#iulia iepure | Explore Tumblr Posts and Blogs

news24hrou · 7 years

Text

La 5 ani de la adoptarea Legii picnicului, încă există orașe fără locuri amenajate pentru grătar

Legea picnicului prevede amenzi cuprinse între 2000 și 5000 de lei pentru cei care fac grătarul în alte locuri decât cele special amenajate.

Deși au trecut 5 ani de când a intrat această lege în vigoare, în România, încă sunt orașe unde nu există niciun loc special amenajat pentru grătare sau picnic. Iar acolo unde au fost amenajate astfel de locuri, acestea sunt neîngrijite și oamenii preferă să iasă la iarbă verde tot pe malul lacurilor sau în apropierea pădurilor.

În județul Alba, există loc special pentru grătar doar în orașul reședință de județ, Alba Iulia. Spațiul de picnic a fost amenajat, pe Dealul Mamut. În rest, în această perioadă, oamenii aleg zonele neamenajate de pe malurile Mureșului sau ale Ampoiului ori aleg pensiuni unde își pot pregăti singuri mâncarea.

În județul Arad, oamenii ies la picnic de 1 mai în Parcul Natural Lunca Mureșului (PNLM) și în pădurea Ceala, de la marginea orașului Arad, unde au fost instalate grătare și mese cu bănci.

”Locul nu este unul autorizat pentru picnic conform legii, pentru că primăriile sunt cele care au responsabilitatea de a face amenajările. Noi am instalat grătare, mese cu bănci şi containere în locurile cele mai frecventate din Pădurea Ceala ca o necesitate, pentru că aici vin mii de oameni şi vrem să aibă condiţii minime”, a declarat directorul Administraţiei PNLM, Paul Hac.

Pentru ieșiri la iarbă verde, arădenii aleg și locurile de la Valea Cladovei, Pădurea Vladmirescu și zonele turistice Moneasa și Dezna.

Județul Brașov se poate lăuda cu mai multe locuri pentru grătar. Doar în orașul Brașov, sunt amenajate 3 locuri de picnic, cu grătare, mese, scaune și coșuri de gunoi: zona ”La Iepure“ din Răcădău, la Pietrele lui Solomon, şi în cartierul Noua. Iar în Râșnov, locul special pentru picnic este la Colții Cheii și se întinde pe aproape 35 de hectare, deoarece cuprinde și locuri de joacă, teren de fotbal și de volei.

În Cluj, singura zonă autorizată pentru grătare este cea de pe Valea Gârbăului, dar localnicii ies la picnic și în Pădurea Hoia.

În orașul Constanța, sunt 3 zone de picnic amenajate, în zona unui mall, în cartierul Poarta 6 și în apropierea stadionului de rugby. Dar cei mai mulți intre constănţeni preferă să meargă la iarbă verde fie în Mamaia, pe malul lacului Siutghiol, fie în pădurile din Valu lui Traian şi Murfatlar sau în cele de lângă Adamclisi, Comorova și Hagieni.

CRAIOVA

Craiovenii care vor să îşi petreacă minivacanţa de 1 Mai la iarbă verde, dar nu au posibilitatea de a pleca din oraş, au la dispoziţie o zonă special amenajată de municipalitate pentru grătar.

Reprezentanţii Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ Craiova au finalizat, vineri după-amiază, amenajarea zonei de spaţiu verde, montând pubele şi toalete ecologice.

„Primăria Craiova pune la dispoziţia craiovenilor, în intervalul 29 aprilie – 2 mai, o zonă special amenajată de picnic, la Hanul Doctorului. Locul pentru picnic se află în jurul lacului. Angajaţii de la RAADPFL Craiova au igienizat zona, în ultimele două zile, au îndepărtat vegetaţia crescută la întâmplare, au fost amplasate pubele pentru depozitarea gunoiului, dar şi toalete ecologice”, a declarat Aurelia Filip, director RAADPFL Craiova.

Anul trecut, municipalitatea craioveană a pus la dispoziţia doritorilor de grătare acelaşi spaţiu pentru picnic, fără ca reprezentanţii Poliţiei Locale Craiova să înregistreze incidente în zonă.

Deşi au la dispoziţie un spaţiu amenajat pentru picnic, unii dintre craioveni preferă să facă grătare în zona împădurită din localitatea Bucovăţ, aflată la 15 kilometri de municipiul Craiova.

GALAŢI

În judeţul Galaţi sunt foarte puţine locuri special amenajate pentru picnic, Pădurea Gârboavele fiind locul unde cei mai mulţi gălăţeni preferă să meargă la sfârşit de săptămână pentru a face grătar.

Pădurea Gârboavele, situată la aproximativ 17 kilometri de municipiul Galaţi, este cea mai frecventată de către cei care doresc să-şi petreacă timpul liber la iarbă verde şi să facă grătare. În Pădurea Gârboavele, zona amenjată de Consiliul Judeţean dispune, între altele, de 75 de umbrare, 64 de coşuri din lemn, 94 de mese din lemn, 188 de bănci din lemn, 40 de coşuri din fier, 138 de grătare, 47 de mese din fier, 110 banci din fier, trei locuri de joacă.

Potrivit informaţiilor transmise vineri de reprezentanţii CJ Galaţi, taxele de ecologizare şi cele de acces cu autovehiculul în Pădurea Gârboavele au fost eliminate.

Foarte aproape de municipiul Galaţi este o altă zonă amenajată de Consiliul Judeţului Galaţi, Balta Zătun, unde se poate şi pescui. La Balta Zătun sunt 17 căsuţe amplasate în semicerc, grupuri sanitare, locuri de joacă, dar şi pontoane, foişoare şi umbrele, inclusiv din stuf. Taxa pentru pescuit este de 60 lei, pentru închiriere căsuţă – 70 lei, pentru acces şi agrement – 10 lei, parcare – 5 lei, în timp ce copiii sub 12 ani nu plătesc taxa de intrare.

În apropiere de amenajarea de la Balta Zătun există şi un loc numit ”La Salcami”, care aparţine unei firme private, cu locuri special amenajale pentru picnic şi pescuit, pentru care se plătesc diferite taxe.

Tot în apropierea municipiului Galaţi se află şi Lacul Vânători, aflat în administrarea SC Gospodărire Urbană, din subordinea Primăriei Galaţi. În zona amenajată se pot face picnicuri, grătare şi se poate pescui.

În municipiul Galaţi doar în Parcul Rizer există o zonă în care sunt permise activităţi de picnic, cu excepţia aprinderii focului. Pe de altă parte, Plaja Dunărea, din municipiul Galaţi, unde se puteau face în trecut grătare este închisă, urmând să se transforme într-un complex de agrement modern după ce Primăria Galaţi a concesionat-o la începutul lunii aprilie unei firme. Plaja Dunărea a fost închisă în anul 2014 de inspectorii sanitari, baza fiind într-o stare avansată de degradare. În aprilie anul acesta, primarul municipiul Galaţi, Ionuţ Pucheanu, a semnat un contract cu o firmă privată pentru concesionarea Plajei Dunărea, valoarea investiţiei fiind de 6.250.000 de euro.

În municipiul Tecuci şi în restul localităţilor din judeţ nu a fost amenajată nicio zonă pentru desfăşurarea activităţilor de picnic, potrivit Gărzii de Mediu Galaţi.

”Faţă de cele prezentate, se constată că în municipiul şi respectiv judeţul Galaţi, numărul spaţiilor special amenajate pentru desfăşurarea activităţii de picnic este total insuficient. Din păcate, actul normativ nu prevede obligaţia autorităţilor publice locale sau centrale de a amenaja noi spaţii destinate desfăşurării activităţii de picnic, ci doar de a prevedea în bugetul propriu sumele necesare asigurării condiţiilor de funcţionare a acestora. În acest sens am solicitat Primăriei Galaţi sumele prevăzute în bugetul anului 2017, destinate asigurării condiţiilor de funcţionare a zonelor special amenajate pentru picnic. Prin adresa de răspuns Primăria Galaţi ne-a comunicat că sunt asigurate fondurile pentru întreţinerea şi asigurarea funcţionării zonei de picnic aferentă Parcului Rizer şi că prin achiziţii de mobilier urban, in cursul anului 2017, vor fi amenajate alte două zone destinate activităţii de picnic fără să fie precizate locaţiile”, se arată în raportul Gărzii de Mediu.

În afară de aceste zone amenajate, sunt destui gălăţeni care preferă să iasă în aer liber şi merg la picnic pe malul Siretului, din apropierea Cartierului ANL, din municipiul Galaţi, sau pe malul Dunării la Cotul Pisicii, precum şi în pădurile din apropierea diferitelor localităţi din judeţ.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Galaţi, Aurelia Bogatu Matei, a declarat, vineri, că pe parcursul acestui an poliţiştii locali au dat 30 de amenzi de 3.700 de lei pentru gătitul pe domeniul public, iar anul trecut 97 de sancţiuni de 4.100 de lei.

PLOIEŞTI

La Ploieşti, locul pentru grătar în aer liber amenajat de către autorităţi este la câţiva kilometri în afara oraşului, în Parcul Memorial ”Constantin Stere”, cunoscut ploieştenilor sub denumirea parcul Bucov.

Aproximativ 20 de grătare montate pe una dintre aleile parcului sunt puse la dispozişţia celor care vor să facă grătar în aer liber. Deşi peste tot sunt coşuri pentru gunoi, nu puţini sunt ploieştenii care lasă în urma lor resturi după ce fac grătare.

Municipalitatea a închiriat, de asemenea, spaţii pentru societăţile comerciale care vor să vândă diverse produse, precum mici, carne la grătar, bere şi sucuri. La sfârşitul acestei săptămâni, doar câţiva comercianţi reuşiseră să ponească afacerile şi să amenajeze spaţiile pentru 1 Mai.

În condiţiile în care Parcul ”Constantin Stere” este foarte aglomerat în zilele de sărbătoare, iar pe unii ploieşteni îi deranjează că în anii trecuţi au fost situaţii în care au fost nevoiţi să ascullte lăutari cântând pe aleile parcului, sunt familii care aleg să facă grătar în aer liber în Pădurea Păuleşti, de lângă Ploieşti, care nu este loc special amenajat în pentru picnic.

Sunt şi situaţii în care cei care locuiesc la bloc au făcut grătar în spatele blocului, mai ale în cartierele de la periferia oraşului.

SIBIU

Primăria Sibiu a amenajat în oraş trei locuri de picnic încă de acum un an şi jumătate, însă sibienii nu le-au folosit prea des.

Cele trei locuri de picnic sunt în trei cartiere diferite ale oraşului, în zone periferice: în zona străzilor Oaşa şi Aleea Şelimbărului, dar şi în cartierul Ţiglari, pe malul unui lac.

Potrivit oficialilor Primăriei Sibiu, spaţiile din zona străzilor Oaşa şi Aleea Şelimbăr au fost amenajate pe zone verzi din vecinătatea blocurilor, având o suprafaţă de aproximativ o mie de metri pătraţi. Ambele sunt situate în apropierea malului stâng al Văii Săpunului. Fiecare dintre acestea este dotat cu un grătar cu patru posturi situat în centru şi amplasat pe o platformă din beton. Acesta este înconjurat de patru mese cu bănci, iar pentru păstrarea curăţeniei, lângă mese, au fost instalate coşuri de gunoi. Mesele şi băncile au fost construite pe o structură metalică, cu blaturi şi feţe de lemn.

Locul de picnic din cartierul Ţiglari are dotări similare, dar, în cazul acestuia, cele patru mese cu bănci sunt acoperite de două foişoare din lemn construite pe o platformă din beton.

Deşi au fost finalizate în noiembrie 2015, locurile de picnic n-au fost prea des folosite de sibieni, care preferă zonele verzi din jurul municipiului.

Cel mai frecventat loc de picnic este la ”Curmătură”, zonă aflată la aproape 15 kilometri de municipiul Sibiu, în comuna Răşinari, în drumul spre staţiunea Păltiniş.

În zilele călduroase de 1 Mai sau în weekend-urile de peste an, sute de sibieni aleg această zonă pentru petrecerea timpului liber. ”Curmătura” este situată de-a lungul unui râu, la poalele Munţilor Cindrel, peisajul fiind de vis.

TIMIŞOARA

În Timişoara există trei parcuri şi o zonă verde lângă pădurea de la marginea oraşului, unde este permis picnicul. În cele trei parcuri însă, timişorenii nu au voie să facă grătare, acest lucru fiind posibil doar pe platoul din faţa Muzeului Satului, lângă Pădurea Verde.

Locul de lângă Pădurea Verde nu este amenajat special pentru picnicuri cu grătare, bănci, mese şi coşuri de gunoi, singurul lucru făcut de autorităţi fiind doar să taie iarba.

Poliţiştii locali atrag atenţia că persoanele care nu vor respecta locurile de picnic şi vor face grătare în alte locuri riscă amenzi de la 1.000 la 3.000 de lei.

VASLUI

Ca şi în anii trecuţi, vasluienii pot petrece 1 Mai la ştrandul din municipiul Vaslui sau la pârtia de săniuş, unde Primăria a amenajat mai multe grătare.

Autorităţile au montat grătare şi în Cartierul 13 Decembrie, dar şi în zona gării.

”Este foarte bine că au fost amenajate aceste grătare pentru că nu mai suntem nevoiţi să mergem pe şes sau la marginea pădurii de la Paiu pentru a sta la aer. Singura problemă este că trebuie să te grăbeşti dimineaţa să prinzi loc, altfel ai de aşteptat până când fac alţii carnea sau micii la grătar”, a spus Ovidiu Ursu, un localnic.

Comisarii Gărzii de Mediu Vaslui nu au dat nicio amendă de la intrarea în vigoare a Legii picnicului, aceştia mergând, potrivit şefilor instituţiei, pe prevenţie.

http://ift.tt/eA8V8J http://ift.tt/2oImfzT

0 notes

jurnalbucuresti-blog · 7 years

Text

New Post has been published on JurnalulBucurestiului.Ro

New Post has been published on http://bit.ly/2kjNtKs

Lansare de carte: OPEN CALLS 2011–2016

Joi, 26 ianuarie 2017, ora 19.00

Volumul de față condensează activitatea derulată prin programul curatorial Salonul de proiecte timp de cinci ani, având ca misiune încurajarea producției de artă contemporană tânără din România și Republica Moldova. Programul Open Call a fost principala coordonată care a justificat apariția acestui proiect, pe un fundal precar al scenei locale de artă marcate de lipsa resurselor și a infrastructurii dedicate artiștilor. Publicația reprezintă astfel o colecție importantă de lucrări expuse de-a lungul timpului în cele opt expoziții rezultate în urma apelurilor anuale de proiecte și, totodată, o arhivă relevantă pentru istoria recentă a artei românești și o platformă utilă unor proiecte viitoare de cercetare.

În anul 2011 am propus acest program dedicat artiștilor la început de carieră domnului Mihai Oroveanu, la acea dată director al Muzeului Național de Artă Contemporană din București, considerând important ca acest tip de inițiativă să fie susținută logistic și financiar de o instituție publică. Pe parcursul a patru ani, programul nostru s-a desfășurat în clădirea MNAC Anexa și a devenit în timp un spațiu-reper pentru scena locală de artă. Ultima expoziție din seria de opt a fost organizată exclusiv prin intermediul Asociației Salonul de proiecte, în noul spațiu din Clădirea Universul. Publicarea acestui volum și realizarea expozițiilor rezultate din Open Call în anii 2015 și 2016 nu ar fi fost posibile fără sprijinul financiar al Fundației Erste din Viena, care a înțeles relevanța unui astfel de proiect curatorial și editorial în România.

Programul Open Call a fost poate cea mai dinamică coordonată a Salonului de proiecte, având în vedere atât diversitatea mediilor folosite, cât și interdisciplinaritatea proiectelor, de multe ori ele configurându-se la granița dintre artă vizuală, dans contemporan, performance, muzică experimentală sau teatru. Multe dintre lucrările produse au circulat ulterior în diverse contexte, fiind prezentate în expoziții prestigioase, locale și internaționale. Lucrările au viața lor, dincolo de contextul care le-a generat. În aceeași măsură, sperăm că și publicația de față va reprezenta mai mult decât un efort de arhivare a unui program expozițional, devenind un instrument util pentru cei interesați de cercetarea artei contemporane din România.

OPEN CALLS 2011–2016

Autori texte: Magda Radu, Diana Ursan, Jelena Vesić

Artiști: Marina Albu, Luminița Apostu, Apparatus 22, Maria Baroncea, Vlad Basalici, Dragoș Bădiță, Biroul de Cercetări Melodramatice, Alexandra Bodea, Mihuț Boșcu Kafchin, Răzvan Botiș, Lucian Bran, Cristina Amelia Cândea, Simion Cernica, Andreea Ciobîcă, Claudiu Cobilanschi, Irina Costache, Larisa David, Andrei Dinu, Daniel Djamo, Ion Dumitrescu, Paul Dunca, Alexandru Fifea, Tatiana Fiodorova, Florin Flueraș, Irina Gheorghe, Bogdan Gîrbovan, Mihai Iepure-Górski, Simina Guga, Cătălin Ilie, Mădălina Lazăr, Mihai Lukacs, Mihaela Michailov, Olivia Mihălțianu, Szilárd Miklós, Mixer, Ivana Mladenovic, Monotremu, Alexandru Niculescu, Daniela Pălimariu, Ioana Păun, Allison Peacock, [Perplex], Alexandra Pirici, Alina Popa, Raluca Popa, Sorin Popescu, Veda Popovici, Flaviu Rogojan, Cătălin Rulea, Ștefan Sava, David Schwartz, Sillyconductor, Soyons Impossibles, Zamir Suleymanov, Ștefan Tiron, Iulia Toma

Selectori: Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, Nicoline van Harskamp, Little Warsaw, Aurelia Mihai, Ciprian Mureșan, Nedko Solakov, Mona Vătămanu & Florin Tudor

Concept publicație: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava Editor: Alexandra Croitoru Asistent editor: Cătălina Bolozan Traducere: Ciprian Șiulea Redactare texte engleză: Cristina Bogdan, Magda Radu Corectură: Alistair Ian Blyth, Ciprian Șiulea Documentație foto: Ștefan Sava Design: Raymond Bobar Producție: Fabrik

Salonul de proiecte este un program curatorial inițiat în anul 2011 de Magda Radu și Alexandra Croitoru. Acest program își propune realizarea unor expoziții, prezentări și dezbateri care se concentrează predominant asupra artei contemporane din România, punând producțiile tinerilor artiști într-un context local și internațional mai larg. Între 2011 și 2015 Salonul de proiecte a activat în cadrul MNAC Anexa cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană din București. Începând cu toamna lui 2015 programul funcționează exclusiv prin intermediul Asociației Salonul de proiecte. Echipa: Alexandra Croitoru, Magda Radu, Ștefan Sava, Alina Bucur.

0 notes