăm mâna, îi ascultăm vorbirea, îi urmărim fericirea din ochi, tristețea, ca și cum suntem o a doua mamă pentru fiecare școlar”.

„Eu prefer această deschidere: copilul să simtă că poate comunica cu profesorul”

O a doua mamă iubită de copii, fiindcă le-a oferit nu doar atenție, îndrumare și compasiune, ci și posibilitatea de a se descoperi. Elevii învățătoarei Mariana Burghelea au fost în excursii, au participat la olimpiade și concursuri și au ajuns pe primul loc pe țară, au învățat dansuri populare și cântece tradiționale, au jucat teatru în trupa clasei „Micii artiști” și au cunoscut alți copii prin proiectele europene ale școlii. La ore, oricine avea o întrebare era ascultat și cine rămânea în urmă era ajutat:

„Întotdeauna, dacă a fost un elev care a spus că nu a înțeles prea bine, am stat după program și i-am explicat. Neștiind că mă voi decide să ies la pensie, am vorbit cu copii și au fost de acord ca de la 1 iulie și până la 1 septembrie să lucrăm împreună în fiecare zi română și matematică. N-am avut de recuperat din primăvară, pentru că eu mi-am făcut datoria: în 11 martie, când s-a suspendat, eu am predat în continuare. Am lucrat permanent pe whatsapp: copiii îmi trimiteau temele, îi sunam a doua zi dimineață și discutam cu fiecare în parte. Iar, în perioada de vară, am lucrat română și matematică tot pe whatssapp, le dădeam tema, ei mă sunau, dacă un elev nu înțelegea, lucram împreună câte o oră cu un copil. De aceea și părinții țin la mine și au insistat să rămân și clasa a IV-a, au vorbit și cu inspectorul școlar general, cu dl. Mihai Obreja. Dar, nu-mi permit din cauza sănătății”.

Spirit tânăr, care a respirat energia atâtor generații, a avut talentul de a păstra vie curiozitatea copiilor: „Copiii, înainte de 1989, nu aveau atâta libertate de exprimare, cum au astăzi. Învățământul era, poate nu mai dur, dar mai strict, copiii erau mai timorați. După 1989, părinții și-au lăsat copiii mai liberi, ceea ce i-a ajutat să-și ia zborul și să se deschidă spre o comunicare mai bună cu profesorul. Eu prefer această deschidere: copilul să simtă că poate comunica cu profesorul, iar eu am nevoie să știu că este mulțumit, că a înțeles. Prefer să-mi spună că poate l-am depunctat la o lucrare și împreună să vedem despre ce este vorba. Am avut și 42 de copii în clasă, dar copiii mei au fost mereu disciplinați și serioși. Apreciez și părinții copiilor, pentru că mereu au fost alături de mine și le mulțumesc pentru sprijinul acordat, pentru că și-au spus punctul de vedere, pentru că am reușit împreună să vorbim același limbaj acasă și la școală. Micii școlari nu pot fi ajutați să se dezvolte altfel decât dacă și părinții sunt pe aceeași lungime de undă cu învățătorul. Eu sunt optimistă de felul meu și cred că, atâta timp cât va exista această comunicare, învățământul va merge într-o direcție bună. Problema este că educația online nu este foarte sănătoasă pentru elevi, care și-așa petrec foarte mult timp cu tehnologia. Tehnologia ne ajută, dar copilul, ca să se dezvolte armonios, are nevoie și de ora de sport, are nevoie să picteze, să cânte, să danseze”.

„Eu, când lucrez cu copiii, uit de toate problemele”

Îi vine foarte greu să vorbească despre ea însăși, așa că la întrebarea privind ce le recomandă tinerilor învățători, Mariana Burghelea ne-a răspuns cu un citat: „Mai bine decât mine a spus-o Dumitru Almaș: «Nimic nu-i mai frumos, mai nobil, decât meseria de învățător, de grădinar de suflete umane, de călăuză a celor mai curate, mai pline de energie și căldură suflete umane». Eu, când lucrez cu copiii, uit de toate problemele”.

După 42 de ani în școală, pentru Mariana Burghelea timpul va avea o altă curgere: „Eu sunt foarte mulțumită de cum s-au realizat foștii mei elevi și nu am nici un regret. Sunt foarte mulțumită de familia mea: am o fiică, Ioana, a absolvit ASE și anul trecut și-a luat doctoratul cu «magna cum laude», am avut un sprijin mereu în soțul meu. Îmi doresc să-mi dea bunul Dumnezeu sănătate, să-mi fac ordine în gânduri, să am timp să mă relaxez, să citesc o carte, să-mi ajut elevii, cu mare drag, dacă mai apelează la mine. Eu cred că dacă un elev uită de un profesor, de un învățător nu uită niciodată, așa cum nici eu n-am uitat de învățătorul meu care m-a îndrumat”.

Cristina IORDACHE

The post Învățătoarea Mariana Burghelea: „Eu cred că, dacă un elev uită de un profesor, de un învățător nu uită niciodată” appeared first on Stiri Neamt.

#Învățătoarea Mariana Burghelea: „Eu cred că #dacă un elev uită de un profesor #de un învățător nu ui

[albacarolinatv]

Peste 260 de copii din corurile Cantus Mundi sărbătoresc „Ora Pământului”

„Ora Pământului 2019” va fi sarbatorită de peste 260 de copii din corurile Programului National Cantus Mundi, care se vor reuni în fața Catedralei Reîntregirii Neamului din Alba Iulia. Copiii și tinerii, alături de coordonatorii corurilor, familii și prieteni, vor cânta pentru a aduce naturii și publicului mesajul lor de implicare și responsabilitate.

Începând cu ora 20:30, corurile de copii Cantus Mundi vor interpreta cântece special selectate pentru acest moment și, in același timp, se va întrerupe iluminatul în zona de organizare a evenimentelor. Programul Național Cantus Mundi organizează, la nivel național, evenimente muzicale cu ocazia „Orei Pământului”, în intervalul orar 20:30 – 21:30. Peste 12.000 de copii și tineri din corurile Cantus Mundi se vor reuni sub sloganul internațional al World Wide Fund for Nature (WWF) - „Conectează-te cu natura! Acum este momentul să acționăm!”. Vezi Elevi de nota 10 Sărbătorirea „Orei Pământului” inițiată de Cantus Mundi se va desfășura simultan în 85 de localități din 33 de județe din țară: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, București, Buzău, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea și Vrancea.

„Copiii României vor cânta într-un glas pentru sănătatea Pământului. Cantus Mundi este cel mai mare organizator de evenimente muzicale în cadrul Earth Hour 2019, acțiunile corale desfășurându-se în 81 de localități. Este un efort imens pe care echipa Madrigal-Cantus Mundi îl face și îi chemăm alături de acești minunați copii pe toți cei care înțeleg că România se va schimba prin vocile acestora.”, a declarat Emil Pantelimon, managerul Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. Cea de-a patra ediție a evenimentului „Ora Pământului” realizată de echipa Cantus Mundi se va desfășura sub egida WWF, organizație care a lansat acest proiect în 2007, reușind să mobilizeze comunități din peste 180 de țări. Lista evenimentelor „Ora Pământului” organizate de către Programului Național Cantus Mundi va fi actualizată pe pagina de Facebook Cantus Mundi Romania periodic. Vezi si Seva de mesteacăn, remediu MIRACULOS împotriva cancerului Programul Național Cantus Mundi este cel mai mare program de integrare socială prin muzică din România, inițiat de reputatul dirijor Ion Marin și derulat cu sprijinul membrilor Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. După 8 ani de activitate, Programul Național Cantus Mundi a adunat sub umbrela sa peste 1.150 de coruri. 43.000 de copii, alături de dirijorii lor, participă la promovarea cântului coral pe întreg cuprinsul țării, depășind barierele legate de etnie, condiție socială și capacități fizice sau psihice, construind astfel nuclee culturale complexe, atât de necesare pentru revitalizarea societății noastre. Read the full article

#Cor #dirijor #iluminat #Madrigal #membri #mesaj #Muzica #stiri

[news24hrou]

Români în Cartea Recordurilor

Cartea Recordurilor (Guinness World Records) are o istorie de mai bine de jumătate de secol.

Ideea de a publica o astfel de carte i-a venit în 1951 irlandezului sir Hugh Beaver.

O nouă ediţie a Carţii Recordurilor apare în fiecare an, cu recordurile aduse la zi.

Ea conţine o colecţie recunoscută internaţional de recorduri mondiale, cuprinzând între coperţile sale atât performanţe umane cât şi fenomene extreme ale lumii naturale.

Cartea în sine deţine un record mondial: cea mai vândută serie de carte care deţine drepturi de autori.

Cartea Recordurilor este astăzi, după Biblie, cea mai cunoscută carte din lume.

Deşi are o istorie de aproape 60 de ani, prezenţa României în paginile ei este mult mai recentă.

România a intrat prima dată în Cartea Recordurilor în 1986 şi a adunat de atunci până astăzi aproape 40 de recorduri.

O cincime dintre aceste recorduri româneşti au fost stabilite în ultimul an.

1. Sportivi români care au intrat in faimoasa enciclopedie:

Iolanda Balaş care a rămas neînvinsă timp de 10 ani la săritura în înălţime, timp în care a obţinut 142 de victorii consecutive.

Mihaela Melinte cu cea mai lungă aruncare a ciocanului.

Lia Manoliu pentru longevitate olimpică.

Ghiţă Mureşan – cel mai înalt jucător din NBA.

Helmuth Duckadam – a apărat consecutiv patru penalty-uri în finală Cupei Campionilor Europeni din 1986.

Constantina Diţă – cea mai în vârstă campioană olimpică de maraton din istorie.

La Jocurile Olimpice de Vară din 2008 a câştigat proba de maraton la vârsta de 38 de ani. Antrenorul ei, Valeriu Tomescu, avea doar 32 de ani şi deţine recordul pentru cel mai tânăr antrenor al unei campioane olimpice de maraton.

Nadia Comăneci – cele mai multe note de 10 obţinute la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice. Este vorba de cele 7 note de 10 obţinute în 1976, la Montreal. Înainte de 1976 nimeni nu obţinuse nota 10 la un eveniment olimpic. În plus, ziua de 18 iulie (18 iulie 1976 este ziua în care Nadia a obţinut, la 14 ani, primul punctaj de 10 din istoria Jocurilor Olimpice) a fost declarată „Ziua Recordurilor Mondiale”.

2. Cel mai lung poem de dragoste: „Luceafărul” lui Mihai Eminescu, cu cele 98 de strofe ale sale.

3. Cei mai mulţi participanţi la o horă tradiţională: 13.828 de olteni din oraşul Slatina au întins cea mai mare horă cu ocazia sărbătorii naţionale a Unirii şi totodată zilele municipiului.

4. Cea mai lungă scrisoare adresată lui Moş Crăciun: a fost scrisă de elevii braşoveni în decembrie 2008 pe o rolă de hârtie măsurând 413,8 metri lungime şi 37 metri lăţime. 2110 elevi cu vârste cuprinse între 8 şi 14 ani şi-au aşternut pe hârtie cererile către Moş Crăciun.

5. Cei mai mulţi Moşi Crăciun care dăruiesc: au participat 3.939 de moşi care au dăruit dulciuri timp de 30 de minute, în Bucureşti, în data de 21 decembrie 2008.

6. Cea mai tânără interpretă de succes: Cleopatra Stratan a obţinut acest titlu în 2008 datorită realizărilor sale unice: cea mai tânără interpretă care a înregistrat un album; cea mai tânără interpretă într-un concert live (avea 3 ani când a susţinut un concert de 2 ore); cea mai bine plătită tânără artistă; cel mai tânăr interpret care a primit trei premii MTV; cea mai tânără interpretă care a înregistrat un hit naţional (piesă situată pe locul 1 în topurile naţionale).

7. Cea mai mare îmbrăţişare: a avut loc în 2009, la Alba-Iulia, şi au participat 9.758 de persoane. La îmbrăţişare a participat şi şeful statului, Traian Băsescu.

8. Cea mai mare prăjitură de comemorare: este vorba despre o colivă preparată în 2008 care cântărea 5 tone şi avea peste 50 de metri pătraţi. Coliva a fost preparată într-o unitate militară din Braşov, iar la realizarea ei realizarea ei au lucrat timp de 24 de ore 10 bucătari militari. Coliva a fost făcute pentru comemorarea tuturor sfinţilor şi a fost împărţită credincioşilor veniţi la moaştele Sfântului Andrei.

9. Cel mai mare gulaş: a fost preparat în 2007 de opt bucătari bihoreni şi servit locuitorilor din oraşul Salonta. Gulaşul a cântărit 7,3 tone.

10. Cel mai greu tort cu frişcă şi fructe din lume: a fost preparat în decembrie 2008, în Bucureşti, şi cântărea 281 kg. A fost servit bucureştenilor din parte Primăriei Capitalei şi a unui producător de lactate.

11. Cel mai lung cârnat afumat din lume: a fost realizat în decembrie 2008 si a măsurat 392 de metri. Carnatul a fost de tip cabanos şi a fost împărţit bucureştenilor care au asistat la omologarea recordului.

12. Cel mai lung lanţ de prezervative: a fost realizat in 28 octombrie 2007 de către 1.683 de participanţi care au legat împreună 25.773 de prezervative construind un lanţ ce măsoară 3.269,46 metri. Prin această acţiune organizatorii au dorit să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului HIV/SIDA în rândul tinerilor români. Lanţul a fost început la ora 12 de către Loredana Groza.

13. Cei mai mulţi oameni care dansează simultan pe aceeaşi piesă: a fost stabilit în 2007 de către 2600 tîrgovişteni care au dansat simultan timp de 6 minute pe melodia „Follow the lider” (The Soca Boys). Majoritatea dansatorilor au fost elevi ai şcolilor din Tîrgovişte.

14. Cel mai de succes antrenor din lume: a fost desemnat în 2007 Octavian Belu, fostul antrenor al echipei naţionale de gimnastică a României. Octavian Belu are în palmares 16 medalii olimpice de aur şi un total de 279 de medalii la Campionatele Mondiale, Campionatele Europene şi Jocurile Olimpice.

15. Cea mai de succes antrenoare din lume: a fost desemnată în 2008 Mariana Bitang, fosta antrenoare a echipei naţionale de gimnastică a României, care deţine un palmares de 19 medalii olimpice şi alte 152 medalii cucerite la Campionatele Mondiale şi Europene de gimnastică.

16. Cele mai multe penalty-uri consecutive apărate: record deţinut de fostul portar al Stelei, Helmuth Duckadam. În 1986, în finala Cupei Campionilor Europeni, disputată împotriva Barcelonei, Duckadam a apărat toate cele patru penalty-uri, iar Steaua a câştigat trofeul.

17. Cel mai lung meci de baschet din lume: a avut loc în perioada 2-5 august 2007 şi a fost jucat de către sibieni timp de 80 de ore. Meciul a început joi, 2 august la ora 11:00, şi s-a terminat duminică, 5 august, ora 19:00. Nici un jucător nu a avut voie să părăsească terenul, ei putând lua o pauză de 15 minute la fiecare 180 minute jucate. În timpul meciului s-au marcat 10.043 de puncte.

18. Cea mai tânără persoană care a sărit de la 4.000 de metri cu paraşuta, în tandem: săritura a avut loc în 2006 şi a fost realizată de către o tânără sibiancă de doar 9 ani.

19. Cea mai mare icoană pictată pe sticlă: record deţinut din 2004 de către Aurelia Bobocel care a pictat o icoană pe sticlă încălzită reprezentând „Cina cea de taină”. Pictura are 2 metri lungime şi 1,08 metri înălţime, iar sticla are 5 centimetri grosime.

20. Cel mai înalt ou din lume: cel mai înalt ou din lume a fost realizat în 2009. Oul are 7,25 metri înălţime, un diametru de 4,6 metri şi o greutate de 1.800 de kilograme şi a fost sfinţit la Suceava de către un sobor de preoţi.

21. Palatul Parlamentului deţine trei recorduri: cea mai mare, cea mai scumpă şi cea mai grea clădire administrativă din lume. Palatul proiectat de arhitectul Anca Petrescu, cu o suprafaţă de 330.000 de metri pătraţi, este cea mai mare clădire administrativă, pentru uz civil din lume. Este construit din 700 tone metrice de oţel şi bronz, un milion metri cubi de marmură, 3,5 tone metrice de sticlă, şi 900.000 metri cubi de lemn. Palatul a fost construit în întregime din materiale româneşti scumpe şi de bună calitate. Este şi cea mai scumpă clădire administrativă din lume, estimată în 2006 la aproximativ 4 miliarde de dolari.

22. Cea mai lungă trenă a unei rochii de mireasă: recordul este de 1.579 metri şi a fost stabilit în 2009 la E-Mariage Fest. Rochia cântăreşte aproape 300 kilograme.

23. Cele mai multe agrafe de birou lipite de faţă: record stabilit în 2007 de bucureşteanul Aurel Răileanu (40 de ani). Acesta a reuşit, datorită abilităţilor sale magnetice, să ţină pe faţă 61 agrafe de birou timp de 5 secunde.

24. Săritura cu paraşuta de la cea mai mare înălţime a unei femei însărcinată şi operată de inimă: femeia a sărit de la 1.100 de metri, iar recordul a fost omologat în 2007.

25. Cea mai lungă cunună de ceapă împletită: cununa avea o lungime de 4.518 metri şi a fost realizată de către sătenii din comuna sălăjeană Pericei. 400 de săteni au lucrat la ea timp de 5 zile şi au împletit aproximativ 45.000 de cepe, cu o greutate totală de 40 de tone.

26. Cele mai multe caricaturi telepatice: record obţinut în 2004 de Gogu Neagoe pentru că a realizat 131 de caricaturi telepatice, numai pe baza unei scurte convorbiri telefonice cu subiectul. În decembrie 2007 a intrat din nou în Cartea Recordurilor după ce a creat o peliculă de film cinematografic de 2000 de metri pe care sunt desenate peste 1.300.000 de caricaturi cu personalităţi din România sau din străinătate.

27. Cel mai mare graffiti din lume: desenul are 550 de metri şi a fost realizat, în 2007, de 570 de persoane, printre care şi vedete din România.

28. Cea mai mare pictură din lume: record apărut în ediţia din 2008 a Cărţii Recordurilor şi realizat de către tinerii pictori de la liceul Nicolae Tonitza din Bucureşti. Pânza are 3,6 kilometri şi a fost pictată de 800 de elevi. Tema aleasă de elevi a fost o grădină cu flori.

29. Cea mai mare halbă de bere: record din 2009 pentru o halbă fabricată în Timişoara. Halba are o capacitate de 11.000 litri, o greutate de 2,5 tone, 6 metri înălţime şi e făcută din oţel inoxidabil.

30. Preşedintele care a răspuns cel mai rapid unei solicitări din partea unui cetăţean: în aprilie 2008 preşedintele Traian Băsescu a răspuns în mai puţin de două ore unei solicitări pentru acordarea medaliei „Steaua României” profesorului Liviu Librescu, ucis în atacul de la Universitatea Virginia Tech.

31. Guvernatorul care a stat cel mai mult la conducerea unei bănci centrale: Mugur Isărescu a obţinut acest record în 2009. În vârstă de 60 de ani, Isărescu a coordonat politicile economice ale României din ultimii 19 ani.

http://ift.tt/2BqAmvn http://ift.tt/2j5g0B8

[7estiasi]

Costel Grojdea: ”Vânătoarea este un sport nobil, care contribuie la echilibrul în natură”

Lorin Urcaciu: ” Vânatul trebuie îngrijit, păzit, protejat şi respectat. ”

  Lumea vânătorilor are tainele ei, iar pe câteva dintre acestea încercăm să le descoperim la Interviurile 7Est. Costel Grojdea și Lorin Urcaciu ne povestesc despre cum decurge inițierea vânătorilor, despre calitățile obligatorii pe care trebuie să le dețină un practicant  al acestui sport, dar și despre cât adevăr și câtă legendă se ascunde în poveștile vânătorești. Nu am ocolit nici un subiect mai delicat, iar cei doi și-au exprimat sincer părerile despre celebra vânătoare de la Balc organizată de Ion Țiriac.

  Cum v-ați “contaminat” cu această pasiune?

Costel Grojdea: Pasiunea pentru arme, și în special pentru vânătoare, o am de mic copil. În copilărie l-am însoțit pe tatăl meu la vânătoare, ca și gonaș. Contaminarea vine din familie.

Lorin Urcaciu: Încă din perioada gimnaziului mi-au plăcut expediţiile în natură. În şcoala gimnazială am făcut parte, alături de alţi șase elevi, dintr-un grup de expediţionişti din cadrul Clubului Copiilor din Hîrlău. Aşa am intrat pentru prima dată în contact cu animalele sălbatice, când campam cu cortul, câte o săptămână, în pădurea Pârcovaci-Humosu-Izvoarele Bahluiului. A urmat Liceul Silvic Câmpulung Moldovenesc unde, pe lângă cunoştinţele teoretice învăţate ca şi materie obligatorie-,,Vânatul şi vânătoarea”, am avut ocazia, în calitate de elev la practică cinegetică, să particip şi fizic la acţiuni de vânătoare şi gospodărire a faunei cinegetice din Obcinile Bucovinei.

În primii ani ai facultăţii, când mă întorceam acasă, de la Iași la Hîrlău, vedeam iarna cum, pe dealurile Cotnariului, se organizau partide de vânătoare … şi spuneam prietenilor că, printre primele lucruri pe care am să le fac după terminarea facultăţii, este şi acela de a deveni vânător.

Povestiți cum ați fost inițiat în activitatea de vânătoare. A existat un botez, ați avut examene de trecut?

Costel Grojdea:  În acest sport se face un stagiu de pregătire de un an de zile – eu am început acest stagiu în anul 2000! După ce faci acest stagiu urmeaza un examen, format din două probe, una teoretica și  alta practică, la finalul cărora poți  să devii vânător cu armă. În prima zi de vânătoare, când ești deja un vânător cu armă, depui un jurământ, respectiv “juri să respecți vânatul”! Nu există un ”botez”  efectiv ca în alte sporturi!

Lorin Urcaciu: În anul IV de studenție, la Facultatea de Zootehnie din Iaşi, am avut şansa să întâlnesc un cadru didactic special, un bun profesionist în ale vânătorii, cu o mare experienţă personală în acest domeniu, anume pe profesorul Paul Boişteanu. Atunci am început să devin stagiar alături de dumnealui, să particip la acţiuni de gospodărire a fondurilor cinegetice şi de vânătoare.

Tot în această perioadă, am avut onoarea să particip la asemenea acţiuni, alături de o mare personalitate recunoscută pe plan naţional şi internaţional pentru profesionalism în domeniul dumnealui de activitate, dar şi ca un mare vânător, în persoana maestrului Bujor Prelipcean.

După 2 ani de stagiatură, în anul 2004, am susţinut şi promovat examenul pentru dobândirea permisului de vânătoare, în faţa unei comisii formată din specialişti în domeniu, nominalizată de ministerul de resort.

Poate că şansa a făcut ca primul meu vânat recoltat să fie un iepure de camp, chiar în zona dealurilor de la Cotnari, unde, cu 2-3 ani în urmă, priveam cum se organizau partidele de vânătoare. Tot atunci am primit şi mult aşteptatul botez vânătoresc, respectând tradiţia şi etica vânătorească.

  Care sunt calitățile pe care ar trebui să le posede un vânător bun?

  Costel Grojdea: Principala calitate a unui vânător adevărat este să iubească natura. Un vânător trebuie să iubească plimbările prin natură, să fie ordonat, responsabil și, foarte important, să respecte regulile vânătorești !

Lorin Urcaciu: Să iubească natura şi fauna sălbatică, să fie corect, să respecte legislaţia şi etica vânătorească. Vânatul trebuie îngrijit, păzit, protejat şi respectat. Din punctul meu de vedere, pentru a fi un bun vânător trebuie ca 90% din timpul care îl acorzi acestui hobby să fie folosit pentru gospodărirea fondurilor cinegetice şi 10% acţiunilor propriu-zise de vânătoare.

Eu am o zicală, care am aplicat-o, şi care s-a dovedit a fi foarte adevărată: ,,Nu există fond cinegetic rău sau bun. Există fond cinegetic bine sau prost gestionat”

Există voci pro și contra partidelor de vânătoare pe care Ion Țiriac le organizează la Balc. Unii susțin că este vorba despre un masacru, alții spun că este un simplu sport. Care este opinia dumneavoastră?

Costel Grojdea: Din punctul meu de vedere, vânătoarea este un sport nobil, care contribuie la echilibrul în natură. Un vânător nu împușcă în exces,  iar porcii mistreți sunt animale care se înmulțesc rapid și, într-un număr mare, pot provoca pagube naturii. Sunt animale care nu au competitori. De asemenea, mistreții se pot îmbolnăvi pentru că se împerechează între ei și iar se poate produce un dezechlibru. Un vânător nu împușcă un animal sănătos, acesta va împușca un animal cu un instinct de conservare mai slab.

: Eu nu numesc acţiunile de la Balc ca fiind de vânătoare. SusLorin Urcaciuţin acest lucru datorită faptului că Legea 407/2006 a vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic prevede că vânatul din complexurile de vânătoare nu se supune prevederilor acestei legi. Drept urmare, atât timp cât vânatul din aceste complexuri nu face parte din fondul cinegetic national, atunci acţiunile de la Balc nu le pot considera ca fiind de vânătoare. Să spunem că în România, nu numai la Balc, există domenii de vânătoare. Chiar şi la noi în judeţ am avut unul la Madârjac, administrat de Direcţia Silvică, iar acum, la Suceava, există un asemenea complex funcțional, şi nu prea se văd în spaţiul public acestea, doar pentru că nu sunt atât de mediatizate ca cel de la Balc. În rest, părerile sunt împărţite şi sunt mai mult sau mai puţin avizate despre ce se întâmplă la Balc.

Cât de costisitor este acest hobby?

Costel Grojdea: Este în funcție de implicare fiecăruia. Dacă vrei să investești, o poți face, dacă nu…

Lorin Urcaciu: Depinde de posibilităţile financiare ale fiecărui vânător. Am văzut şi încă mai văd la vânătoare colegi care practică acest hobby cu resurse reduse. Sunt colegi vânători care deţin o armă a cărei valoare nu depăşeşte 600 lei şi alţii care numai cartuşele pentru o zi de vânătoare depăşeşte această sumă. Nu mai spun de echipamente, haine, transport ori, pentru cei mai pasionaţi, creşterea şi întreţinerea unui câine de vânătoare. În afară de aceste nevoi, un vânător trebuie să participe la buna gestionare a fondurilor cinegetice. Pentru un fond cinegetic este nevoie de bani pentru tariful de gestionare, hrană, sare, pază, etc. Toate costă, iar bani pentru acestea nu sunt decât de la vânători şi foarte rar de la sponsori.

Despre poveștile “vânătorești” am auzit cu toții. Care este cea mai gogonată minciună vânătorească pe care ați auzit-o?

Costel Grojdea: Un banc…’Un vânător merge la vânătoare și dintr-odată au apărut foarte mulți fazani. Și el începe să tragă, să tragă, să tragă … și cine-l ascultă, întreabă: Dar nu mai încărcai pușca??? Iar vânătorul răspunde: Dar ce … mai aveam timp!”

Lorin Urcaciu: Greu de spus. Nu cred că există o partidă de vânătoare la care să nu se audă câte ,,una vânătorească”, una mai amuzantă sau mai ,,gogonată” ca alta.

Dacă ar fi să facem un interviu numai cu asemenea povestiri nu cred că am putea să le auzim pe toate nici dacă am sta şi zile întregi. Totuşi am să vă spun două auzite de mine, în sezonul trecut, de la nişte colegi mai nostimi. Unul dintre ei ne povestea iarna trecută ( stând la masă la minus 15- minus 20 grade, după ce ne-a invitat să servim peşte prăjit, când nimeni nu indrăznea să scoată mâinile din mănuşi) cum a adormit el în stand asteptând goana la mistreţi şi cum a venit un mistreţ din spate, i-a luat arma în rât şi a plecat cu ea … dar norocul lui a fost că a strigat repede, iar de spaimă mistreţul a intrat cu capul în copac şi așa a recuperat el arma. Celălalt ne povestea cum a înpuşcat o raţă care a căzut pe apă şi s-a dus după ea să o recupereze, iar când a ieşit din apă în cizme erau numai peşti între 2 şi 3 kg.

Care este trofeul cu care vă mândriți și cum l-ați cucerit?

Costel Grojdea: Cel mai mare trofeu a fost, în prima zi de vânătoare, când am facut cunoștință cu vânătoarea și cu natura efectiv, când am înțeles ce important este să te plimbi în natură, să respiri aer curat, să vezi animalele pădurii! Dețin un trofeu de cerb pe care nu l-am evaluat.

Lorin Urcaciu: Nu pot să spun că am un trofeu special cu care să mă mândresc. Pentru mine toate trofeele sunt valoroase. Un trofeu valoros poate fi un craniu sau o blană de vulpe, urs, râs, pisică sălbatică, un craniu de viezure. Cele care îmi vin acum în minte sunt colţii de la un mistreţ recoltat în anul 2012, pe fondul 9 Bahlui, craniul cu coarne de la un căprior recoltat anul trecut pe valea Siretului, fondul 31 Strunga, şi craniul cu coarne de la un cerb carpatin din anul 2014, de pe fondul 36 Rasca –Suceava.

#gallery-0-4 { margin: auto; } #gallery-0-4 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 11%; } #gallery-0-4 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-0-4 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

Rareș Neamțu

Interviurile 7 Est în oglindă Costel Grojdea: ”Vânătoarea este un sport nobil, care contribuie la echilibrul în natură” Lorin Urcaciu: ” Vânatul trebuie îngrijit, păzit, protejat şi respectat.

[alexsavescu]

Media 10 la simularea examenului de evaluare națională obținută la Colegiul Tehnic “Mihai Băcescu”

Inspectoratul Școlar Județean Suceava a centralizat rezultatele înregistrate la simularea probelor scrise ale examenului de evaluare națională 2023. Situația statistică generală arată că dintre cei 6645 elevi prezenți la ambele probe, 4533 elevi (68,2%) au obținut medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), dintre care: 1377 cu medii între 5-5,99; 1170 cu medii între 6-6,99; 916 cu medii între…

View On WordPress

#cronica fălticeni #evaluare națională fălticeni #știri din fălticeni #știri fălticeni online #fălticeni online #informații fălticeni #simulare evaluarea națională

[stiri-noi]

Coronavirus România 8 septembrie 2020. Câte cazuri noi s-au înregistrat în ultimele 24 de ore?

Coronavirus România 8 septembrie 2020. Pănă în prezent, în ţară, au fost confirmate 97.033 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Din acest total, 40.838 de pacienți au fost declarați vindecați și 12.590 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

Coronavirus România 8 septembrie 2020. Cazuri noi

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.136 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 618 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Coronavirus România 8 septembrie 2020. Decese

Până astăzi, 3.967 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 07.09.2020 (10:00) – 08.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 41 de decese (22 bărbați și 19 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Dolj, Galați, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Prahova, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 3 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 9 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 18 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 6 decese la categoria de peste 80 de ani.

Toate cele 41 de decese înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

Coronavirus România 8 septembrie 2020. Pacienţi în stare gravă

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.199. Dintre acestea, 460 sunt internate la ATI.

Teste efectuate

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.966.290 de teste. Dintre acestea 20.552 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 12.455 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.097 la cerere.

Pe teritoriul României, 10.257 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.171 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 34.260 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 45 de persoane.

Citeşte şi Rezultate finale BAC 2020: 34,1% dintre elevi au promovat examenul

    Articolul Coronavirus România 8 septembrie 2020. Câte cazuri noi s-au înregistrat în ultimele 24 de ore? apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

#Coronavirus România 8 septembrie 2020. Câte cazuri noi s-au înregistrat în ultimele 24 de ore?

[stiri-noi]

Rezultate Bacalaureat 2020 sesiunea de toamnă: Câţi elevi au promovat examenul?

Rezultate Bacalaureat 2020 sesiunea de toamnă. Rata de promovare înregistrată în sesiunea august-septembrie a examenului naţional de bacalaureat 2020 este de 31,5%, în creștere cu aproape un procent, comparativ cu sesiunea august-septembrie 2019 (30,8%).

Rezultate Bacalaureat 2020 sesiunea de toamnă. Totalul candidaţilor promovaţi

Din totalul candidaților promovați (10.858), 7.038 de candidaţi fac parte din promoţia curentă, iar 3.820 de candidaţi provin din promoţiile anterioare. Rata de succes pentru promoția 2019 – 2020 este de 34%. În cazul promoțiilor anterioare, rata candidaților promovați este de 27,8%.

Probele scrise

La probele scrise s-au prezentat 34.462 de candidaţi din cei 42.747 de candidaţi înscrişi. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 169 de candidaţi (aceştia nu se vor putea înscrie la următoarele două sesiuni).

Rezultate Bacalaureat 2020 sesiunea de toamnă. O premieră

Este important de menționat faptul că un candidat din județul Bihor a încheiat examenul cu media generală 10 (zece). Această realizare, în sesiunea de toamnă a bacalaureatului, este o premieră în ultimii 18 ani. Candidatul este din promoția curentă.

Județele cu rate de promovare de peste 35%:

Caraș-Severin (35,1%)

Vâlcea (35,2%)

Covasna (35,4%)

Bistrița Năsăud (35,7%)

Suceava (36%),

Botoșani (41,7%).

Rata de promovare pentru candidații din Capitală este de 34,2%. Rezultate scăzute (sub 25%) s-au înregistrat în județele:

Vrancea (24,3%)

Ilfov (24,7%)

Rezultate Bacalaureat 2020 sesiunea de toamnă. Media minimă de promovare

Media minimă de promovare a examenului este 6 (șase), iar nota minimă pentru fiecare probă scrisă este 5 (cinci). Procentul de promovare este calculat din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi.

Rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor (3-4 septembrie), vor fi comunicate sâmbătă, 5 septembrie.

Citeşte şi Se deschide un nou magazin Decathlon, în Brăila Mall

      Articolul Rezultate Bacalaureat 2020 sesiunea de toamnă: Câţi elevi au promovat examenul? apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

#Rezultate Bacalaureat 2020 sesiunea de toamnă: Câţi elevi au promovat examenul?

[stiri-noi]

"Fernando Krapp mi-a scris aceasta scrisoare", pe 1 iunie, pe scena Teatrului Municipal Matei Visniec Suceava - Newsme.ro

#divertisment

[alexsavescu]

Teatrul Municipal "Matei Vișniec" din Suceava a anunțat programul spectacolelor din luna ianuarie

Teatrul Municipal “Matei Vișniec” din Suceava a anunțat programul spectacolelor din luna ianuarie

Primul spectacol al anului – „Sub apă” de Carmen Ella Greenhill, regia Sebastian Marina, luni, 7 ianuarie, ora 19:00.

Prețul unui bilet este 20 de lei/ 10 lei (elevi, studenți și pensionari). Relații și rezervări, la telefon: [phone] / email: [email protected]. Vânzări bilete online: https://www.blt.ro/sub-apa.html

Programul lunii ianuarie: 

View On WordPress

#piesă teatru sub apă #sub apă teatru suceava #teatru suceava #teatrul matei vișniec

[alexsavescu]

În perioada 15-19 mai 2017, Școala Gimnazială nr. 1 din Vadu Moldovei a organizat programul sportiv “Cupa Primăverii”, în cadrul săptămânii “Să știi mai multe, să fii mai bun”.

Circa 80 de copii, din Vadu Moldovei și Fântâna Mare, au participat în competiții sportive diverse: handbal în cazul fetelor și fotbal în cel al băieților.

Clasamentele la finalul competițiilor:

Handbal fete: Locul I – A.S. „ENERGYA”- Școala Gimnazială “Ion Muceleanu” Fântâna – Mare; Locul II – A.S. „OLYMPIA 2”- Școala Gimnazială Nr. 1 Vadu Moldovei; Locul III – A.S. „OLYMPIA 1”- Școala Gimnazială Nr. 1 Vadu Moldovei.

Fotbal baieți: Locul I – A.S. „OLYMPIA” – ȘCOALA Gimnazială Nr. 1 Vadu Moldovei; Locul II – A.S. „VIITORUL” – Școala Gimnazială Nr. 2 Vadu Moldovei; Locul III – A.S. „ENERGYA” – Școala Gimnazială “Ion Muceleanu” Fântâna – Mare; Locul IV – A.S. „REAL M.M.N.” – Școala Gimnazială Nigotești.

Alți 121 de elevi, de la  Școala Gimnazială Nr. 1 Vadu Moldovei, Școala Gimnazială Nr. 2 Vadu Moldovei, Școala Gimnazială “ Ion Muceleanu” Fântâna – Mare și Școala Gimnazială Oniceni, au participat la Competițiile de orientare sportiv – turistică organizate în lunca râului Moldova.

Organizatorii au amenajat un traseu pe distanța de 1,9 kilometri, cu 14 puncte de control. Clasementula fost realizat pe categorii de vârstă, pentru băieți și fete (11 ani, 12 ani, 13ani, 14 ani, 15 ani și 16 ani).

Din rândul premianților se vor selecta elevii care vor participa la faza județeană a Campionatului Național de Orientare Turistică, programat în perioada 10-11 iunie 2017, la Câmpulung Moldovenesc.

Organizatorii Cupei Primăverii au fost profesorii Gabriel Dan Beraru și Bogdan Dumitru Bîlbă.

Elevii au fost recompensați cu diplome , medalii și cupe ce au fost acordate cu sprijinul Consiliului Local al comunei Vadu Moldovei și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Suceava.

“Cupa Primăverii” la Vadu Moldovei În perioada 15-19 mai 2017, Școala Gimnazială nr. 1 din Vadu Moldovei a organizat programul sportiv “Cupa Primăverii”, în cadrul săptămânii “Să știi mai multe, să fii mai bun”.