#inca ore | Explore Tumblr Posts and Blogs

bartholomaus · 1 year

Text

ATENTIE! Astazi discutam despre "cea mai buna dieta" si urmeaza o postare care va deranja atat veganii, cat si omnivorii. Timp de citire: 10-15 minute (respectiv 10-15 ore, daca includem studiile...). Mult, dar s-ar putea sa merite.

Daca tot se implinesc azi 10 ani de cand am lansat aceasta pagina "oficiala", m-am gandit sa scriu despre nutritie - privita nu din punct de vedere al "sanatatii", al impactului asupra mediului, animalelor sau bugetului alocat, ci din cel al incetinirii procesului de imbatranire si al pierderii / mentinerii greutatii.

Ca sa va linistesc, inca de la inceput, ceea ce voi scrie nu are legatura cu "opinia mea e ca..." sau cu ceea ce afirma "nutritionistul" obscur (sau fara drept de practica) x care a invatat dupa manualele din anii '80 (si nu a mai citit nimic de atunci), "body engineer"-ul imaginar y sau jurnalistul z care amesteca 3 idei luate din publicatii de scandal "de afara". Toate acestea, incluzand si opinia mea, valoreaza (scuzati expresia) cat un rahat (turcesc, fireste), comparativ cu studiile si metastudiile serioase.

Si acum, sa trecem la treaba.

Exista o caruta de diete (Mediteraneana, DASH, flexitariana, MIND, TLC, Volumetrica, Antiinflamatoare, Ornish, Noom, Pritikin, Nutritariana, Dukan, Suth Beach, Keto, Paleo, Atkins, Optavia, SlimFast, Crudivora, Vegetariana, Vegana, Crudivegana (Raw Vegana), etc.) si, cu siguranta, vor aparea si altele.

Fiecare dieta vine cu propiile idei despre ponderea pe care ar trebui sa o aiba plantele versus produsele de origine animala, carbohidrati versus grasimi si versus proteine (si asa mai departe).

Problema 'dietelor' este ca majoritatea nu privesc nici imaginea de ansamblu, nici efectele pe termen lung, ci se concentreaza in principal pe rezultate pe termen scurt, cum ar fi pierderea in greutate.

In viata reala, o alimentatie cu adevarat buna este una care incetineste imbatranirea si ne mentine sanatosi pe termen lung. O astfel de 'dieta' va duce si la un metabolism sanatos si la pierderea in greutate.

Si acum, hai sa vedem cum actioneaza asupra corpului uman [sa nu ma iei, te rog, cu "al meu functioneaza diferit"...] cele doua mari surse de nutrienti: produsele de origine animala (carne, lapte, oua etc.) si cele de origine vegetala (legume, fructe, cereale etc.) - si care sunt avantajele, dar si problemele [din punct de vedere nutritional] cauzate de fiecare categorie.

Pe foarte scurt, un aport ridicat de carne accelereaza procesele fundamentale de imbatranire (indiferent daca animalul a fost hranit industrial sau cu iarba din poienita, si daca a luat antibiotice sau nu).

De asemenea, o dieta pe baza de plante poate accelera si ea imbatranirea, deoarece exista riscul de a deveni deficienti in nutrienti importanti (chiar si atunci cand se iau suplimente).

Dar asta nu inseamna ca "Aha, deci nu mai avem nicio sansa". Ramai pana la final si hai sa vedem ce solutii exista.

Capitolul 1. Produsele de origine animala.

Uneori, oamenii care au o dieta bogata in proteine animale se pot simti grozav. S-ar putea sa se simta mai puternici, sa aiba mai multa energie, mai multi muschi, sa slabeasca si sa isi imbunatateasca rezistenta la insulina.

Alteori, persoanele care urmeaza o dieta bogata in proteine animale nu se simt neaparat mai bine, dar pot imbunatati simptomele unor bolile autoimune (de exemplu scleroza multipla) sau artrita reumatoida. Totusi, acest lucru nu se datoreaza propriu-zis carnii (care poate fi pro-inflamatoare - vezi mai jos), ci faptului ca aceasta dieta poate reduce inflamatia prin alte mecanisme. De exemplu, atunci cand urmeaza diete bogate in proteine animale, oamenii reduc substantial aportul de zaharuri pro-inflamatorii si carbohidrati rafinati (consumand alimente cu mai putin zahar si amidon, precum paine, cartofi, paste, si orez). De asemenea, aduc in dieta zilnica mai putine calorii si mai putine substante care pot provoca boli auto-imune, cum ar fi glutenul sau lactatele.

Proponentii dietelor bogate in proteine animale nu sunt, probabil, informati (sau interesati) despre biogerontologie (stiinta imbatranirii). Nu sunt familiarizati cu efectele aportului ridicat de proteine animale asupra cailor si mecanismelor importante de imbatranire. Ei se concentreaza in principal pe studii si carti care sustin parerea lor, evita studii si carti care demonstreaza ca astfel de diete sunt nesanatoase pe termen lung.

Multi adepti si proponenti ai dietelor bazate pe produse de origine animala presupun ca, avand in vedere ca oamenii din timpurile preistorice au mancat multa carne, o dieta bogata pe baza de carne este cea mai potrivita pentru oameni. Exista doua defecte principale in acest rationament:

a) in primul rand, oamenii de stiinta nu stiu daca oamenii preistorici au mancat cu adevarat multa carne. De multe ori, era dificil sa prinzi / vanezi animale. Daca nu crezi, iesi la vanatoare in padure cu mana goala sau cu o sulita facuta dintr-o creanga.

b) in al doilea rand, chiar daca oamenii preistorici au mancat multa carne, acest lucru nu inseamna ca acest lucru este sanatos. Naturii nu-i pasa daca traim o viata lunga, ci este interesata sa ne reproducem cat mai repede, pentru a ne transmite genele. Ceea ce se intampla dupa asta nu mai conteaza (pentru ea).

Deci, chiar daca oamenii din preistorie ar fi mancat multa carne, cu riscul de a face un atac de cord la 60 de ani, aceasta nu ar fi fost o problema, avand in vedere ca putini aveau sansa sa iprinda aceasta varsta. De cele mai multe ori, cauzele de deces erau externe (accidente, boli, violenta, infometare, mancati de alte animale etc. ).

Sa trecem acum si la argumente stiintifice. De ce produsele de origine animala accelereaza imbatranirea [Unde vedeti (S) - exista un studiu sau mai multe in sectiunea de comentarii].

1. Nu exista nicio zona de longevitate in lume in care oamenii traiesc mai mult consumand multa carne sau proteine animale. Zonele de longevitate, denumite si “Zone albastre”, sunt zone in care oamenii traiesc considerabil mai mult. Ceea ce au in comun toate zonele albastre este ca oamenii consuma putine produse de origine animala. De exemplu, persoanele cu viata lunga din Okinawa (Japonia), Sardinia (Italia), Icaria (Grecia) sau Adventistii din Ziua a saptea din California consuma putina (sau deloc) carne (S). Desigur, exista multe alte motive pentru care oamenii traiesc mai mult in aceste zone, dar un aport scazut de proteine animale este un numitor comun clar.

2. In mare parte, persoanele care ajung la o varsta foarte mare (de exemplu, centenarii) nu consuma multa proteina animala. Acestea ajung la o varsta ridicata fara a manca multa carne sau fara a urma o dieta paleo sau a bea shake-uri de zer (S).

3. Majoritatea studiilor arata ca o nutritie bazata pe plante este mult mai sanatoasa decat o dieta bogata in proteine animale (S). Exista unele studii care sustin ca aportul ridicat de carne nu este nesanatos, dar sunt semnificativ in minoritate; dovezile stiintifice sunt in mod covarsitor in favoarea unei diete vegetale.

4. Unul dintre motivele pentru care imbatranim este acumularea de proteine in interiorul si in afara celulelor. Acumularea de proteine joaca un rol in boala Alzheimer (S), insuficienta cardiaca (S), imbatranirea vaselor de sange (S) si asa mai departe. O dieta bogata in proteine animale poate accelera acest proces (S).

5. Un fir comun in intreaga biogerontologie este ca prea multa proteina animala accelereaza imbatranirea, reduce durata de viata si creste riscul de boala (S).

6. In biogerontologie, privarea animalelor de macronutrienti (proteine, carbohidrati si grasimi) le face sa traiasca mai mult. Acest lucru se poate face, de exemplu, prin restrictii calorice, post sau diete care nu au aminoacizi esentiali (S). Acest lucru sugereaza ca, facand contrariul, cum ar fi consumul de multi aminoacizi si / sau carbohidrati, acceleram imbatranirea.

7. Restrangerea aminoacizilor esentiali extinde durata de viata, iar cresterea aportului de aminoacizi esentiali reduce durata de viata (S).

8. Restrangerea aminoacidului metionina (esential pentru proteine de constructie) extinde durata de viata (S).

9. Multe studii arata ca prea multi carbohidrati, in special cei rafinati, accelereaza imbatranirea, prin stimularea cailor de insulina si IGF-1. De asemenea, carnea si proteina animala stimuleaza caile insulinei si IGF-1 si ale hormonilor de crestere (S).

10. Proteina animala activeaza cai de imbatranire importante. Acestea sunt, de exemplu, mTOR, insulina si calea IGF-1. Activarea acestor cai de catre aminoacizi din proteinele animale accelereaza imbatranirea. Carnea si laptele sunt activatori puternici ai acestor cai de detectare a nutrientilor “pro-imbatranire” si a altor cai pro-imbatranire (de ex. galactoza din lapte) (S). mTOR este un receptor important (senzor) activat de aminoacizi din proteine; activarea mTOR reduce durata de viata (S).

11. Laptele, un stimulator puternic al cailor de imbatranire precum mTOR, creste mortalitatea si accelereaza imbatranirea (S). Laptele are rolul de a face viteii sa creasca rapid. Un "fir rosu" care se desfasoara prin toate cercetarile de imbatranire este faptul ca accelereaza cresterea / imbatranirea si creste riscul de boli multiple de imbatranire, cum ar fi bolile de inima, cancerul si Alzheimer.

12. Proteinele din zer si aminoacizii cu lant ramificat stimuleaza puternic caile de crestere si imbatranire precum mTOR (S). Studiile arata ca proteina din zer a condus la un proces de imbatranire mai rapid decat cantitati egale de proteine de soia (S).

13. O alta observatie comuna in toata biogerontologia este ca o crestere prea mare accelereaza imbatranirea si creste riscul de boli legate de imbatranire (S). Cresterea suplimentara face ca celulele, inclusiv celulele stem, sa se uzeze mai repede. Consumul de multa proteina animala promoveaza cresterea (de exemplu, a masei musculare). Deci, pe termen scurt, se simte mai bine, dar aceasta activare a semnalizarii cresterii accelereaza imbatranirea.

14. Carnea sau proteina animala creste nivelul hormonului de crestere si al insulinei, care accelereaza imbatranirea si creste pe termen lung riscul de boli legate de imbatranire (S).

15. Persoanele care sufera de boli in care se produce prea mult hormon de crestere, cum ar fi acromegalia, mor adesea mult mai devreme si sufera de diverse boli legate de imbatranire la o varsta frageda. Un aport ridicat de carne stimuleaza, de asemenea, hormonul de crestere (factorul de crestere asemanator insulinei) si insulina.

16. Persoanele cu nanism din cauza activarii reduse a cailor de crestere (de exemplu, sindromul Laron ) au un risc mai mic de a dezvolta boli legate de imbatranire, cum ar fi cancerul sau diabetul de tip 2 (S).

17. Inductia cresterii si “ hiperfunctia” este unul dintre motivele centrale pentru care imbatranim (S).

18. Animalele si oamenii cu mutatii ale hormonului de crestere traiesc mai mult si au mai putine boli legate de imbatranire (S).

19. Administrarea de substante care promoveaza cresterea musculara (de exemplu, hormoni de crestere, stimulatorii de testosteron etc.) au fost asociati cu un risc crescut de a dezvolta cancer, diabet de tip 2, boli de inima si alte boli legate de imbatranire. Proteina animala creste, de asemenea, productia organismului de aceleasi substante.

20. Oamenii de stiinta dezvolta terapii pentru incetinirea imbatranirii prin reducerea hormonilor de crestere si a cailor de crestere (de exemplu, prin anticorpi impotriva hormonului de crestere sau prin inhibitori ai hormonului de crestere) (S).

21. O teorie importanta in imbatranire, numita “pleiotropie antagonista” (despre genele care pot avea atat efecte benefice, cat si efecte daunatoare) afirma ca avantajele specifice pe care le avem cand suntem tineri pot deveni dezavantaje (accelereaza imbatranirea) atunci cand suntem mai in varsta. De exemplu, absorbtia suplimentara de calciu poate permite oase mai puternice atunci cand suntem in crestere / tineri, dar ar putea accelera calcifierea arterelor pe termen lung. In mod similar, o crestere suplimentara sub forma de muschi mai puternici si mai multa rezistenta si forta in perioada tineretii ar putea accelera imbatranirea pe termen lung, de exemplu prin activarea prea mare a cresterii si insulinei (S).

22. Prea multa proteina (aminoacizi) da semnalul celulelor ca nu trebuie sa se mentina corect. Celulele interpreteaza o supraabundenta de aminoacizi (si zaharuri), deoarece exista suficiente blocuri de constructie si energie pentru a construi noi parti celulare. Rezultatul este diminuarea autofagiei si a altor cai de intretinere, ceea ce accelereaza imbatranirea. In schimb, cresterea autofagiei (procesul care descompune proteinele celulare) creste durata de viata (S).

23. Aminoacizii cu lant ramificat (BCAA, populari in randul sportivilor si culturistilor) accelereaza imbatranirea (S), de exemplu prin stimularea mTOR si inhibarea autofagiei (S).

24. Dietele bogate in proteine animale duc la mai mult testosteron la barbati. Hormonii sexuali masculi accelereaza imbatranirea (S). Acest lucru are sens in lumina teoriilor imbatranirii, cum ar fi teoria de unica folosinta a imbatranirii si teoria pleiotropiei antagonice, in care sexul si mai multa forta in timpul tineretii (varsta timpurie de reproducere) sunt compromisuri care pot accelera imbatranirea pe termen lung. Testosteron suplimentar = imbatranire accelerata (S). Persoanele care sunt castrate (testiculele lor au fost eliminate, astfel incat nu fac hormoni sexuali precum testosteronul) traiesc in medie cu 14 pana la 19 ani mai mult (S). Animalele castrate isi prelungesc, de asemenea, durata de viata (S). A nu se intelege de aici ca e necesar sa te castrezi...

25. Adesea, sustinatorii dietelor care includ produse de origine animala sustin ca studiile care arata efecte daunatoare ale consumului ridicat de carne sunt partinitoare, deoarece carnea este alimentata cu cereale sau contine prea multe antibiotice, hormoni de crestere etc. Cu toate acestea, chiar daca consumul carnii provenit de la un animal hranit cu iarba, fara antibiotice, etc. este ceva mai sanatos decat al celei provenite din industrie, principala problema ramane: carnea contine o multime de aminoacizi care supraestimuleaza imbatranirea/cai de detectare si crestere a nutrientilor si, astfel, accelereaza imbatranirea pe termen lung.

26. Exista diferente intre proteina pe baza de plante si proteina pe baza de animale. De exemplu, in studiile in care sobolanilor li s-au administrat cantitati egale de proteine, dar un grup a primit proteine de soia pe baza de plante, in timp ce celalalt grup a primit proteine din zer pe baza de animale, vedem ca sobolanii de pe proteina de soia traiesc mai mult (S). Sobolanii cu dieta de proteine de soia au avut o durata de viata medie de 844 de zile, comparativ cu 730 de zile pentru sobolanii care au consumat cazeina. Sobolanii din dieta de proteine din soia au fost, de asemenea, considerabil mai sanatosi (S).

27. Proteina animala contine mai multi aminoacizi cu lant ramificat (care sunt stimulatori puternici ai comutatorului de imbatranire mTOR) si alti aminoacizi care activeaza caile de imbatranire si crestere (S).

28. Un consum redus de aminoacizi ramificati poate imbunatati sanatatea metabolica (S).

29. O dieta pe baza de plante este asociata cu niveluri mai scazute de proteine pro-imbatranire, comparativ cu cea a omnivorilor (S).

30. inlocuirea proteinei pe baza de animale cu mai multe proteine pe baza de legume reduce riscul de boli si mortalitate legate de imbatranire la om (S).

31. Cu cat raportul proteic animal-planta este mai mare, cu atat rata mortalitatii la om este mai mare la om (S).

31. Multe studii arata ca inlocuirea proteinei animale cu proteine vegetale reduce mortalitatea si riscul diferitelor boli legate de imbatranire (S). De exemplu, inlocuirea alimentelor vegetale precum leguminoase, nuci sau soia cu carne rosie poate reduce riscul de boli cardiovasculare (S).

32. Adesea, oamenii spun ca nu proteina este cea care face carnea nesanatoasa. Cu toate acestea, este clar ca prea multe proteine stimuleaza caile de detectare a nutrientilor. De exemplu, infuzarea directa a proteinei in sange induce imediat rezistenta la insulina (S).

33. Studiile arata, de asemenea, o corelatie intre aportul de proteine din carne si riscul de diabet de tip 2. De exemplu, pentru fiecare crestere de 5% a aportului de proteine (din calorii totale) exista un risc cu 20% mai mare de diabet de tip 2 (S). Aceasta relatie doza-raspuns (cu cat doza de proteine este mai mare, cu atat riscul de diabet este mai mare) sugereaza o relatie cauzala. Studiile demonstreaza, de asemenea, o relatie doza-raspuns intre aportul de proteine animale si diabetul de tip 2 (S).

34. La persoanele cu rezistenta la insulina si diabet zaharat tip 2, exista niveluri excesive de aminoacizi (S).

35. Nu numai prea multi carbohidrati, dar si prea multi aminoacizi joaca un rol in diabetul de tip 2 (S).

36. Prea mult aport de carne modifica microbiomul / flora intestinala, care poate accelera imbatranirea si creste riscul de cancer si alte boli legate de imbatranire. Aminoacizii (proteinele) din carne duc la modificari ale microbiomului. De asemenea, digestia partiala a proteinei din carne in intestin poate duce la efecte nesanatoase si la un risc crescut de boli autoimune (S).

37. Persoanele care mananca multa proteina animala au adesea o linie de par in retragere sau chelesc din cauza supraestimularii cailor de crestere, care epuizeaza celulele stem ale foliculului de par (S). Asta explica de ce culturistii sau persoanele care urmeaza o dieta carnivora pot cheli prematur. Chelirea timpurie poate fi un simptom al imbatranirii accelerate, ceea ce creste, de asemenea, riscul de boli legate de imbatranire (S). Cu toate acestea, asta se poate intampla si in cazul dietelor vegetariene, din cauza riscului deficientelor de nutrienti - veti vedea mai jos.

38. Culturistii care consuma cantitati mari de proteine animale, hormoni de crestere si hormoni masculini mor adesea considerabil mai tineri si au un risc semnificativ mai mare de a muri (S).

39. Carnea rosie, adesea coapta sau la gratar, contine o multime de substante nesanatoase, cum ar fi amine heterociclice si hidrocarburi aromatice policiclice (S).

40. Grasimile din carne pot activa direct globulele albe din sange si pot duce la mai multe inflamatii (S ). Grasimile din carne sunt, de asemenea, mai dificil de prelucrat si descompus pentru celulele noastre in comparatie cu cele din plante, ceea ce duce la formarea de radicali liberi si alti compusi nesanatosi in interiorul celulelor (S).

Exista si studii care "demonstreaza" beneficiile carnii. De exemplu, se mentioneaza un studiu in care oamenii inlocuiesc carbohidratii cu carne rosie slaba si au "inflamatie redusa" (S).

Cu toate acestea, in acest studiu inflamatia este masurata intr-un mod foarte brut (de exemplu, privind CRP, in loc de CRP ultra-sensibil ). Exista multi alti biomarkeri de inflamatie pe care nu i-au privit in aceste studii, care ar fi putut creste (IL-8, IL-6, IL-1, TNF-alfa, rata de sedimentare, etc. ).

Multi biomarkeri sunt de fapt modalitati brute de a masura ceva precum functia imunitara sau sanatatea cardiovasculara.

Mai mult, aceste tipuri de studii nu privesc efectele pe termen lung: daca mananci multa carne, imbatranesti si mori mai repede? La urma urmei, exista multe interventii sau medicamente care pot reduce inflamatia, dar scurteaza durata de viata (vezi conceptul anterior de pleiotropie antagonica.

In plus, in multe dintre aceste studii, oamenii mananca mai putine alimente, zaharuri mai putin rafinate, grasimi sanatoase etc., ceea ce poate duce, de asemenea, la o inflamatie mai mica. In loc sa inlocuim carbohidratii rafinati cu proteine animale, ar fi mai bine sa ii inlocuim cu legume, leguminoase si ciuperci, ceea ce va reduce inflamatia mult mai bine in comparatie cu carnea.

De asemenea, pentru fiecare studiu care arata ca "carnea nu creste inflamatia sau riscul de cancer", exista inzecit mai multe alte studii care arata ca aportul de carne creste inflamatia, riscul de cancer si riscul multor boli.

Si acum, hai sa trecem la dietele pe baza de plante sau vegetariene, care pot avea si dezavantaje.

Capitolul 2. Produsele de origine vegetala.

Problema principala a dietelor vegetariene / vegetale este (mai ales atunci cand o urmam "dupa ureche"), riscul de deficiente de micronutrienti.

1. Exemple de deficiente comune de micronutrienti includ fier, zinc, cupru, carnosina, colina, iod, fosfatidilcolina, K2, D, diverse vitamine B (nu doar B12), omega-3 EPA/DHA), vitamina A (retinoizi), calciu, etc.

Acest lucru explica de ce unii oameni care urmeaza diete bazate pe plante pot suferi de oboseala, probleme de concentrare, dificultati de a gasi cuvinte, gandire mai lenta, anemie, un "look" palid, chelire prematura, slabiciune, imunitate redusa (imbolnavire usoara) si asa mai departe.

2. Mai mult, atunci cand urmeaza o dieta pe baza de plante, unele persoane nu au in alimentatie suficienta proteina. Da, am prezentat toate problemele cauzate de consumul prea mare de proteine animale, dar opusul poate deveni si el o problema.

Capitolul 3. Concluzie: ce avem de facut?

Stiu, o sa ma critici ca am prezentat prea putine dezavantaje la capitolul cu produse vegetale si te inteleg. Dar te asigur ca am punctat principalele deficiente si, de asemenea, ca majoritatea studiilor (si opinia medicilor, in general) este in favoarea consumului preponderent de alimente provenite din plante.

De asemenea, stiu ca nu am scris despre dietele bogate in grasimi (de ex. keto). Asa ca sa o fac acum.

Organismul uman are dificultati in procesarea grasimilor (a urma urmei, grasimile si corpurile noastre apoase nu se amesteca bine...). Grasimile au tendinta enervanta de a ramane peste tot in corpul nostru si sunt dificil de prelucrat si depozitat. Multe grasimi, in special grasimile saturate cu lant lung, pot induce inflamatii, de exemplu prin stimularea directa a celulelor imune. Alte grasimi obisnuite induc senescenta celulara sau supraincarca ficatul.

Cu toate acestea, unele grasimi pot fi sanatoase, de exemplu cele saturate specifice (precum acidul butiric si acidul caprilic). Dar asta nu inseamana ca ne ajuta sa consumam cantitati mari de grasmi sau ca toate grasimile sunt sanatoase.

Atat dietele Paleo, cat si cele Keto aduc oamenii in cetoza (in absenta carbohidratilor), dar obtin acest lucru intr-un mod mai putin ideal. Ketoza este sanatoasa, atat timp cat se obtine prin reducerea cantitatilor de macronutrienti, ca atunci cand "postim".

Ok, si ce avem de facut?

In primul rand, sa constientizam faptul ca suntem 100% responsabili pentru ceea ce punem in farfurie / cosul de cumparaturi. Pentru informatiile pe care le accesam si pentru modul in care le punem (sau nu) in practica. Pentru sanatatea si bunastarea noastra. Desigur, in limitele "genelor" noastre.

Care dieta e mai buna? O dieta pe baza de plante sau o dieta pe baza de animale?

Cel mai des intalnit cuvant venit de la (anumiti) "nutritionisti" este "echilibrul". Adica, in traducere libera: "mi se rupe de ce spun studiile".

Daca ne uitam la ansamblul studiilor stiintifice, ele arata ca persoanele care urmeaza o dieta pe baza de plante traiesc mai mult si sunt mai sanatoase (S).

Acest lucru se intampla in ciuda riscului mai mare de deficienta de proteine, vitamine si minerale.

Nicio dieta nu este perfecta, asa cum nici natura nu creeaza solutii perfecte. Dar, putem avea o dieta perfectibila.

Cu ce putem incepe?

> Reducerea cantitatii de paine, cartofi, paste si orez. Inlocuieste-le cu legume, pastaioase, ciuperci, quinoa, budinci / terci de ovaz sau chia.

> Daca esti adult si nu mai ai motive de crestere, abandoneaza lactatele si branzeturile. Exista o multime de alternative fericite, facute din plante (migdale, caju, soia, canepa, cocos, ovaz, orez, alune etc.).

> Mai putina carne (spre deloc). Ai o multime de alternative - ciuperci [aici iti recomand sa iti faci la cuptor saiu la tigaie/wok cate 4-500 g; deci 2-3 ciuperci crude aruncate intr-o salata nu isi vor face treaba...], soia / tofu (miso, tempeh), inlocuitori de carne pe baza de plante, pudre proteice (canepa, mazare, lupin, orez brun etc.).

> Inainte de a lua cu pumnul suplimente, tine cateva zile un jurnal nutritional online (eu folosesc Checkyourfoods), pentru a vedea ce vitamine si minerale iti lipsesc din dieta. Apoi, valideaza-le printr-un test / analize de sange.

Iti doresc o viata sanatoasa si frumoasa. Si sa transmiti mai departe, generatiilor viitoare, nu doar genele tale unice, dar si obiceiuri cat mai bune...

[Sursa informatiilor si a referintelor: Novoslabs]

000<<<<<<<<<<<<SPATIU>>>>>>>>>>>>>>>>000

Cateva comentarii (si ponturi), daca aveti vreun stres legat de ‘pesticidele’ din plante:

1) plantele nu “colcaie” de pesticide (si insecticide, fungicide, acaricide etc.). Plantele (si produsele de origine animala) din comertul legal pot contine REZIDUURI de pesticide & co., iar limitele lor sunt stabilite in legislatia UE. (a)

2) spalatul plantelor (sub jet, 5 minute) elimina cea mai mare parte a reziduurilor si este cea mai eficienta metoda. (b)

3) Pentru un plus de ‘curatare’, le poti lasa 10 minute in apa + bicarbonat de sodiu, sau apa cu otet, sau sa le “oparesti” 30 de secunde, sau sa le fierbi / prepari termic 5 minute, sau sa le decojesti (unde e cazul). (b) si (c)

In loc de concluzie: plante sau animale?

Animale din ferme consuma cantitati uriase de furaje. O vaca, de exemplu, 10-15 kg / zi. Pesticidele din plantele cu care sunt hranite aceste animale (presupunand ca nu le spala nimeni cu bicarbonat inainte…) sunt stocate in animal - ficat, muschi, rinichi etc. (d) -, apoi ajung in corpul celor care le mananca, in cantitati mult mai mari decat in plante, respectiv (e):

> carnea: de 14 ori mai mult.

> lactatele si branzeturile: de 5 ori mai mult.

95% din expunerea umana la dioxina (poluant organic provenit din pesticide si din alte surse), o cauza „probabila” a cancerului si a altor riscuri pentru sanatate, vine din consumul de carne, peste si lactate. (e)

Acum stii ce ai de facut. Ramane de vazut daca o sa si faci.

Succes!

------------------------<<<>>>>>------------------------------

[NU RATA TESTUL DE LA FINAL]

In ultimii 12-13 ani (de cand mi-am reinventat / simplificat viata), am observat ca exista obiceiuri care ne AJUTA si obiceiuri care ne SABOTEAZA (sanatatea, nivelul de energie, starea de spirit / “fericirea”, atingerea obiectivelor personale si profesionale etc.).

Las aici un rezumat al obiceiurilor (7 dintre ele) care m-au ajutat pana acum.

1. TREZITUL DEVREME. Pentru a avea “timp” pentru noi si sa facem lucruri importante in viata noastre, trezirea odata cu rasaritul (sau inainte) iti ofera in avantaj fizic si psihologic urias.

2. MISCAREA. Zi de zi. Alergare, plimbare, mers rapid, urcat si coborat scari, excursii in natura, pedalat, vaslit, inot, exercitii de forta, stretching / yoga, gimnastica si tot ce iti pune muschii si inima (si creierul!) la treaba. Aici intra si miscarea ochilor, care au nevoie sa privim si in departare, nu numai la ecranele din fata noastra.

3. NUTRITIA. Care sa aduca nutrienti (de aia se numeste “nutritie” si difera de “a manca”, care include orice poate fi ingerat, de la pietre la cuie, spirt si alte rahaturi). Este greu de crezut ca putem baga in noi mizerii (merdenele, mezeluri, branzeturi, alcool, zahar etc.) iar din asta sa rezulte sanatate si o viata de calitate. Eu functionez foarte bine cu o nutritie 100% bazata pe plante (care, a propos, ma face sa ma simt “impacat” si in ceea ce priveste impactul pe care viata mea il are asupra mediului si a animalelor). Si inca ceva: mai putine calorii inseamna o viata mai buna / lunga.

4. HIDRATAREA. Suntem aproximativ 60% apa. Daca am fi fost 60% cola, probabil ca si raurile si oceanele ar fi fost maro sau negre. Incepe fiecare zi cu o cana maaaare cu apa (si lamaie) si vezi ce se intampla.

5. SOMNUL DE CALITATE. Inca nu s-a descoperit un remediu pentru repararea. “bug”-urilor din sistem mai bun decat somnul, mai ales daca incepe mai devreme de miezul noptii si la cateva ore (3-5) de la ultima masa.

6. CITITUL. A citi o carte ne da posibilitatea (in afara de aflarea unor informatii care sa ne foloseasca si care sa ne sporeasca neuroplasticitatea) de a “dialoga” cu oameni mai inteligenti decat noi si de a le “imprumuta” modul de gandire / rezolvare a problemelor, curiozitatea, felul de a comunica etc. Suntem suma oamenilor cu care ne petrecem timpul, dar si a cartilor pe care (nu) le citim. Ca bonus, ajuta si cititul de studii si metastudii stiintifice (ne scapa de teorii conspirative si obiceiuri / convingeri proaste).

7. RELAXAREA. Am invatat ca organismul uman nu poate fi, in acelasi timp, stresat si relaxat. Da, stiu, exista multe situatii pe care nu le putem controla, dar putem controla modul in care le gestionam / raspundem la ele. De exemplu, fa o pauza, relaxeaza-ti musculatura, apoi pune-te pe cautat solutii (“Cum pot da depasesc situatia asta “stresanta?”). De multe ori, toate obiceiurile de mai sus te ajuta si sa previi / gestionezi mult mai bine stresul si sa iti organizezi timpul / viata mult mai bine.

In loc de concluzie, te las cu un exercitiu usor: acorda o nota de la 1 la 10 obiceiurilor enumerate mai sus (unde 1 = “sunt praf la capitolul asta”, iar 10 = “sunt campion la asta”), apoi fa media. Rezultatul? Cam asta e viata ta in acest moment. Si, daca nu schimbi nimic, trecerea timpului nu te va ajuta.

O zi relaxanta iti doresc! …cu multa miscare, hidratare, nutritie, carti si somn de calitate.

3 notes · View notes