#beluha | Explore Tumblr Posts and Blogs

niscoveanupanaite-blog · 5 years

Text

TIMPUL APOCALIPSEI

Cine este fiara din apocalipsa?

La data la care Sf. Apostol Ioan a scris ultima carte a Bibliei , Apocalipsa, imperiul Babilonian era de multǎ vreme intrat în istorie , Enciclopedia de Istorie Universalǎ (Editura All Educaţional-Bucureşti 2003) consemneazǎ dispariţia imperiului Babilonian o datǎ cu cucerirea întregii regiuni de cǎtre perşi sub comanda lui Cyrus cel Bǎtrân în anul 539 î.Hr.(vezi Babilonieni – E.I.U. pag 280).

Referitor la editarea cǎrţilor Bibliei aceeaşi Enciclopedie de Istorie Universalǎ consemneazǎ la pag.35 la secţiunea ,,culturǎ şi societate’’la anul 100, Evanghelistul Ioan i-şi alcǎtuieşte Evanghelia, deci cronologic vorbind, Apocalipsa a fost scrisǎ în a doua parte a sec.al I-lea d.Hr. la aproape 700 de ani dupǎ dispariţia imperiului Babilonian.

Chiar şi Biblia consemneazǎ cǎderea imperiului Babilonian dupǎ împlinirea celor 70 de ani de robie la care au fost pedepsiţi iudeii pentru pǎcatele lor, prin proorocul Ieremia, 25-12 ,,Dar când se vor împlini aceşti şaptezeci de ani, voi pedepsi pe împǎratul Babilonului şi pe neamul acela, zice Domnul, pentru nelegiuirile lor, voi pedepsi ţara Haldeilor şi o voi preface în nişte dǎrâmǎturi veşnice’’.

În pofida numeroşilor autori ai cǎrţilor care intrǎ în componenţa Bibliei, nu se putea face o asemenea greşealǎ istoricǎ având în vedere inspiraţia divinǎ care i-a animat pe toţi autorii, Apocalipsa trebuie privitǎ ca o carte de istorie paralelǎ sau comparatǎ în care este vorba despre o altǎ ţarǎ cu apucǎturi la fel de rǎzboinice, a carei politicǎ externǎ este bazatǎ pe jaful şi cotropirea altor popoare mai mici sau mai mari, la fel cu a fostului imperiu Babilonian.

De fapt însuşi autorul face diferenţa în Apocalipsa 17-5 numind aceastǎ ţarǎ ,,Babilonul cel mare”, deci în concluzie este vorba de o ţarǎ mult mai mare decât fostul imperiu Babilonian şi tot el ne învaţǎ în acelaşi capitol cum putem sǎ o indentificǎm: Femeia (ţara) aceasta era îmbrǎcatǎ în purpurǎ şi stacojiu (17-4) şi stǎtea cǎlare pe o fiarǎ de culoare stacojie, care avea şapte capete (17-3) .

Tot aici ne aratǎ semnificaţia celor şapte capete (17-9 şi 17-10) , cele şapte capete sunt şapte munţi pe care şade femeia (ţara), sunt şi şapte împǎraţi.

Singura ţarǎ cǎreia i se potriveşte aceastǎ descriere este fosta Uniune Sovieticǎ, purpura şi stacojiul sunt nuanţe de rosu aprins, simbolul comunismului, fiara de culoare stacojie este fostul Partid Comunist, Uniunea Sovieticǎ a avut de la înfiinţarea ei din anul 1917 şi pânǎ la desfiinţarea ei în anul 1991 doar şapte lideri (împǎraţi) dupǎ cum urmeazǎ :

1. Vladimir Ilici Ulianov Lenin 1917-1924;

2. Iosif Visarionovici Djugaşvili Stalin 1924-1953;

3. Nichita Sergheevici Hruşciov 1953-1964;

4. Leonid Ilici Brejnev 1964-1982 ;

5. Iuri Vladimirovici Andropov 1982-1984 ;

6. Constantin Ustinovici Cernenko 1984-1985 ;

7. Mihail Sergheevici Gorbaciov 1985-decembrie 1991 când abandoneazǎ orice funcţie publicǎ, fapt ce duce la desfiinţarea Uniuni Sovietice.

În pofida imensului teritoriu pe care îl deţinea fosta Uniune Sovieticǎ, doar şapte vârfuri muntoase depǎşesc atitudinea de peste 1917 metri, anul de naştere a fostei Uniuni Sovietice.

Aceştia sunt:

1. Ismail Samani 7495 m ;

2. Lenin 7134 m ;

3. El Brus 5642 m ;

4. Beluha 4506 m ;

5. Aragats Lerr 4090 m ;

6. Popeda 3147 m ;

7. Ledyjanaya 2562 m ;

Între ultimul vârf care depǎşeşte atitudinea de 2500 m, Ledyjanaya(2562) şi urmǎtorul într-un clasament al înǎlţimilor este o distanţǎ imensǎ, nici unul nu mai depǎşeşte atitudinea de 1917 m anul de nastere a Uniunii Sovietice, urmǎtorul este Narodnija 1895 m.

Tot în capitolul 17-15 se arată: ,,Apele pe care le-ai vǎzut, pe care şade curva sunt noroade, gloate, neamuri şi limbi”.

Într-un document de circulaţie mai restrânsǎ al defunctului Partid Comunist Român se aratǎ cǎ în (fosta) Uniune Sovieticǎ se vorbeau douǎ sute sase zeci şi trei de limbi si dialecte, deci Sfântul Ioan nu exagereazǎ cu nimic atunci când îl numeşte ,,Babilonul cel mare”.

Metamorfoza fiarei din Apocalipsa respectǎ cu precizie transformǎrile politice pe care le-a suferit fosta Uniune Sovietica începând cu anul 1991.

Balaurul cel roş cu şapte capete , zece coarne şi şapte cununi împǎrǎteşti (12-3) este fosta Uniune Sovieticǎ, care se dizolvǎ la data de 19 august 1991.

Fiara cu zece coarne şi şapte capete (13-1) este Federaţia Rusǎ proclamatǎ în anul 1990, primul preşedinte ales fiind Boris Elţîn. Insusi Biblia arata ca balaurul initial i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie si o stapinire mare (Apocalipsa 13-2).

Fiara cu doua coarne (13-11) reprezintǎ viitoarea alianţă dintre Rusia şi China care se v-a constitui după ce actuala Federaţie Rusă v-a reveni la comunism, după cum veţi vedea Biblia prevede prin marii săi prooroci Ioan şi Daniel că Rusia v-a reveni la comunism, al patrulea preşedinte al Federaţiei Ruse v-a fi comunist, numărătoarea începe bineînţeles cu Boris Elţîn.

Sistemul de vânzare-cumpǎrare zugrǎvit in capitolul 13-17 seamǎnǎ cu sistemul de cartelare specific regimurilor comuniste, incapabile sǎ asigure un trai decent tuturor cetǎţenilor sǎi , deţinerea unui automobil sau a unui banal telefon se fǎceau numai cu aprobǎri speciale, dar ceea ce era mai grav, incapacitatea de a asigura piaţa de bunuri alimentare a dus la cartelarea principalelor produse de acest gen, datoritǎ în special distrugerii simţului de proprietate din agriculturǎ.

Fosta nomenclaturǎ de partid îşi asigura necesarul de alimente pe bazǎ de comenzi săptǎmânale la fostele cantine de partid, iar celelalte nevoi (maşinǎ, telefon, case, etc.) pe bazǎ de aprobǎri speciale, desigur nu toţi membrii de partid beneficiau de aceste facilitǎţi dar Sfântul Ioan aratǎ doar vârful aisbergului, nu şi partea de sub apǎ.

Doi dintre autorii cǎrţilor care intrǎ în componenţa Bibliei consemneazǎ numele de Mihail, Sfântul Ioan în Apocalipsa 12-7 unde îl numeşte pur si simplu Mihail, fǎrǎ sǎ-i atribuie nici un titlu, iar celǎlalt autor este Daniel care îl numeşte voievod (10-21 şi 12-1) sau ,,una din cǎpeteniile cele mai de seamǎ’’(10-13).

În ciuda faptului cǎ cei doi autori au trǎit în timpuri diferite amândoi se completeazǎ sau se confirmǎ reciproc, amândoi vorbesc de o fiarǎ cu zece coarne (Federaţia Rusǎ), amândoi susţin , dupǎ cum ve-ţi vedea cǎ, comunismul va reveni la putere în Federaţia Rusǎ !

Sfântul Ioan aratǎ în Apocalipsa 17-8 ,,Fiara pe care ai vǎzut-o, era, şi nu mai este. Ea are sǎ se ridice din Adânc şi are sǎ se ducǎ la perzare. Şi locuitorii pǎmântului ale cǎror nume n’au fost scrise de la întemeierea lumii în cartea vieţii, se vor mira când vor vedea cǎ fiara era, nu mai este, şi va veni’’.

Tot în capitolul 17-12 Sfântul Ioan aratǎ semnificaţia celor zece coarne ,,Cele zece coarne sunt zece împǎraţi’’.

Daniel este mult mai exact şi ne oferǎ mai multe amǎnunte, în capitolul 7-7 el zugrǎveşte aceeaşi fiarǎ ca şi Ioan în Apocalipsa, iar un aliniat mai încolo (7-8) ne spune cǎ: ,,M-am uitat cu bǎgare de seamǎ la coarne, şi iatǎ cǎ un alt corn mic a ieşit din mijlocul lor, şi dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintâi coarne”.

Deci, al patrulea preşedinte al Federaţiei Ruse v-a fi comunist, smulgerea celor dintâi coarne au semnificaţia cǎ toate eforturile primilor trei preşedinţi, Boris Elţîn, Vladimir Putin şi a succesorului sǎu Dmitri Medvedev pentru democratizarea Rusiei şi revenirea la valorile morale ale lumii creştine vor fi zadarnice.

În Federaţia Rusǎ mandatul prezidenţial a fost pe durata a patru ani,( intre timp mandatul prezidential sa extins pe o durata de sase ani) Boris Elţîn a fost primul preşedinte democrat al Rusiei, el a fost ales în funcţia de preşedinte în anul 1990 şi reales pe data de 03-07-1996.

În anul 1999 Boris Elţîn anunţǎ cǎ se retrage de la putere înainte de expirarea mandatului, delegând responsabilitǎţile prezidenţiale fostului prim-ministru din acel timp, Vladimir Putin.

La începutul anului 2000, Vladimir Putin este ales preşedinte al Federaţiei Ruse prin vot universal şi este reconfirmat în anul 2005.

Practic nu putem calcula cînd se va produce venirea celui de-al patrulea preşedinte al Rusiei deoarece între timp Parlamentul rus a modificat Constituţia şi Vladimir Putin a devenit preşedinte pentru al treilea mandat, nu este exclus ca şi Dmitri Medvedev sa mai vrea si el cel putin o dată! In martie 2018 sunt alegeri prezidentiale in Rusia, candidatul cu sanse reale la presedintie este tot Vladimir Putin, el daca va fi ales va fi presedinte pina in anul 2024. In orice caz, in momentul in care cei doi presedinti Vladimir Putin si Dimitri Medvedev nu vor mai fi alesi va veni la putere al partulea presedinte care va duce Rusia la comunism.

Nu este exclus să intervină şi alţi factori ca:

-retrageri premature (vezi cazul Boris Elţîn) ;

-atentat sau deces natural ;

-loviturǎ de stat, etc., şi sǎ avem surpriza ca acest lucru sǎ se întâmple mult mai devreme.

Am redat mai sus câteva calcule pur matematice, dar cum politica este departe de a deveni o stiinţǎ exactǎ, va ţine cont de calculele matematice în mǎsura în care schimbǎrile din Federaţia Rusǎ se vor petrece în mod normal într-un cadru democratic.

Din modul de descriere al celor doi autori biblici al aceluiaşi eveniment reiese din partea unuia (Daniel) cǎ acest lucru se va întâmpla cu violenţǎ (dinaintea acestui corn au fost smulse trei din cele dintâi coarne), iar cel de-al doilea autor (Ioan) aratǎ elementul surprizǎ (toata lumea se va mira când vor vedea cǎ fiara a fost, nu mai este, şi va veni).

Dacǎ aceste schimbǎri politice s-ar face în mod democratic, pe baza alegerilor, victoria unui partid sau a altuia poate fi anticipatǎ pe baza sondajelor de opinie, singura surprizǎ care mai rǎmâne de savurat este dimensiunea (procentele) victoriei.

Mai mult, Daniel scoate în evidenţǎ faptul cǎ Federaţia Rusǎ va reveni la totalitarism, la partidul unic de sorginte comunistǎ, care prin impunerea materialismului dialectic ca politicǎ de stat va îngrǎdi libertatea religiei (am vǎzut de asemenea cum cornul acesta a fǎcut rǎzboi sfinţilor şi i-a biruit .Capitolul 7-21).

În timpul regimurilor comuniste din fosta Uniune Sovieticǎ începând cu epoca stalinistǎ când zeci de mii de oameni au fost condamnaţi la moarte pentru simpla vinǎ de a fi creştini, şi continuatǎ într-o formǎ mai atenuatǎ în timpul guvernǎrilor lui Hruşciov, Brejnev şi Andropov, a avut loc o descreştinizare forţatǎ .

Incompatibilitatea religiei cu materialismul dialectic propǎvǎduitǎ de Karl Marx şi Friedrich Engels s-a suprapus perfect peste orgoliul rǎnit al fostului elev de seminar Iosif Visarionovici Stalin, de unde a fost exmatriculat pentru nepromovarea examenelor, în al cincilea an de studiu.

Indiferent de cum s-a numit liderul de la Kremlin prigoana împotriva religiei a continuat, în fosta Uniune Sovieticǎ s-au dǎrâmat biserici, s-au elaborat norme şi legi pentru îndepǎrtarea populaţiei de la valorile lumii creştine, şi am sǎ dau mai jos câteva exemple :

-La opt ani de la moartea lui Stalin, în anul 1961, apare la Moscova Manualul Ateului publicat de Academia de Ştiinţe din Moscova în Editura de Stat pentru Ştiinţe Politice, având ca autori un colectiv de filozofi şi istorici sub îndrumarea profesorului universitar S. Kovalev.

Ideile cuprinse în aceastǎ carte au fost difuzate prin ziare, radio, televiziune, filme, au fost predate în şcoli începând de la şcoala primarǎ şi pânǎ în facultǎţi şi a fost tradusǎ în toate limbile vorbite în fostul bloc comunist.

Principala ideie care se desprinde din citirea acestei cǎrţi, este faptul cǎ nu existǎ Dumnezeu.

-La întâi septembrie 1968, s-a votat în Uniunea Sovieticǎ o lege, potrivit cǎreia copii puteau fi luaţi de la părinţii lor naturali şi plasaţi în internate cu educaţie ateistǎ, dacǎ se fǎcea dovada cǎ ei au fost crescuţi şi educaţi în spiritul credinţei creştine.

În acest context de norme şi legi, de teama represaliilor partidului unic, pǎrinţii nu-şi mai botezau copii, tinerii nu se mai cǎsǎtoreau în faţa altarului Lui Dumnezeu, oficierea cǎsǎtoriilor se fǎceau în faţa statuilor lui Lenin sau în interiorul mausoleelor dedicate Armatei Roşii.

Desigur, în fiecare ţarǎ existǎ oameni cu convingeri ateiste, dar nicǎieri în lume nu atinge proporţia care este în prezent pe teritoriul fostei Uniuni Svietice, prin oraşele ruseşti mergi zeci de kilometri fǎrǎ sǎ întâlneşti mǎcar o singurǎ bisericǎ.

O datǎ cu venirea la putere a lui Mihail Gorbaciov, la moartea lui Konstantin Cernenko la 11 martie 1985, şi declanşarea perestroikǎi au urmat profunde restructurǎri la nivelul raportului stat–societate, abolirea monopolului puterii a partidului unic şi alegerea pentru prima datǎ în istoria Uniunii Sovietice a unui parlament pluripartid, a creat posibilitatea libertǎţii de exprimare a religiei.

În afara abrogǎrii normelor şi legilor de sorginte ateistǎ, nu s-a fǎcut mai nimic, atât la nivelul conducerii de stat, cât şi a Bisericii Ortodoxe Ruse.

Referitor la semnificaţia cifrei Fiarei, şase sute şase zeci şi şase, am avut o viziune care m-a ajutat sǎ-i înţeleg semnificaţia ei.

Eram într-o zi de lucru obişnuitǎ la bordul unei nave comerciale, mǎ aflam în interiorul atelierului mecanic, aveam un instrument de mǎsurat în mânǎ (şubler), iar la un moment dat am deschis unul din dulapurile cu scule şi dispozitive de mǎsurat, pe unul din rafturi se afla o cutie pe care am deschis-o, iar în interiorul ei se afla un calibru de culoare albastrǎ pe care era scris cu cifre arabe de culoare neagrǎ cifra şase sute şase zeci şi şase, cutia avea interiorul de culoare roşie.

-Mǎsoarǎ, î-mi porunceşte o voce din spatele meu !

-Ce sǎ mǎsor ? – zic eu fǎrǎ sǎ mǎ întorc, oricum aş pune şublerul de la stânga la dreapta sau invers, tot şase sute şase zeci şi şase dǎ!

-Nu aşa ! Este o proporţie ! Adaugǎ vocea din spatele meu.

Cifra şase sute şase zeci şi şase reprezintǎ douǎ treimi dintr-o mie, o unitate de mǎsurǎ des întâlnitǎ în Biblie (mia), deci aceasta este semnificaţia cifrei, doua treimi din totalul populaţiei fostei Uniuni Sovietice sunt atei, doar o treime dintr-o mie au mai rǎmas creştini dintr-o ţarǎ consideratǎ sfântǎ înainte de anul 1917.

Dacǎ pentru întreaga omenire cǎlǎtoriile în viitor reprezintǎ teme de filme ştiinţifico-fantastice, pentru poporul sfinţilor aleşi de Domnul Dumnezeu reprezintǎ o practicǎ îndelungatǎ, Sfântul Ioan vede Uniunea Sovieticǎ în timpul lui Konstantin Cernenko, Apocalipsa 17-10 consemneazǎ acest lucru: ,,Sunt şi şapte împǎraţi, cinci au cazut,(Lenin, Stalin, Hrusciov, Breşnev şi Andropov) unul este, (Cernenko) celǎlalt n-a venit încǎ, (Gorbaciov) şi când va veni va rǎmânea puţinǎ vreme (11.03.1984-decembrie 1991).

Am subliniat acest lucru tocmai pentru a scoate în relief cǎ nu existǎ nici o şansǎ ca Biblia sǎ se înşele, în mod sigur al patrulea preşedinte al Federaţiei Ruse v-a fi comunist.

Într-o ţarǎ în care zecile de ani de educaţie comunistǎ în spiritul materialismului dialectic, au transformat structura populaţiei, creştinii au devenit o minoritate în interiorul unei mari mase de atei, aşa cǎ revenirea la comunism, chiar dacǎ nu se va face într-un mod democratic, nu va întâmpina nici o rezistenţǎ din partea marii majoritǎţi a populaţiei.

Comunismul este opera lui Satana, aşa reiese din Apocalipsa 12-9 : ,,Balaurul cel mare (roşu), şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana, acela care înşealǎ întreaga lume”.

Desigur, în foarte multe ţǎri sunt oameni care sunt atei, dar care nu fac parte din partidele comuniste din ţǎrile respective, ei neagǎ existenţa Lui Dumnezeu şi a Fiului Sau din covingeri proprii, şi nu sub presiune politicǎ ca în cazul ţǎrilor comuniste.

Indiferent dacǎ o fac din convingeri proprii sau din constrângeri politice, Domnul Dumnezeu îi va pedepsi pe toţi, deopotrivǎ, cele şapte urgii cu care Domnul va pedepsi Federaţia Rusǎ din momentul revenirii ei la comunism, îşi va rǎsfrânge efectele şi pe plan internaţional, toţi marii prooroci ai Bibliei, Isaia, Ezechiel, Daniel, Eremia, Zaharia, etc. anunţǎ despre o zi de mânie a Domnului în care toate neamurile care nu cred în El, vor fi nimicite. Nu trebuie să confundăm mînia dumnezeiască cu mînia umană, care este de foarte multe ori oarbă şi duce la fapte pe care ulterior le regretăm, mînia dumnezeiască se naşte doar din necesitatea de a stîrpi răul pe pamînt.

Acest lucru se va întampla pe parcursul derulǎrii celor şapte urgii cu care Domnul, Dumnezeul nostru, va pedepsi Federaţia Rusǎ în special, şi planeta Pǎmânt în general, dupǎ cea de-a şaptea urgie se va instala pe Pǎmânt ,,Împǎrǎţia Cerurilor având ca Domn al domnilor şi Împǎrat al împǎraţilor pe Domnul Iisus Cristos (Apocalipsa 19-16).

Împǎrǎţia Cerurilor nu este o împǎrǎţie spiritualǎ, care se deruleazǎ dincolo de noi, dincolo de moarte, ci v-a fi o împǎrǎţie vie, realǎ şi palpabilǎ, a cǎrei primǎ etapǎ se va derula tot aici pe planeta Pǎmânt dupa moartea tuturor celor care nu cred în Domnul, Dumnezeul nostru.

Înainte de a trece la descrierea celor şapte urgii, aşa cum sunt ele prezentate în Apocalipsa şi completate pe parcursul a numeroase viziuni, nu pot sǎ nu vǎ mai spun un singur lucru : trebuie sǎ înţelegeţi cǎ nu Domnul Dumnezeu vǎ omoarǎ, ci pǎcatele voastre sunt cele care vǎ condamnǎ la moarte.

Toţi cei care vǎ recunoaşteţi în Ioan, Apocalipsa 21-8 (fricoşi, necredincioşi, scârboşi, curvari, vrǎjitori, închinǎtori la idoli şi mincinoşi), sau sunteţi opuşii celor prezentaţi de Isaia, capitolul 33-15 (cel ce umblǎ în neprihǎnire, şi vorbeşte fǎrǎ vicleşug, cel ce nesocoteşte un câştig scos prin stoarcere, celce îşi trage mâinile înapoi, ca sǎ nu primeascǎ mitǎ, celce îşi astupǎ urechea sǎ nu audǎ cuvinte setoase de sânge, şi îşi leagǎ ochii ca sǎ nu vadǎ rǎul), şi nu vǎ pocǎiţi atâta timp cât mai aveţi vreme, ceea ce vǎ aşteaptǎ nu este altceva decât moartea.

CELE ŞAPTE URGII

Pentru a face cât mai dificilǎ descifrarea acestor taine Sfântul Ioan a apelat la un mod cu totul inedit, în capitolul 16 din Apocalipsa sunt prezentate cele şapte urgii, iar efectele lor în capitolele 8 şi 9, prin cele şapte trâmbiţe.

Din nefericire, nu sunt prezentate în aceeaşi ordine, doar patru sau chiar cinci se pot împerechea în mod logic, celelalte douǎ rǎmânând în suspans.

Ordinea în care ele se vor derula pe Pǎmânt nu cred cǎ este datǎ nici în capitolele 8 şi 9, de cele şapte trâmbiţe, şi nici de capitolul 16, mai degrabǎ ruperea celor şapte peceţi din capitolul 6 de cǎtre Domnul Iisus Cristos (Mielul) ar da ordinea exactǎ a derularii lor, cu rezerva cǎ la primele patru peceţi înclin sǎ cred cǎ culorile celor patru cai reprezintǎ cele patru rase umane, rasa albǎ, binecuvântatǎ de Dumnezeu pentru a fi rasa dominantǎ a planetei, rasa roşie, o rasǎ impulsivǎ şi rǎzboinicǎ, rasa neagrǎ, cele douǎ raporturi 1:1 si 1:3 indicǎ gradul de creştinizare, 1:1 pentru cei care locuiesc în cele douǎ Americi, iar pentru cei din Africa 3:1pentru cei de alte religii, şi în sfârşit rasa galbenǎ în rândul cǎreia creştinismul nu a avut ecou, în China de exemplu, la o populaţie de 1 192 300 000 existǎ şi o minoritate creştinǎ de circa 4 000 000 de catolici, ceea ce reprezintǎ foarte puţin.

Urgia a I-a (Capitolul 16-2)

,,O ranǎ rea şi dureroasǎ a lovit pe oamenii care aveau semnul fiarei şi care se închinau icoanei ei’’. Din modul de descriere (o ranǎ şi nu o boalǎ) putem deduce cǎ este ceva la nivelul pielii, vizibilǎ pentru toatǎ lumea, ceea ce mǎ face sǎ mǎ gândesc la teribila boalǎ de piele a copilariei mele zugrǎvitǎ în Viziunea a I-a.

În prima fazǎ a bolii bubiţele sunt de culoare roşie cu o densitate de 10-12 capuri (puncte) pe centimetru pǎtrat de piele, iar pe mǎsura avansǎrii ei pielea se îngoaşǎ ca o platoşǎ, orice mişcare devine un adevǎrat chin, şi-ţi provoacǎ o mâncǎrime teribilǎ, iar culoarea bubiţelor devine maro, maro închis, ai momente când transpiri din plin şi senzaţia de foarte cald care alterneazǎ cu cele de frig.

Din pǎcate aceastǎ pedeapsǎ este una din cele douǎ care nu se asociazǎ logic cu nici una dintre cele douǎ trâmbiţe rǎmase, a VI-a (capitolul 9-13) şi a VII-a (capitolul 10-integral).

Totuşi eu am asociat-o cu cea de-a şasea trâmbiţǎ : ,,Desleagǎ-i pe cei patru îngeri legaţi la râul cel mare Eufrat (Volga) care stǎteau gata pentru ceasul, ziua, luna şi anul acela, au fost deslegaţi ca sǎ omoare a treia parte din oameni’’(capitolul 9 –14 şi 15).

Aceastǎ epidemie va avea ca epicentru bazinul fluviului Volga, şi ea se va internaţionaliza rapid în ciuda mǎsurilor de izolare a focarului care se vor lua, cei patru îngeri vor pleca desigur, în cele patru puncte cardinale, având ca efect omorârea a o treime din totalul necredincioşilor.

Urgia a II-a (capitolul 16-2)

,,Marea s-a fǎcut sânge, ca sângele unui om mort’’

O poluare masivǎ cu ţiţei brut creazǎ impresia de sânge închegat şi negru (ca sângele unui om mort).

Efectele ei sunt zugrǎvite dupǎ sunetul trâmbiţei a II-a (capitolul 8-8 şi 9) ,,Şi ceva ca un munte mare de foc aprins a fost aruncat în mare, şi a treia parte din mare s-a fǎcut sânge, şi a treia parte din fǎpturile, care erau în mare şi aveau viaţǎ, au murit, şi a treia parte din corǎbii au pierit’’.

Marea Caspicǎ cu imensele ei zǎcǎminte de petrol este cea mai predispusǎ de a face parte din tabloul zugrǎvit mai sus.

Acolo se v-a fora o pungǎ de petrol cu o presiune mare, colaborat cu un accident, o explozie urmatǎ de un incendiu care va scǎpa de sub control (un munte mare de foc a fost aruncat în mare), o treime din suprafaţa apei va fi acoperitǎ de ţiţei brut, vor muri o treime din peşti şi din pǎsǎri, o treime din platformele de foraj sau extracţie, nave de transport şi auxiliare vor fi scufundate.

Urgia a III-a (capitolul 16-4)

,,Îngerul al treilea a vǎrsat potirul lui în râuri şi în izvoarele apelor.Şi apele s-au fǎcut sânge’’. Ea se asociazǎ ca efect dupǎ sunetul trâmbiţei a III-a (capitolul 8-10 şi 11) ,,Şi a cǎzut din cer o stea mare, care ardea ca o fǎclie, a cǎzut peste a treia parte din râuri şi peste izvoarele apelor. Steaua se chema Pelin şi a treia parte din ape s-au prefǎcut în pelin. Şi mulţi oameni au murit pentru cǎ fuseserǎ fǎcute amare”.

Nu cunosc în ce condiţii fizico-chimice apele pot deveni amare şi roşietice, cauza va veni din vǎzduh (o stea mare care ardea ca o fǎclie), o cometǎ, un meteorit sau un accident la lansarea unei rachete va infesta râurile şi pânza freaticǎ.

Tot ceia ce stiu din experienta anilor recenti, este faptul ca o seceta prelungita duce in prima faza, nu la scaderea nivelului apei din panza freatica, ci la aparitia unei cantitati mai mari de nitriti in apa potabila care o transforma treptat in apa nepotabila.

În mod sigur aceasta va fi a cincea în ordinea care va veni pe Pǎmânt, sufletele celor care sunt sub altarul Domnului se regǎsesc atât la ruperea pecetei a V-a, cât şi în capitolul 16-5,6 şi 7.

Urgia a IV-a (capitolul 16-4)

,,Şi soarelui i s-a dat sǎ dogoreascǎ pe oameni cu focul lui’’

Aceasta se împerecheazǎ în mod logic cu efectul care urmeazǎ dupǎ sunetul trâmbiţei a I-a ,,Şi a venit grindinǎ ��i foc amestecat cu sânge, şi a treia parte a Pǎmântului a fost ars, şi a treia parte din copaci au fost arşi, şi toatǎ iarba verde a fost arsǎ (capitolul 8-7).

Este vorba despre o secetǎ şi o arşiţǎ prelungitǎ care va afecta o treime din suprafaţa pǎmântului, efectele sunt cele de mai sus şi nu are sens sǎ le mai repet.

Conceptul de încălzire globală nu l-am inventat eu, deocamdată suntem în prima fază a acestui fenomen, dar în condiţiile în care nu se iau măsuri concrete si imediate vom ajunge rapid la deznodămîntul final prevăzut de Biblie, de a vedea a treia parte din copaci arşi, şi toată iarba verde.

Urgia a V-a (capitolul 16-10)

,,Al cincilea înger a vǎrsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei şi împǎrǎţia fiarei a fost acoperitǎ de întuneric’.

Biblia mai consemneazǎ un precedent, din cele zece urgii cu care Domnul a lovit pe egipteni pentru a lǎsa poporul lui Israel sǎ plece din Egipt (Exodul 10-21), dar nu aratǎ modalitatea în care s-a realizat acest lucru, decât cǎ Moise a întins mâna spre cer ,,şi a fost întuneric beznǎ în toatǎ ţara Egiptului (Exodul 10-22). Nici nu se vedeau unii pe alţii (Ex. 10-23)’’.

La sunetul trâmbiţei a IV-a (Apocalipsa 8-12) se aratǎ: ,,Şi a fost lovitǎ a treia parte din soare, şi a treia parte din lunǎ, şi a treia parte din stele, pentru ca a treia parte din ele sǎ fie întunecatǎ, ziua sǎ-şi piardǎ a treia parte din lumina ei, şi noaptea de asemenea’’.

Efectele zugrǎvite dupǎ sunetul trâmbiţei a IV-a sunt valabile pentru cei care nu se aflǎ pe teritoriul Federaţiei Ruse, pentru cǎ acolo va fi întuneric total !

Numeroase sunt referirile Bibliei la acest moment pentru cǎ el este ultimul din cele şapte urgii, şi coincide cu reîntoarcerea Domnului Iisus Cristos pe Pǎmânt, cel mai direct dintre autori este Isaia care în capitolul 21-11, lasǎ la o parte orice urmǎ de cod şi spune direct : Proorocie asupra Dumei !

În lume nu a existat decât o singurǎ Dumǎ, chiar dacǎ ea a funcţionat în cinci perioade diferite, DUMA DE STAT (E.I.U.pag. 552), este camera inferioarǎ a parlamentului instituit în Rusia ţaristǎ dupǎ revoluţia din anul 1905.

Primele douǎ Dume (1906-1907) au fost dizolvate dupǎ 74 şi respectiv 103 zile, a treia a durat din anul 1907-1912, ce-a de-a patra Dumǎ a funcţionat între anii 1912-1917, dar a ţinut câteva şedinţe.

Prin Constituţia din anul 1993 aceeaşi denumire a fost preluatǎ de camera inferioarǎ a parlamentului din noua Federaţie Rusǎ.

Isaia reda în capitolul mai sus amintit (21-11 si 21-12) sub forma unui dialog între un demnitar al acestei instituţii şi un membru al corpului de pazǎ :

,, -Strǎjerule mai este mult din noapte ?

-Vine dimineaţa şi este tot noapte. Dacǎ vreţi întrebaţi, întrebaţi, întorceţi-vǎ şi veniţi iaraşi”.

Trei din cele patru Evanghelii fac referire la acelaşi eveniment : Matei (24-29) ,,Îndatǎ dupǎ acele zile de necaz, soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cǎdea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clǎtinate”.

Tot despre acelaşi eveniment Matei spune :,,Rugaţi-vǎ ca fuga voastrǎ sǎ nu fie iarna, nici într-o zi de Sabat”.

Dacǎ s-ar întâmpla ca acest eveniment sǎ aibǎ loc în timpul iernii, temperatura scǎzutǎ de afarǎ, plus diminuarea cǎldurii primite de la soare cu o treime, ar da naştere la geruri cumplite.

Evanghelia dupǎ Marcu susţine aceleaşi aspecte în capitolul 13-24 (soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei) şi capitolul 13-18 (Rugaţi-vǎ ca aceste lucruri sǎ nu se întâmple iarna).

Evanghelia dupǎ Luca este mai vagǎ în tratarea aceluiaşi subiect în capitolul 21-25 (Vor fi semne în soare în luna şi în stele).

Singura Evanghelie care nu spune nimic despre acest eveniment este aceea dupǎ Ioan, dar el se compenseazǎ în Apocalipsa 16-15: ,,Iatǎ Eu (Iisus) vin ca un hoţ (se referǎ la faptul cǎ vine pe întuneric). Ferice de cel ce vegheazǎ şi îşi pǎstreazǎ hainele” (acest eveniment va avea loc totuşi în timpul iernii).

Urgia a VI-a(capitolul 16-12)

,,Al şaselea înger a vǎrsat potirul lui peste râul cel mare Eufrat (Volga), şi apa lui a secat, ca sǎ fie pregǎtitǎ calea împǎraţiilor, care au sǎ vinǎ din rǎsǎrit”.

Aceastǎ urgie nu are un corespondent în cele şapte trâmbiţe dar efectele sunt aflate din cuprinsul enunţului, Volga va seca ca efect al secetei şi arşiţei prelungite, ea este predispusǎ la acest lucru pentru cǎ nu izvorǎşte dintr-un masiv muntos, este singurul fluviu cu un debit destul de mare care îşi are izvoarele într-un podiş (Valdai), şi nici nu are un bazin hidrografic prea bogat.

Partea a doua a frazei nu are semnificaţia unei invazii de la răsăritul Rusiei, la răsărit de Rusia se află Japonia şi Coreea de Sud, ţări care nu au capacitatea militară de a invada Rusia, Coreea de Nord v-a fi şi ea aliatul Rusiei peste puţin timp, sensul acestor cuvinte este practic următorul: pânǎ la secarea fluviului Volga vor fi aleşi în Federaţia Rusǎ preşedinţi nǎscuţi în vestul fluviului, iar dupǎ secare vor fi aleşi preşedinţi numai din rǎsǎritul fluviului.

Urgia a VII-a (capitolul 16-17 şi 18)

,,Al şaptelea înger a vǎrsat potirul lui în vǎzduh. Şi s-a fǎcut un mare cutremur de pǎmânt, aşa de tare, cum de când este omul pe pǎmânt, nu a mai fost cutremur aşa mare“. Rusia nu are o activitate seismicǎ prea bogatǎ, pericolul nu vine de pe pǎmânt, ci din cosmos ( îngerul a vǎrsat potirul lui în vǎzduh), un meteorit gigant v-a lovi Rusia, ţinta loviturii va fi Moscova (Apocalipsa 16-19: cetatea cea mare va fi împǎrţitǎ în trei pǎrţi). Nici un alt criteriu, politic, economic, religios,etc, nu poate împǎrţi Moscova în trei pǎrţi, acestea vor fi crǎpǎturi ale scoarţei terestre, de aici tragem concluzia cǎ Moscova va fi epicentrul loviturii şi implicit al marelui cutremur de pământ.

Toate oraşele lumii vor avea de suferit (şi cetǎţile Neamurilor s-au prǎbuşit cap. 16-9), inclusiv oraşul Ierusalim va fi afectat, Matei (24-2) şi Marcu (13-2) consemneazǎ mǎrturia Domnului Isus: ,,Vedeţi voi toate aceste lucruri ? Adevǎrat vǎ spun cǎ nu va rǎmânea aici piatrǎ pe piatrǎ, care sǎ nu fie dǎrâmatǎ”, s-au îndemnul ca nimeni sǎ nu intre în casǎ ca sǎ-şi ia lucrurile din ea, iar cei care sunt la câmp sǎ nu se întoarcǎ în oraş (Matei 24-17,24-18 şi Marcu 13-15,13-16), iar faptul că acelaşi autor menţionează în 26-61, atunci când Domnul Iisus se afla în faţa Sinedriului pentru a fi judecat, mărturia a doi martori care afirmă că: ,,Acesta a zis: ,,Eu pot să stric Templul Lui Dumnezeu şi să-l zidesc iarăşi în trei zile” putem interpreta că durata Urgiei a VII-a, Întunericul, v-a fi de trei zile, timp în care nimeni nu v-a fi capabil să vadă Templul Lui Dumnezeu, iar după scurgerea celor trei zile cei care vor supravieţui vor putea să-l vadă din nou.

Acest îndemn este valabil pentru toţi locuitorii planetei, Sfântul Ioan consemneazǎ în Apocalipsa 16-20 ,,Toate ostroavele (insulele) au fugit, şi nici munţii nu s-au mai gǎsit”; ,,O grindinǎ mare, al cǎrei boabe cântǎreau aproape un talant a cǎzut din cer peste oameni” (cap. 16-21).

Din impactul acelui meteorit cu suprafaţa pǎmântului se va degaja în atmosferǎ o imensǎ cantitate de praf, fum şi bucǎţi de rocǎ.

Ruperea pecetei a VI-a aratǎ un mare cutremur de pǎmânt, norul de praf şi fum v-a avea ca efect diminuarea luminii soarelui şi a lunii cu o treime, deci întunericul v-a fi ultima urgie, a şaptea.

Avem pânǎ acum trei certitudini în ceea ce priveşte ordinea celor şapte urgii : a cincea este infestarea pânzei freatice şi a râurilor ; a şasea este cutremurul de pǎmânt şi a şaptea –întunericul.

La sunetul trâmbiţei a cincea se aratǎ: ,,Şi am vǎzut o stea (meteoritul gigant care în contact cu straturile superioare ala atmosferei terestre se autoaprinde) care cǎzuse din cer pe pǎmânt. I s-a dat cheia fântânii Adâncului (datoritǎ mǎrimii impresionante pe care o are acest corp ceresc, el v-a lovi pǎmântul, datoritǎ timpului scurt petrecut în atmosferǎ, el nu are timp sǎ ardǎ complet, fântâna Adâncului este craterul pe care acesta îl v-a face în scoarţa pǎmântului).

Din fântânǎ s-a ridicat un fum ca fumul unui cuptor mare ( aici v-a fi şi iazul de foc şi de pucioasǎ, unde se v-a face şi judecata de apoi).(Apocalipsa 20-10).

Şi soarele şi vǎzduhul s-au întunecat de fumul fântânii (întunericul) Apoc. 9-2.

Ceea ce ma surprinde in mod deosebit este faptul ca Apocalipsa nu face nici o aluzie directa la declansarea celui de-l III- lea Razboi Mondial, asa cum reiese din descrierea pe care o face proorocul Daniel, dar trimiterea meteoritului, sau cum se va numi corpul ceresc care va lovi Pamantul in zona orasului Moscova, este interventia directa a Domnului Dumnezeu la finalul celui de-al III-lea Razboi Mondial, atunci cand armatele crestine sunt invinse, iar dominatia comunismului asupra intregii lumii este la inceput. Parintele Ilie Cleopa relateaza intruna din cartile sale ca a spovedit un fizician de renume care ia marturisit ca ceea ce este zugravit in Apocalipsa capitolul al IX-lea seamana cu un razboi biologic.

Când luǎm Biblia în mânǎ, înainte sǎ ne apucǎm sǎ citim, trebuie sǎ ne gândim ca avem de-a face cu cel mai inteligent Autor din toate timpurile, Domnul Dumnezeu, iar tălmăcirea cuvintelor Sale trebuie făcută pe toate feţele şi în toate sensurile.

Nu este exclus ca culorile celor patru cai sǎ aibǎ dublu sens, o datǎ cel arǎtat anterior cu rasele umane, iar al doilea sens dupǎ cum urmeazǎ : dacǎ asociem culoarea albǎ cu lumina soarelui (avea un arc, dar sǎgeţile erau razele soarelui) avem la ordinea unu seceta şi arşiţa cumplitǎ, iar culoarea roşie cu epidemia de piele (bubiţe roşii), culoarea neagrǎ cu poluarea cu ţiţei brut şi culoarea galbenǎ (culoarea mâlului ) cu secarea Volgǎi, avem tabloul în ordine completǎ :

1. Seceta şi arşiţa (urgia a IV-a) ;

2. Epidemia de piele (urgia a I-a) ;

3. Poluare cu ţiţei (urgia a II-a);

4. Volga va seca (urgia a VI-a);

5. Infestarea apelor (urgia a III-a);

6. Cutremurul de pǎmânt (urgia a VII-a);

7. Întunericul (urgia a V-a).

CARE V-A FI ANUL ULTIMEI URGII ?

Începutul derulǎrii celor şapte urgii cu care Domnul, Dumnezeul nostru v-a pedepsi lumea nu are prea mare importanţǎ, din momentul reîntoarcerii Federaţiei Ruse la comunism, ele pot începe din moment în moment, sau partial ele pot incepe mai dinainte de revenirea comunismului in Rusia, deja suntem in plin proces de incalzire globala.

Cel mai important lucru pentru noi credincioşii, şi nu numai, este anul ultimei urgii, pentru cǎ aceasta înseamnǎ sfârşitul actualei organizǎri politice şi economice a întregii omeniri şi începerea aici pe pǎmânt a Împǎrǎţiei Cerurilor al cǎrui Împǎrat v-a fi Domnul Iisus Cristos !

Întrebat de ucenicii Sǎi când se v-a întoarce, Domnul Iisus Cristos a rǎspuns : ,,Despre ziua aceia şi despre ceasul acela nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatǎl” (Matei 24-36 şi Marcu 13-32).

Domnul, Dumnezeul nostru şi-a luat mǎsuri de precauţie, El a avut un moment de slǎbiciune faţǎ de unul din ,,copiii” Sǎi, renumit pentru inteligenţa sa, Satana, cǎruia I-a împǎrtǎşit o parte din mǎreţele Sale planuri, iar de atunci acesta î-L saboteazǎ sistematic.

În ciuda acestui fapt, totuşi Biblia ofera trei certitudini, care sunt acestea ?

1.În timpul celui de-al zecilea preşedinte al Federaţiei Ruse

Este doar un punct de reper, Rusia v-a avea zece preşedinţi, trei democraţi şi şapte comunişti, dar nu se poate calcula matematic pentru cǎ o datǎ reinstaurat comunismul, constituţia se va schimba, Daniel consemneazǎ (7-25 şi 26): ,,Se va încumeta sǎ schimbe vremile şi legea; şi sfinţii vor fi daţi în mâinile lui timp de o vreme, douǎ vremi şi o jumǎtate de vreme. Apoi v-a veni judecata şi i se v-a lua stǎpânirea, care va fi prǎbuşitǎ şi nimicitǎ pentru totdeauna”.

Daniel care îşi dedicǎ o mare parte din opera sa, poporului rus, aratǎ în continuare: ,,Poporul (rus) unui domn care va veni, va nimici cetatea (Ierusalimul) şi sfântul Locaş (Casa Domnului) şi sfârşitul lui v-a fi ca printr-un potop; este hotǎrât cǎ rǎzboiul v-a ţinea pânǎ la sfârşit şi împreunǎ cu el şi pustiirile’’.

Faptul cǎ armata rusǎ va cuceri Ierusalimul este confirmat şi de Matei (24-15) precum şi de Marcu (13-14) ,,De aceia când ve-ţi vedea urâciunea pustiirii despre care a vorbit proorocul Daniel aşezatǎ în locul sfânt cei din Iudeia sǎ fugǎ în munţi”.

Din pǎcate nu putem calcula anul când se vor întâmpla toate aceste lucruri, singurele puncte de reper sunt: în timpul celui de-al zecelea preşedinte al actualei Federaţii Ruse, şi atunci când armatele Rusiei vor cucerii Ierusalimul ,,dar v-a fi zdrobit, fǎrǎ ajutorul unei mâini omeneşti” (Daniel 8-25).

2.După scurgerea a 2051 de ani de la răstignirea Domnului Iisus

Biblia conţine aceastǎ datǎ discret camuflatǎ în numele celor patru autori ai Evangheliilor, Matei, Marcu, Luca şi Ioan, iniţialele celor patru în ordinea datǎ de Biblie, dǎ cifra romanǎ 2051.

M+M+L+I=2051

Dacǎ nu ar fi existat un scop anume, nu aceasta ar fi fost ordinea fireascǎ a celor patru Evanghelii, Matei, Marcu şi Ioan au fost contemporani cu Domnul Isus Hristos, doctorul Luca îşi alcǎtuieşte Evanghelia mult mai târziu, pe baza cercetǎrilor fǎcute la fata locului.

Matei şi Ioan sunt singurii care au fost şi Apostoli, în acest context Marcu ar fi fost plasat în poziţia a treia, iar Ioan a fost alǎturi de Petru cei mai apropiaţi colaboratori ai Domnului Iisus.

Deci ordinea fireascǎ a celor patru Evanghelii ar fi fost : Ioan, Matei, Marcu şi Luca dacǎ nu ar fi existat un scop precis, sǎ nu uitǎm, mai ales ca cele patru Evanghelii au fost scrise într-o perioadǎ când Imperiul Roman domina zona Orientului Mijlociu, deci folosirea cifrelor romane pentru această perioadă nu este pură întâmplare.

Desigur si apostolii Petru si Iacob li sau pus in autoritate cite o evanghelie, dar ele au ingrosat rindul Evanghelilor apocrife sau gnostice si nu au intrat in rindul Evanghelilor canonice.

Ordinea editării celor patru Evanghelii dată de Enciclopedia de Istorie Universală (pag. 35) este următoarea: Marcu, anul 70; Matei, anul 85; Luca, anul 90 şi Ioan, anul 100, deci Biblia nu respectă nici ordinea cronologică a scrierii celor patru Evanghelii, deşi acest lucru nu ar fi modificat cu nimic datele problemei în discuţie, cifra 2051, în mod sigur inversarea dintre Marcu şi Matei ţine de importanţa religioasă a conţinutului celor două Evanghelii.

Tot în Enciclopedia de Istorie Universalǎ gǎsim la pagina 750 datele biografice ale Domnului Iisus Hristos.

Sunǎ cel puţin bizar faptul cǎ Domnul Iisus s-a nǎscut la Betleem între anii 6 şi 4 înainte de Hristos, dar istoricii care au elaborat aceastǎ superbǎ lucrare de istorie universalǎ, trebuie sǎ plaseze naşterea Pruncului Iisus spre sfârşitul domniei lui Irod cel Mare, (rege al Ideiii între anii 37-4 î. Hr.) care din surse sigure a murit în anul 4 î. Hr., mai corect spus î.e.n., între cele douǎ date, î. Hr. - î.e.n., este o diferenţǎ dupǎ cum se vede, de şase sau patru ani.

Din informaţiile pe care le avea regele Irod cel Mare, Pruncul Iisus putea sǎ aiba vârsta maximǎ de doi ani, aşa cǎ a dat ordin sǎ fie omoraţi toţi pruncii de parte bǎrbǎteascǎ de la doi ani în jos care erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui (Matei 2-16).

Mai corect spus, nu ne aflam în anul 2018 d.Hr.,ci în anul 2023 sau 2025 d.Hr.

Cei 2051 de ani de la răstignirea Domnului Iisus Hristos se împlinesc între anii 2078-2080.

Mai sunt 60-62 de ani pânǎ la vremea mâniei Domnului, în Federaţia Rusǎ este în curs de derulare cel de-al treilea presedinte, iar pânǎ la cel de-al zecelea preşedinte mai sunt încǎ sapte preşedinţi, fapt ce presupune cǎ în Federaţia Rusǎ vom asista la o viaţǎ politicǎ extrem de agitatǎ pânǎ se vor împlini numǎrul celor zece preşedinţi, dar când Domnul Dumnezeu se grǎbeşte nimeni şi nimic nu-I v-a sta în cale, în fosta Uniune Sovieticǎ am asistat în decurs de patru ani, 1982-1985, la patru schimbǎri de lideri, Brejnev, Andropov, Cernenko şi Gorbaciov pentru a se împlini numarul celor şapte !

3. La 6 000 de ani de la crearea lui Adam

Cifra şapte este o cifrǎ sfântǎ pentru Domnul Dumnezeu, cele şapte duhuri ale Domnului, cele şapte sfeşnice , şapte biserici , şapte peceţi , şapte trâmbiţe, şapte urgii, ziua a şaptea, ziua de odihna a Domnului, anul al şaptelea, an de odihnǎ al pǎmântului, tot aşa mileniul al şaptelea va fi un mileniu al pǎcii pe pǎmânt. În Apocalipsa 20-2 Sfântul Ioan aratǎ: ,,El a pus mâna pe balaur (comunismul), pe şarpele cel vechi, care este Diavolul şi Satana, şi l-a legat pentru o mie de ani”.

Din citirea acestei fraze putem deduce clar durata păcii de pe pământ, nici mai mult nici mai puţin de o mie de ani, iar dacă ţinem cont că cifra şapte este o cifră sfântă, aceşti o mie de ani de pace nu vor fi plasaţi decât în mileniul al VII-lea.

Imaginaţi-vǎ o societate în care toţi membrii sǎi respectǎ cu stricteţe cele zece porunci date de Domnul Dumnezeu lui Moise, câte instituţii vor dispǎrea: armata, poliţia, procuratura, etc.,multe meserii vor avea aceeaşi soartǎ, doctori, avocaţi, etc.

,,Dumnezeu, va şterge orice lacrimǎ din ochii lor, şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipǎt, nici durere, pentru cǎ lucrurile dintâi au trecut”(Apocalipsa 20-4).

Întrebarea fireascǎ pe care ne-o punem este când se vor împlini cei 6 000 de ani de la crearea lui Adam şi dacǎ aceastǎ cifrǎ coincide cu anii anunţaţi anterior 2078-2080.

Enciclopedia de Istorie Universalǎ menţioneazǎ la termenul ,,calendar” de la pagina 354 principalele calendare, printre care şi cel ebraic.Calendarul ebraic considera anul unu, acela al facerii lumii, cu anul 3760 î.Hr., pentru ca anii 2078-2080 sǎ coincidǎ cu anul 6 000 de la crearea lui Adam, Domnul Iisus Cristos ar fi trebuit sǎ se nascǎ în anul 3 916 (pentru că această cifră adunată cu cei 2 051 plus cei 33 de ani, vârsta pământeană a Domnului Iisus, dă un total de 6 000 de ani) şi nu în anul 3 760, aşa cum considerǎ calendarul ebraic.

Pentru a lǎmuri aceastǎ dilemǎ am luat Biblia şi am recitit-o, notând toate datele referitoare la timp, calculele, concluziile şi alte comentarii care am considerat cǎ trebuie fǎcute, am sǎ le redau mai jos pentru ca sǎ vǎ convingeţi singuri, iar concluzia finalǎ sǎ vǎ aparţinǎ, nu mǎ deranjeazǎ dacǎ concluzia dumneavoastrǎ diferǎ de cea pe care eu mi-am format-o.

Primii zece patriarhi de la Adam pânǎ la Noe

Nr. crt.

Numele

Vârsta

Anul naşterii

Procreeazǎ la vârsta

Anul decesului

1

ADAM

930

0

130

930

2

SET

912

130

105

1042

3

ENOS

905

235

90

1140

4

CAINAN

910

325

70

1235

5

MAHALALEEL

895

395

65

1290

6

IARED

962

460

162

1422

7

ENOH

365

622

65

987 ?

8

METUSALA

969

687

187

1656

9

LEMEH

777

874

182

1651

10

NOE

950

1056

500

2006

Din studierea acestui tabel ajungem la concluzia ca oamenii trǎiau foarte mult înainte de potop, campionul longevitaţii este Metusala care traieşte 969 de ani, el este bunicul lui Noe şi moare în anul potopului (1656), posibil chiar la potop ţinând cont cǎ potopul începe la 17 februarie.

Cei zece patriarhi de la Sem pânǎ la Avraam

Nr crt

Numele

Vârsta

Anul naşterii

Procreeazǎ la vârsta

Anul decesului

1.

SEM

600

1658

100

2258

2.

ARPACSAD

438

1758

35

2196

3.

SELAH

433

1793

30

2226

4.

EBER

464

1823

34

2287

5.

PELEG

239

1857

30

2096

6.

REU

239

1887

32

2126

7.

SERUG

230

1919

30

2149

8.

NAHOR

148

1949

29

2097

9.

TERAH

205

1978

70

2183

10.

AVRAAM

175

2048

100

2223

Din studierea celui de-al doilea tabel reiese clar faptul cǎ media de vârstǎ scade, dar nu scade brusc, ceea ce înseamnǎ cǎ Domnul Dumnezeu nu intervine genetic pentru a ajunge la vârsta propusǎ de El de 120 de ani (Geneza 6-3), primul om care moare la aceasta varstǎ menţionat de Biblie este Moise, dar cum potopul a avut loc în anul 1656 iar Moise moare în anul 2708 de la Adam, acest proces s-a derulat foarte încet.

Secretul se pare ca stǎ în alimentaţia oamenilor, dacǎ primii zece patriarhi erau vegetarieni sau cel mult lacto-vegetarieni (Orice iarbǎ care face sǎmânţǎ şi orice pom care are în el rod cu sǎmânţǎ. Geneza 1-29), iar lui Noe, Domnul Dumnezeu îi porunceşte sǎ ia cu el şapte perechi din animalele şi pǎsǎrile curate (domestice) şi câte o pereche din cele necurate (sǎlbatice), tragem concluzia cǎ hrana se compunea din legume, fructe, lapte, branzǎ, ouǎ, etc.

Dupǎ potop, Domnul Dumnezeu le spune fiilor lui Noe sǎ mǎnânce carne (Tot ce mişcǎ şi are viaţǎ, sǎ vǎ slujeascǎ de hranǎ, toate acestea vi le dau ca şi iarba verde. Geneza 9-3), carnea se pare cǎ accelereazǎ procesul de îmbǎtrânire, Noe rǎmâne credincios vechiului stil de alimentaţie şi trǎieşte 950 de ani, pe când Sem, prima generaţie care consumǎ carne, coboarǎ la 600 de ani, ceea ce reprezintǎ doar 61% din vârsta tatǎlui sǎu.

Aceastǎ coborâre în vârstǎ se face prezentǎ din generaţie în generaţie cu doar doua sincope, Eber 464 de ani, faţǎ de 433 ai tatǎlui sǎu, şi Terah 205 ani faţǎ de 148 pânǎ se ajunge la vârsta de 120 de ani (Moise în anul 2708) şi chiar mult mai puţin în zilele noastre.

Avraam, este considerat tatǎl tuturor credincioşilor (E. I. U. pag. 277), Avraam s-a nǎscut în anul 2048 de la Adam, el a avut un fiu nǎscut din sclava Agar, numit Ismael pe care tradiţia îl considerǎ intemeitorul neamului arab. În mod miraculos, atunci când nici el nu se mai aştepta, la o sutǎ de ani, Domnul Dumnezeu îl binecuvânteazǎ şi are un fiu cu nevasta sa Sara, pe care îl numeşte Isaac.

Isaac este tatǎl lui Iacov (devenit Israel) şi al lui Esau. Isaac s-a nǎscut în anul 2148 de la Adam, iar fii sǎi, Israel si Esau se nasc 60 de ani mai târziu, în anul 2208 de la Adam. Israel a trǎit 147 de ani, dintre care 17 ani în ţara Egiptului, la fiul sǎu Iosif, împreunǎ cu toatǎ familia sa (Geneza 47-28).

Şederea copiilor lui Israel in ţara Egiptului a fost de 430 ani (Exodul 12-40),deci, au plecat în Egipt în anul 2338 de la Adam, şi au ieşit din Egipt în anul 2768.

În al patru sute opt zecilea an dupǎ ieşirea copiilor lui Israel din ţara Egiptului, Solomon a zidit Casa Domnului în al patrulea an al domniei lui peste Israel ( 1 Împǎrati 6-1), deci, Casa Domnului se construieşte între anii 3248-3255 de la Adam.

Dupǎ anul 2768 de la Adam, anul ieşirii poporului Israel din Egipt, şi anul 3202, anul numirii primului împǎrat (rege) al regatului Israel, a fost perioada judecǎtorilor în Israel, dintre cei mai impotranţi din ei amintim: Iosua, Otniel, Ehud, Debora şi Barac, Ghedeon, Ţora şi Iair, Iefta, Samson şi ultimul judecǎtor al lui Israel, Samuel.

Tabel cu regii ( împǎraţii) regatului Israel şi seminţiei lui Iuda de la scindarea regatului sub domnia lui Roboam, fiul lui Solomon:

Nr.crt.

Numele

Perioada cat a domnit

Anii de domnie

1.

SAUL

2 ani

3202-3203

2.

DAVID

40 ani

3204-3243

3.

SOLOMON

40 ani

3244-3283

4.

ROBOAM

17 ani

3284-3300

5.

ABIA

3 ani

3301-3303

6.

AŞA

41 ani

3304-3344

7.

IOSOFAT

25 ani

3345-3369

8.

IORAM

8 ani

3370-3377

9.

AHAZIA

1 an

3378

10.

IOAS

40 ani

3379-3418

11.

AMAŢIA

29 ani

3419-3447

12.

AZARIA

52 ani

3448-3499

13.

IOTAM

16 ani

3500-3515

14.

AHAZ

16 ani

3516-3531

15.

EZECHIA

29 ani

3532-3560

16.

MANASE

55 ani

3561-3615

17.

AMON

2 ani

3616-3617

18.

IOSIA

31 ani

3618-3648

19.

IOAHAZ

3 luni

3648

20.

IOIACHIM

11 ani

3649-3659

21.

IOIACHIN

3 luni

3659

22.

ZEDECHIA

11 ani

3660-3670

Cu ultimii doi împǎraţi (regi) ai lui Iuda, Ioiachin (3659 de la Adam), şi Zedechia (3660-3670 de la Adam) se încheie practic modul de raportare al timpului folosit pânǎ acum în Biblie, toate referirile la timp dupǎ aceastǎ datǎ se fac în funcţie de puterea dominantǎ în zona Orientului Mijlociu din vremea respectivǎ.

Vremea împǎratului Ioiachin ( 3659) coincide practic, cu prima invazie babilonianǎ a regatului Iuda în anul 597 î.Hr. dupǎ Enciclopedia de Istorie Universalǎ, iar ultimul an al domniei lui Zedechia 3670 de la Adam, coincide cu a doua invazie babilonianǎ sub conducerea lui Nabucodonosor II în anul 586 î.H. când a fost dǎrâmatǎ Casa Domnului, cunoscutǎ în istorie şi sub denumirea de templul lui Solomon (E.I.U. pag. 932).

Dacǎ adunǎm ultimul an al domniei lui Zedechia 3 670, cu anul 586 pe care îl indicǎ Enciclopedia de Istorie Universalǎ şi cu timpul scurs de la naşterea Domnului Iisus Cristos plus 2015 sau 2017, ajungem la anul 6 2671 - 6 273, ceea ce este total greşit, omenirea încǎ nu a ajuns la anul 6000 de la crearea lui Adam!

De ce ţine neapǎrat proorocul Ieremia sǎ precizeze cǎ robia lui Iuda va dura şapte zeci de ani ai Babilonului (cap. 29-10), dacǎ anul poporului evreu ar fi coincis cu anul babilonian, aceastǎ specificaţie nu ar fi existat, dupǎ menţionarea celor şapte zeci de ani nu ar fi mai urmat nimic.

Enciclopedia de Istorie Universalǎ menţioneazǎ referitor la acelaşi eveniment anul 597 î.Hr. prima invazie babilonianǎ care în mod normal coincide cu plecarea în robie a lui Iuda (E.I.U. pag. 932), şi anul 539 î.H., când Cyrus cel Mare, regele Persiei, cucereşte Babilonul (E.I.U. pag. 516) şi-i elibereazǎ pe evrei.

De aici rezultǎ o diferenţǎ de 58 ani, care nu corespunde cu cei 70 ani menţionaţi de Biblie (Ieremia 29-10), de unde reiese cǎ istoricii care au redactat aceastǎ lucrare nu folosesc surse babiloniene, ci surse persane, care folosesc o altǎ mǎsurǎ a anului ca unitate de timp.

Dacǎ citim Biblia cu mare grijǎ,atrage atenţia o frazǎ care se repetǎ chiar de douǎ ori, în 2 Împǎraţi (25-27 ; 28 ; 29 şi 30), şi Ieremia (cap. 52-31 ; 32 ; 33 şi 34), ceea ce presupune cǎ este o informaţie de maximǎ importanţǎ care se referǎ în principiu la un împǎrat destul de şters, Ioiachin, care a domnit doar trei luni peste Iuda, nu cred cǎ Ioiachin este important aici, aceastǎ frazǎ ne dǎ echivalenţa timpului ! ,,În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împǎratul lui Iuda, în a douǎ zeci şi cincea zi a lunii a douǎsprezecea, Evril Merodac împǎratul Babilonului, în anul întǎi al domniei lui, a înǎlţat capul lui Ioiachin, împǎratul lui Iuda, şi la scos din temniţǎ”. Celelalte fraze care umeazǎ nu sunt aşa de importante, dar din modul de descriere al acestui eveniment reiese clar cǎ robia împǎratului Ioiachin şi implicit a poporului evreu s-a terminat.

Cei aproape 37 de ani ai poporului evreu coincide cu 70 de ani ai Babilonului şi cu 57 de ani persani. Din 2 Împǎraţi 24-12 reiese cǎ Ioiachin s-a dus în întâmpinarea împǎratului Babilonului cu mamǎ-sa, cu slujitorii şi cǎpeteniile lui şi a fost luat prizionier în anul 3559 de la Adam sau 597 î.Hr. dupǎ cum menţioneazǎ E.I.U. pag. 932 şi a fost dus la Babilon în anul urmǎtor conform 2 Cronici 36-10 în anul 3660 de la Adam sau 596 î.Hr. dupǎ E.I.U. Nu trebuie să ne surprindă faptul că dacă avem mai multe surse de informare, factorul timp diferă, dea lungul timpului omenirea a folosit miii de calendare, au fost calendare de umbră, calendare de soare, calendare de nisip, calendare fructifere ; cînd se coceau portocalii, şi asta se întimpla de două ori pe an, socoteau ca sa împlinit un an. A fost în vigoare şi un calendar al Nilului care se revarsa periodic de doua ori într-un an. Dar datorita ploilor de la ecuator se revarsa uneori mai inainte de doua luni (vezi Predica de anul nou a părintelui Ilie Cleopa din volumul Omilii pag. 141). Actualul calendar a fost calculat de astrologul egiptean Iulian Sosigene la ordinul împăratului roman Iuliu Cezar în anul 46 î. Hr., care dorea să înlocuiască vechiul calendar al lui Romulus care avea doar zece luni. Iulian Sosigene a introdus si anul bisect pentru prima data. După calcularea calendarului împaratul Cezar la trimis pe Sosigene să studieze calendarele popoarelor cele mai cilivizate să vadă care este mai aproape de noul calendar. Cel mai aproape a fost calendarul poporului evreu care avea 354 de zile, lipseau 11 zile şi şase ore. La denumirile lunilor din calendarul lui Romulus sau adaugat doua luni după cum urmeaza : iulie de la Iulius Cezar şi august de la Octavian Agustus (împărat roman între anii 27 î. Hr.- 14 d.Hr.) cel care a reformat calendarul deoarece împăratul Cezar nu mai apucă fiind ucis în anul 44 î.Hr. Nu mai speram să pot demonstra coincidenţa celor două date dar am fost salvat de proorocul Daniel care a trǎit în jurul anilor 3600 de la Adam, conform spuselor sale el ajunge în slujba împǎratului Nabucodonosor II la Babilon în anul al treilea al domniei împǎratului Ioiachim (anul 3652 de la Adam) antepenultimul împǎrat al regatului Iuda ( Daniel 1-1).

,,Saptezeci de saptamani au fost hotarate asupra poporului tau si asupra cetatii tale cele sfinte, pana la incetarea faradelegilor, pana la ispasirea pacatelor,pană la ispaşirea nelegiuirii, pînă la aducerea neprihănirii veşnice, pînă la pecetluirea vedeniei şi proorociei, şi pînă la ungerea Sfîntului sfinţilor’’ (9-24) ;

,,Să ştii dar, şi să înţelegi, că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, pînă la Unsul (Mesia), la Carmuitorul, vor trece şapte săptămîni ; apoi timp de şasezeci şi două de săptămîni, pieţele, şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strîmtoare(9-25).

La prima vedere nu apare nimic spectaculos în cele două aliniate de mai sus, dar la o analiză mult mai atentă apar doua elemente care ne dau de gîndit :

1).De la darea poruncii de rezidire a Ierusalimului si pînă la naşterea Domnului Iisus Cristos nu au trecut numai şapte săptămînii calendaristice, sensul de săptămîna are aici o altă măsură ;

2).In aliniatul 9-25 dacă adunăm cele şapte săptămînii cu cele şasezeci şi două (7+62=69) constatam ca lipseste o săptămînă, din enunţul celor două aliniate deducem ca valoarea unei saptamani nu poate fi alta decat vîrsta pămînteană a Domnului Iisus Cristos (33 de ani) !

Din momentul constatării lipsei unei săptămîni din enunţul celor două aliniate 9-24 şi 9-25 problema calcului se simplifica, avem de-a face cu o banală ecuaţie de gradul 1 cu o singură necunoscută! Aşadar nu ne rămîne decît să adunăm 3660 de ani scurşi pînă la domnia lui Ioiachin, cu 37, anii de robie ai poporului israelian, cu 231 (7 x 33 =231 cele şapte săptămîni de la darea poruncii de rezidire a Ierusalimului), cu 33 (vîrsta pămînteană a Domnului Iisus Cristos) şi cu 2046 ( 62 X 33= 2046 anunţate de Daniel in 9-25) şi să vedem ce rezultă :

3660 + 37 + 231+ 33 + 2046 = 6007 ani !

Chiar dacă am fi adunat aici la ultimul termen nu cifra 2046 (62 X 33 = 2046), ci cifra 2051 (anunţată de iniţialele celor patru autori de Evanghelii) ar fi dat un total de 6012 ani care sunt foarte aproape de cei 6000 de ani hotărîţi.

Diferenţa de 7-12 ani care a rezultat din calculul matematic se datorează aşa după cum am mai spus modului de adnotare în ani, si nu într-un submultiplu de timp care ar fi dus la o exactitate mult mai mare.

La împlinirea celor 6000 de ani se va produce pe Pǎmînt cea de-a şaptea urgie cu care Domnul Dumnezeu va pedepsi lumea, toate popoarele care nu cred în Domnul, vor fi nimicite, cei rǎi vor dispǎrea dintre noi, iar cei buni, cei care vor fi gǎsiţi în cartea vieţii vor fi înviaţi şi vor împǎrǎţii cu Domnul Iisus Cristos 1000 de ani ( Apocalipsa 20-4).

Dupǎ scurgerea mileniului şapte, care va fi un mileniu al pǎcii şi al bunei înţelegerii între oameni, Satana va fi dezlegat din nou (Apocalipsa 20-3) pentru puţinǎ vreme, ca sǎ amǎgeascǎ lumea din nou.

Dupǎ scurgerea celor 7000 de ani va urma judecata finalǎ, toţi morţii vor învia şi vor fi judecaţi fiecare dupǎ faptele lor, li se vor arǎta unde au greşit şi care au fost faptele lor rele, şi vor fi aruncaţi în iazul de foc şi de pucioasǎ, pentru ei urmeazǎ moartea a doua.

La sfârşitul judecǎţii Moartea şi Locuinţa morţilor vor fi aruncate şi ele în iazul de foc, cei care vor fi gǎsiţi în cartea vieţii dupǎ acest eveniment, vor trǎi veşnic, moartea nu va mai exista.

Toată lumea se întreabă cînd va începe cel de-al III lea război mondial, studiază catrenele lui Nostradamus sau previziunile babei Vanga dar nimeni nu-l studiază pe proorocul Daniel care spune în 9-27 : El va face un legămînt tranic cu mulţi timp de o săptămînă, dar la jumătatea săptămînii va face să înceteze jertfa şi darul de mîncare, şi pe aripa urîciunilor idoleşti va veni unul care pustieşte, pîna va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotarît.

Cunoastem că valoarea unei săptămîni este de 33 de ani, jumătate sunt 16 ani şi jumătate, deci dacă scădem această sumă din anii calculaţi 2078-2080 rezultă că al treilea război mondial va începe în a doua decadă a anilor 2061 sau 2063 !

#timpul apocalipsei fiara biblia niscoveanu panaite blog

1 note · View note